114 matches
-
al USR, Marin Ifrim, membru onorific, al Filialei LSR Buzău • Epigramistul, scriitorul, membru titular al UȘ din R. Moldova, Mihai Sălcuțan, purtător de cuvânt al Fil. LSR Buzău • Eseistul Marcel Isbășoiu, vicepreședinte al Fil. LSR Buzău • Eseistul și jurnalistul Ion Gătej, trezorier al Fil... • Epigrmistul și prozatorul Gheorghe Oncioiu, membru... Și, cum spunea un “Clasic în viață”, cu voia dvs. Dumitru K Negoiță, președinte al Fil. LSR Buzău. După vot...s-a stabilit și înfiimțarea unui Cenaclu literar. Cenaclul se va
PE HARTA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI SE AFLĂ ŞI BUZĂUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374063_a_375392]
-
REÎNVIEREA RIMEI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Azi sunt doar lemn de foc pe rugul lumii, Desprins dintre frunzarele speranței, Menit să fiu o lance cutezanței, Sfârșit-am ca gătej pe lutul humii. Iubirea ma-nălțat, m-a frânt clepsidra, Din licărul de stea primit-am harul. Acum îndestulez cu mine jarul Și-mi ține ferecată pana, Hydra. Mă voi întoarce-n tine ca'ntr-un templu, Smerit privind icoana încă
REÎNVIEREA RIMEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372892_a_374221]
-
jună” (Constanța), „Dimineața”, „Rampa”, „Teatrul”, „Săptămâna CFR”, la care a lucrat ca redactor pentru partea literară, „Gorjanul” (Târgu Jiu), „Timpul”, „Ultima oră”, „Tribuna românească”, „Almanahul literar”, devenit mai apoi „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A folosit pseudonimele Jap, C. Daltă, Toader Gătej, Micu Delasiret, Mărioara Dumbrăveanu, Salustius. Excelent versificator, cu un condei infatigabil și alert, I. produce un șir nesfârșit de cronici vesele și triste. Un pic de umor, o boare de melancolie emit aceste stihuri care, pe alocuri, îl imită vioi
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
liber și independent, între noroadele unei lumi mai drepte și mai bune” (Al. Cerna-Rădulescu, Continuăm). Cotidianul are o pagină intitulată „Teatru, literatura, cinema, humor”, susținută de D. I. Atanasiu (rubrică „Însemnări”), Victor Papilian, Simion Bărbulescu, George Păun, Aurel M. Șerban, Toader Gătej, Miorița Mușat, Al. Cerna-Rădulescu, Aurel Tita, George Frângă, Ion Apostol Popescu, Alexandru Olteanu, Ț. D. Măruța, Ștefan Dragu ș.a. Versuri publică Marioara Dumbrava, Toader Gătej, Dem. Bassarabeanu, Aurel Tita, iar proza semnează Octavian Lucian Zamela, Toader Gătej. Apar articole despre
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
de D. I. Atanasiu (rubrică „Însemnări”), Victor Papilian, Simion Bărbulescu, George Păun, Aurel M. Șerban, Toader Gătej, Miorița Mușat, Al. Cerna-Rădulescu, Aurel Tita, George Frângă, Ion Apostol Popescu, Alexandru Olteanu, Ț. D. Măruța, Ștefan Dragu ș.a. Versuri publică Marioara Dumbrava, Toader Gătej, Dem. Bassarabeanu, Aurel Tita, iar proza semnează Octavian Lucian Zamela, Toader Gătej. Apar articole despre Dante, Dostoievski, Marcel Proust, André Gide, Paul Claudel, Paul Valéry, Pușkin, Kipling, Maiakovski, Nicolae Filimon, Ion Creangă, Duiliu Zamfirescu, Panait Istrati, Vasile Pârvan, Gală Galaction
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
M. Șerban, Toader Gătej, Miorița Mușat, Al. Cerna-Rădulescu, Aurel Tita, George Frângă, Ion Apostol Popescu, Alexandru Olteanu, Ț. D. Măruța, Ștefan Dragu ș.a. Versuri publică Marioara Dumbrava, Toader Gătej, Dem. Bassarabeanu, Aurel Tita, iar proza semnează Octavian Lucian Zamela, Toader Gătej. Apar articole despre Dante, Dostoievski, Marcel Proust, André Gide, Paul Claudel, Paul Valéry, Pușkin, Kipling, Maiakovski, Nicolae Filimon, Ion Creangă, Duiliu Zamfirescu, Panait Istrati, Vasile Pârvan, Gală Galaction, Pompiliu Constantinescu, Gib I. Mihăescu, Victor Ion Popa, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
