506 matches
-
s-a redus simțitor. Moldovenii constituie 10.994 din numărul total de locuitori ai orașului, la care se mai adaugă și 69 de români. Dintre alte etnii mai locuiesc 2.438 de ucraineni, 1.276 de ruși, 17 bulgari, 5 găgăuzi și 123 de persoane de alte naționalități. Deși comunitatea romilor este destul de numeroasă, datele respective nu indică și numărul acestora. Acest fapt este important, deoarece actualmente apar mai multe surse de informație, care denaturează starea reală existentă despre componența națională
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
a aparținut României în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, iar apoi României Mari. La recensământul din 1930 au fost numărați aici 2894 de locuitori, din care 2828 români, 23 ruși și 27 bulgari, 1 sârb, 5 evrei, 8 greci, 1 găgăuz, 1 țigan. În acea vreme, denumirea oficială a satului era Cuza-Vodă. În Alexandru Ioan Cuza funcționează una din cele mai vechi școli din Basarabia, prima atestare fiind în anul 1856. Având tradiția a peste 150 ani de muncă intelectuală, Alexandru
Alexandru Ioan Cuza, Cahul () [Corola-website/Science/305529_a_306858]
-
era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.584 locuitori din sat, 2.517 erau români (97.41%), 32 ruși (1.24%), 23 bulgari (0.89%), 3 țigani, 1 ungur, 1 grec, 1 găgăuz, 3 alții. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
cu atitudini antisovietice dovedite sau închipuite, etc. Perioadele maximă opresiune au fost 1940 - 1941, 1944 - 1950 și, într-o măsură mai redusă 1950 - 1956. Deportările au atins nu numai grupul etnic al românilor, dar și pe cel al ucrainenilor, rușilor, găgăuzilor, bulgarilor sau evreilor. Cele mai importante deportări au fost cuprinse în trei valuri mari : Au avut loc deportări de mică amploare în toate orașele mai importante ale Basarabiei și Bucovienei. Aceste cifre se referă numai la RSS Moldovenească, nu și
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Noul-Caragaci a fost fondat în anul 1830 de către coloniști bulgari. Mai târziu, în sat s-au stabilit țărani moldoveni fără pământ din Basarabia și țărani ucraineni iobagi din
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
și Sat-stație cale ferată Zaim. În 1816 este încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate. Conform recensământului din 2004 din Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate. Zaim este bine cunoscut în Moldova ca satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet celebru din Basarabia și activist național. Aici a locuit din 1893 până în 1897 când este înscris
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.933 locuitori din sat, 2.848 erau români (97.10%), 62 bulgari (2.11%), 19 ruși (0.06%), 2 găgăuzi, 1 grec și 1 turc. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
multitudine de invazii, războaie, imperii și migrații ale populației. Cele mai multe popoare turcice sunt musulmane sunnite. Dar mulți oameni din estul Turciei sunt aleviți și cea mai mare parte a locuitorilor Iranului și Azerbaijanului sunt musulmani șiiți. Ciuvașii din Rusia și găgăuzii din Republica Moldova sunt în mare parte creștini. Unele popoare turcice (în mod special în regiunile autonome rusești Altai, Hakas, și Tiva) sunt adepți ai șamanismului. Șamanismul a fost religia predominantă a diverselor ramuri turcice până prin secolul al VIII-lea, când
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
Strășeni, Republica Moldova. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 5220 de oameni, dintre care 49.27% - bărbați și 50.73% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 97.93% - moldoveni, 0.79% - ucraineni, 0.82% - ruși, 0.11% - găgăuzi, 0.17% - bulgari, 0.02% - țigani, 0.15% - alte etnii. În satul Vorniceni au fost înregistrate 1528 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane. Documentar satul Vorniceni este
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
în patru plăși: Pe teritoriul județului se aflau trei comune urbane (orașe): Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 166.911 de locuitori, dintre care 42,4% bulgari, 23,0% turci, 22,6% români și aromâni, 3,8% găgăuzi, 2,7% tătari ș.a. Din punct de vedere confesional marea majoritate era alcătuită din ortodocși (70,4%), urmați de mahomedani (28,2%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 41.588 de locuitori, dintre care 39,8
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
ortodocși (70,4%), urmați de mahomedani (28,2%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 41.588 de locuitori, dintre care 39,8% bulgari, 24,1% turci, 15,4% români și aromâni, 6,9% țigani, 3,6% găgăuzi, 3,5% tătari, 2,1% greci, 2,1% armeni ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 62,1% ortodocși, 34,1% musulmani, 1,7% armeano-gregorieni, 1,0% mozaici ș.a.