Sahia) și V. Cristian (Elena Văcărescu). Zona superioară a paginii o împart „Colțul lui Jap” - un spațiu alăturând materiale compozite, cu un singur titular: C. Ignătescu, aflat și în spatele iscăliturilor Jap (pentru cronica rimată și pentru câteva catrene-epigramistice), și Toader Gătej (pentru cronichetele de film) - și „Grădina lui Dumnezeu”, pentru care Mircea Iordache dă tablete umoristice nu lipsite de vioiciune stilistică (Muștele, Puricii, Modă). În 1945 C. Nani semnalează cu mare satisfacție acordarea Premiului Național de Poezie lui Tudor Arghezi (Invincibilul
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei. Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Șapoi baba și cu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs; fojgăia: (Reg.; Despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) a foi, a mișuna (cu zgomot); găteje: creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc; herghelie: crescătorie de cai, alcătuită din animale de reproducție și din exemplare de diferite vârste, care cresc sau pasc laolaltă; loc unde se află această crescătorie; horopsită: asuprit, prigonit, urgisit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
nițel afară, și eu, până una alta, intru de mă zbicesc de ploaie... M-a pătruns până la os! Ea îmi făcu loc și eu intrai. În urmă-mi și lumina umplu încăperea scundă, descoperind vatra pe care mureau flăcările câtorva găteje, și păreții curați, și lada din fund, cu zestrea ridicată până sus în grindă. Și dragostea, fiorii fierbinți, pe care tinereța mea îi aștepta de mult, mă învăluiră ca flăcările unui rug. Era de vină și ploaia, și noaptea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pământ, așa se frământau plopii cenușii de la marginea poienii; iar fagii bătrâni se cutremurau mânioși, se aplecau prelung și iar se îndreptau, pe când printre ei, ca pe niște cărări ghețoase, din inima codrului, zvâcnea cu vârtejuri, cu frunze spulberate, cu găteje, mânia furtunii. Un zvon greu creștea între nourii negri și poiana frământată ca de spaimă - creștea ca o buciumărie prelungă chemând spaima din zarea mohorâtă, înăbușită de pulberi răsculate. Așa crescu bubuind buciumăria pădurii, învăluiri dese de stropi se abătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un stat de om se ridică pe malul șanțului de colo? ― Unde, mă, că nu văd? ― Între copacii din spatele tău. Om mai rupe apoi câteva crengi de ici de colo, că până la urmă pe așa un ger or arde și gătejele verzi. Când a sfârșit de vorbit, se și afla în fața căpitanului, raportând ce doresc oamenii să facă. ― Dacă reușiți să aprindeți un foc n-ar fi rău. Avem noroc că e ninsoare deasă și nu se vede fumul. Atât ne-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în vârful cerului și de acolo ne privește îngăduitor, hai so încheiem cu sporoava și eu oi lua-o fuguța spre cuhnea din poiană, să părpălesc ceva de-ale gurii. Iar tu până una-alta fă bine și adună câteva găteje și adu-le ca să fie acolo la o nevoie... Voi face întocmai, părinte. După ce am așezat cărțile în ordine la locul lor, am intrat în pădure și am început să adun găteje... Când am reușit să adun o grămăjoară potrivită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
până una-alta fă bine și adună câteva găteje și adu-le ca să fie acolo la o nevoie... Voi face întocmai, părinte. După ce am așezat cărțile în ordine la locul lor, am intrat în pădure și am început să adun găteje... Când am reușit să adun o grămăjoară potrivită, am legat-o cu un gânj făcut dintr-o mladă de carpen și umflând-o în spinare pe aici ți-i drumul. Când m-a văzut, bătrânul nu s-a putut abține
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nicolaevna își croia propria cărare. Mergea înspre nord, departe de lacul înghețat. Pașii îi erau înceți și nesiguri. Fiecare mișcare îi provoca un nou junghi de reumatism care îi trecea direct prin încheietura șalelor. De câte ori se apleca să adauge un gătej în coșul de lemne de foc, se îndrepta la loc cu oarecare efort și durere. Se gândea însă la cea mică tremurând acasă și la sacrificiile pe care Lilia trebuia să le facă și astfel era în stare să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
avea să se mai trezească. Își spunea să nu se îngrijoreze. Trebuia să adune toate crengile pe care le putea duce. Ce nu vor folosi ele, ar putea vinde. Ar fi o crimă să meargă acasă fără un munte de găteje în spate și un coș plin. Ar face bine să nu se grăbească. Însă Lilia nu venise acasă seara trecută, iar asta îi sporea grijile, dacă tot se gândea la ea. Fata a avut parte de o seară plină. Atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
lemn fixate cu o împletitură de vene de animal uscate, care-i făceau să meargă ca și cum ar fi avut piciorul plat sau precum gâștele. După ce și-au dat seama ce hram purtam, și-au văzut nepăsători de treabă. Unii pregăteau găteje de crăci groase, alții le potriveau în grămezi, după care le acopereau cu pământ. Unele movile fumegau molcom, ca niște mici cratere. Meșterul ne-a însoțit până la o colibă cu acoperișul plat. Nu avea ferestre, ci doar două găuri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Din căptușelile țoalelor rufoase produseră fiecare afară câte un rablament de cuțit. Confecționat din pânză de bomfaier. Ascuțit ca briciul. Și cu care deșiratul tăie sfoara, eliberîndu-se de sacoșa aninată de șold. Piti plasa cu bunătăți sub o grămăjoară de găteje și se îndreptă, jucîndu-și șmecherește șuriul, către curtea interioară a Casei de Cultură studențești. Negriciosul chiar purta haină de catifea. Și încă una fără asemănare, să dai cu bombardeaua prin tot Bucureștiul. Cam giorsuită și destrămățică la coate. Însă în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
timp i se uscase gura, se depărtară fără să se mai uite înapoi. Totuși, ceva ce nu le dădea pace plutea între ei. Se traseră mai lângă foc, cenușa fumega încă, ațâțară un foc nou pe locul celui vechi, cu găteje mai mari, ca să mocnească îndelung. — Toate lucrurile care lumea zice că nu sunt bune, medită Bunelu, se fac folositoare într-o zi, ba începi să și crezi în ele. — Republica Populară... își aminti Chisăliță, neînțelegând, de altminteri, nimic din ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa: sub grămezi mari de găteje, sau în ziduri sparte și părăsite, ori prin locuri umede cu multă frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază într-o roată tot cap la cap și unii spre alții, de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
foc de la o vatră și să se pună peste alt foc de la altă vatră, căci e rău de aprins casa. Să nu umbli sara cu foc în mînă, că te piși în pat. Copiii au obicei de a lua cîte-un gătej* aprins și-l învîrtesc, făcînd arcuri de foc. Nu-i bine să-i lași, că se pișă în pat. Femeia însărcinată să nu calce cu piciorul pe foc, căci va ieși pe copil un fel de foc, numit „foc viu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că, dacă va înturna cofa cu gura în jos și va bea apă de pe fundul cofei de pe partea din afară, va uita de cel mort și nu se va mai întrista. Pe mormîntul unui spînzurat, fiecare trecător pune un gătej sau vreasc pînă se strînge o gră madă mai mare, apoi un oarecare îi dă foc, zicîndu-se că aceasta e lumînarea mortului. Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare furată de la mort. Moartea are unelte de cosaș: ciocan
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
orice ocazie; 78 r. 31 : „să tot trăiești, să nu mai mori!” aflarea unui loc plin de frumuseți și plăcere abate gândul omului de la rău, chiar și de la moarte; p. 26, r. 30 31 : „asta trebuie să fie scânteie din gătejele culese de Malca, că tare m-a fript” - recunoaștere voalată a simpatiei stârnite de tânăra ce l duce pe moș cu gândul la tinerețea pasională; p. 28, r. 9 10 : „cine-i cu pagubă, și cu păcat” cine suferă un
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
siguranță. În pădure drumul era larg, bun și cobora blând. Peste câteva minute cotiră după o coastă. Printre tulpinile rărite licăreau puncte sfioase de lumină gălbejită. Ici-colo, ca niște bivoli culcați, înnegreau colibe pe jumătate în pământ și mascate cu găteje și crengi. O santinelă cu arma întinsă ceru parola și Varga îi zvârli din mers un cuvânt. Dintr-un adăpost, așezat chiar la marginea drumului, se auzea un adevărat concert de sforăituri. Pe urmă se abătură la dreapta și, în fața
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]