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
Veche aparține administrativ de comuna Limanu. Localitatea este amplasată în Dobrogea, pe malul Mării Negre, la mai puțin de un kilometru de granița cu Bulgaria. La recensământul din 2002 avea o populație de 178 locuitori, din care 173 români și 5 găgăuzi. Majoritatea turiștilor care frecventau Vama Veche înainte de modernizarea șoselei și de deschiderea frontierei, erau studenți, elevi, sau persoane care doreau să se rupă de agitația de la oraș. Ulterior, turismul a evoluat, frecventarea a crescut, mulți dintre vizitatori nu mai caută
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
această epavă fiind una din atracțiile localității. În decursul anilor această epavă a fost folosită ca țintă de către Marina Militară. În 2013 epava se află într-o stare foarte avansată de degradare. Localitatea a fost întemeiată în anul 1811 de găgăuzi, în limba cărora se numește "Yilanlîk" : "șerpăria". În anul următor, ca urmare a schimbului de populații intervenit între Imperiul Rus și Imperiul Otoman în momentul anexării Basarabiei de către primul, Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
de degradare. Localitatea a fost întemeiată în anul 1811 de găgăuzi, în limba cărora se numește "Yilanlîk" : "șerpăria". În anul următor, ca urmare a schimbului de populații intervenit între Imperiul Rus și Imperiul Otoman în momentul anexării Basarabiei de către primul, Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, Greci pontici, Ruși scopți răscolnici (care, și ei, fugiseră din imperiul Rus), Români dobrogeni sau mocani și Bulgari, care aveau bordeie
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
desfășurat o activitate intensă pentru a-i convinge pe bulgari să se așeze pe teritoriile anexate recent de ruși, de unde fuseseră alungați tătarii. Coloniștii bulgari s-au așezat nu doar în Basarabia, ci și în regiunea Cherson. Refugiații bulgari și găgăuzi din Basarabia sunt menționați pentru prima dată în 1769. Recensământul din 1817 a găsit bulgari în 12 sate basarabene aflate în văile râurilor Ialpug și Lunga: în aceste 12 sate locuiau 482 familii bulgare și găgăuze și 38 familii românești
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
menționați pentru prima dată în 1769. Recensământul din 1817 a găsit bulgari în 12 sate basarabene aflate în văile râurilor Ialpug și Lunga: în aceste 12 sate locuiau 482 familii bulgare și găgăuze și 38 familii românești. Conducătorul bulgarilor și găgăuzilor era un bărbat cu numele de Copceac. Șapte dintre cele 12 sate erau găgăuze (Baurci, Beșalma, Ceadîr-Lunga, Chessău, Dezghingea, Gaidar și Tomai) și 5 erau bulgărești. După stabilirea lor în Basarabia, bulgarii și găgăuzii și-au întemeiat propriile localități, cum
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
38 familii românești. Conducătorul bulgarilor și găgăuzilor era un bărbat cu numele de Copceac. Șapte dintre cele 12 sate erau găgăuze (Baurci, Beșalma, Ceadîr-Lunga, Chessău, Dezghingea, Gaidar și Tomai) și 5 erau bulgărești. După stabilirea lor în Basarabia, bulgarii și găgăuzii și-au întemeiat propriile localități, cum sunt orașele Bolgrad (1819) și Comrat, și aproximativ 64 (după unele surse ) sau 43 (după alte surse ) sate. În 1856, după Tratatul de la Paris, două ținuturi din sudul Basarabiei, Ținutul Cahul și Ținutul Ismail
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
sau 43 (după alte surse ) sate. În 1856, după Tratatul de la Paris, două ținuturi din sudul Basarabiei, Ținutul Cahul și Ținutul Ismail, au fost retrocedate către Principatul Moldovei (din 1861 — România). Acest teritoriu includea orașele Bolgrad, Ismail și Chilia. Coloniștii găgăuzi așezați în jurul orașului Comrat au rămas, totuși, în Imperiul Rus. Un gimnaziu bulgar a fost înființat în Bolgrad la 28 iunie 1858 de către autoritățile moldovenești de sub conducerea caimacamului Nicolae Vogoride, ceea ce a avut un efect pozitiv asupra dezvoltării educației și
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.437 locuitori din sat, 2.409 erau români (98.85%), 18 bulgari (0.74%), 7 ruși (0.29%), 2 găgăuzi și 1 turc. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel
Barta, Reni () [Corola-website/Science/317799_a_319128]
-
autoritățile țariste în anul 1817, satul Tașbunar făcea parte din Ocolul Izmailului a Ținutului Ismail . Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Tașbunar a fost fondat în anul 1811 de către coloniști bulgari și găgăuzi. După război, în colonie au venit bulgari din Macedonia care au solicitat protecție Rusiei. În anul
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Tașbunar a fost fondat în anul 1811 de către coloniști bulgari și găgăuzi. După război, în colonie au venit bulgari din Macedonia care au solicitat protecție Rusiei. În anul 1825, aici existau 105 case în care trăiau 761 persoane. În intervalul 1828-1834 au sosit în colonie alte 35 de familii. Fiecare colonist a
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
formată din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.415 locuitori din sat, 2.333 erau bulgari (96.60%), 49 români (2.03%), 17 ruși (0.70%), 9 găgăuzi și 1 grec. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.968 locuitori ai satului, 2.947 erau bulgari (99.29%), 14 români (0.47%) și 7 evrei (0,24%). În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1959 de oameni, dintre care 48.29% - bărbați și 51.71% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului era următoarea: 99.44% - moldoveni, 0.26% - ucraineni, 0.05% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.20% - alte etnii. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bulboci constituia 2284 de oameni, dintre care 48.20% - bărbați și 51.80% - femei. Componentă etnică a populației comunei era următoarea: 99.34% - moldoveni, 0.35
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bulboci constituia 2284 de oameni, dintre care 48.20% - bărbați și 51.80% - femei. Componentă etnică a populației comunei era următoarea: 99.34% - moldoveni, 0.35% - ucraineni, 0.09% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.18% - alte etnii. În comuna Bulboci au fost înregistrate 833 de gospodării casnice în anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 2284 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Satul Bulboci este așezat
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
din satul Onișcani. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1334 de oameni, dintre care 51.27% - bărbați și 48.73% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.40% - moldoveni, 0.37% - ucraineni, 0.15% - ruși, 0.07% - găgăuzi. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Onișcani constituia 2210 oameni, dintre care 50.81% - bărbați și 49.19% - femei. Compoziția etnică a populației comunei: 95.93% - moldoveni, 3.67% - ucraineni, 0.27% - ruși, 0.09% - găgăuzi
Onișcani, Călărași () [Corola-website/Science/303779_a_305108]