590 matches
-
aproximativ treizeci de ani, medicii au crezut că venise pe lume mort. Nu doar că lipsea acel urlet cu care nou-veniții Își Însoțesc intrarea În scenă, dar și după obișnuitele manevre de batere pe spate rămăsese placid ca un ciorap găurit. Până la urmă, urletul a fost dăruit Universului, Însă de către asistenta care, la vreo două ore după ce constatase lipsa pulsului, a observat cum bebelușul fâlfâie din pleoape scurt, ca un liliac. Gustav avea câteva Însușiri interesante, care l-au transformat rapid
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
călătorim, o să vedem lumea...“, „Lumea am mai văzut-o și nu-i mare lucru de capul ei: numai materie și iar materie. Și aici sunt nenumărate oportunități. Cartierul tocmai se extinde, săptămâna trecută, În tomberon au mai apărut un șoșon găurit și o cutie de cereale goală, nu mai e ca la-nceputul lumii...“ „Bine, dar...“, a Încercat tata, „De ce nu te gândești mai degrabă la o slujbă bănoasă? Uite, madam Q>Z s-a mutat Într-un atom de uraniu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Într-un alcoolic. N-a contat că aveam platfus, sciatică și suflu sistolic, la fiecare pagină Îmi scotea În față o namilă pe care trebuia s-o plesnesc, ori mă silea să stau ore Întregi În picioare, urmărind prin ziare găurite soți infideli sau, cât cinism!, contabili. Știi că m-a pus să stau zece ore cățărat pe-o scară de incendiu, fără să-mi dea voie măcar la un pipi, pentru a-și exersa el nu știu ce procedeu literar răsuflat? Mi-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cît mai repede acasă. După încă un pahar de rachiu, din poziția chinuită în care stă la masă, simțind un curent puternic în ceafă, Roja se răsucește în direcția ușii. În pragul Feroviarului stă Gulie, avînd pe el un maieu găurit și strîngînd în mînă un caiet studențesc. Intri sau ieși? strigă o voce, un nor de musculițe i se rotesc în jurul capului, Gulie aruncă o privire către masa din colț și pășește înăuntru apăsat de parcă ar fi avut o greutate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ciuruit între timp de gloanțe de la un capăt la celălalt. După doar cîteva mișcări descoperi că drumul îi era barat de un morman de carne și zdrențe năclăite în sînge. Două cadavre, bărbat și femeie, căzute unul în brațele celuilalt, găurite parcă fiecare exact în aceleași puncte vitale, se încăpățînau și după moarte să rămînă în încleștarea lor fatală. La început, încercă în zadar să îi despartă unul de celălalt rostogolindu-i de pe o parte pe alta, gîndindu-se că așa o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
epoci și mai sinistre: era comunistă. Blocul În sine, Împărțit În așa zise garsoniere, mai are foarte puține uși, ferestre, balamale, clanțe, geamuri Întregi, conducte de apă, dușumele...Totul a fost smuls, călcat În picioare cu furie, dezmembrat, ars, murdărit, găurit, spart, pângărit, trădat, aflat Într-o degradare cumplită. Pe scara interioară a acestui bastion al mizeriei, Într-un continuu du-te -vino, foamea și boala, bezmetice și trumfătoare, Își fac de cap, neținând cont de nicio lege. Acești oameni bătuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
duc traiul vreo douăzeci de suflete, de la prunci care merg de-a bușilea, până la bătrâni rufoși cu fețe supte, care și-au uitat numărul anilor. Cele două ,,case,, jalnice, mâncate de rugină, și decorate cu zdrențe ciudate, au peste acoperișul găurit, puse de-a valma, Împotriva ploilor, bucăți de tablă, cartoane, saci de plastic, toate fixate cu cauciucuri și anvelope de mașină uzate, ca vântul, În năvala lui neiertătoare, să nu le arunce Încotro vrea el. O gălăgie de nedescris, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tocmai răpăise un strop de ploaie pe pervazul nostru. Ce radar avea femeia asta! Iar asta se-ntâmpla înainte de inventarea radarului! Câtă energie! Câtă grijă-n toate! Îmi verifica adunările, să n-am cumva vreo greșeală; șosetele, să nu fie găurite; unghiile, gâtul, fiecare cută și pliu al corpului, nu cumva să umblu jegos. Îmi draghează până și firidele mai îndepărtate ale urechilor, turnându-mi apă oxigenată rece în cap. E pișcăcioasă și cu bășici, de zici că-i suc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
făpturii aceleia mitice care mă alinta mereu cu Voinicule și spunea că n-a fost fată pe lumea asta care să fi avut vreodată parte de-o bucurie mai mare ca a ei. „Ah, înfige-mi-o, Voinicule“, striga mărul găurit pe care îl cordeam în neștire în timpul picnicului. „Voinicule, o, Voinicule, bagă-mi-o toată“, mă implora sticla de lapte goală pe care o țineam ascunsă în boxa noastră de la subsol ca s-o bag în boale după școală cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mirosind a mobilă lăcuită? Cum mi-ar plăcea să-mi țin în sertar chiloții înnegriți de jeg și aruncați claie peste grămadă, ca ai lui Smolka? Ei bine, nu mi-ar plăcea. Cum mi-ar plăcea să umblu cu ciorapii găuriți și să n-am pe nimeni care să-mi aducă o limonadă fierbinte, cu miere, atunci când mă doare gâtul? Și invers, cum mi-ar plăcea s-o văd pe Bubbles Girardi venind la mine acasă după-amiaza, să mi-o ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
străin le era acest cadru amîndurora. Mobila greoaie fusese probabil livrată la prețuri reduse, În urma unei comenzi telefonice: „Trimiteți mobilă tip 56a din catalogul dumneavoastră de toamnă“... Doar un buchet de flori, cîteva cărți, un ziar și un ciorap bărbătesc găurit, arătau că apartamentul era locuit. Ciorapul Îl făcu pe Rowe să se oprească locului: vorbea, parcă, de niște seri lungi, petrecute Împreună de doi oameni ce se cunoșteau de multă vreme: „Cel ce va muri e fratele ei“, Își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
asta, am eu grijă. Poți să ceri și vreo mie cinci sute de euro, poate două... Cam vreo sută și cincizeci de pagini standard, dau un corp mai mare de literă, blancuri, marginea mai lătuță, copertă lucioasă, colorată, cu steagul găurit în fundal, am învins... Cred că ți-ar putea sponsoriza și cartea ta s-o tipărești, dacă insiști. Gândește-te că nu-ți trebuie decât vreo lună și ai banii, plătește pe loc. Dacă vrei să te dai rotund și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
chiar era bolnav și nu-i păsa. Nu-i mai păsa. De asta l-o fi trimis șefu' pe el și nu pe altcineva. Dacă-l găureau nu era nici o pagubă! Dar el nu voia să fie "nici înțepat, nici găurit" de Cocoș, mai ales că nu era treaba lui, nu-l privea o asemenea afacere. E grozav să ieși din birou și să te avînți într-o aventură, dar să fie o aventură care merită. De bun gust, de calitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lună, Cora a văzut băiatul și fetița doar câte-o clipă, doar cât să le înmâneze altui detectiv. Și următorului. Și următorului. Și nu era niciodată limpede cine ce făcea, dar fetița sosea și pleca, într-o zi cu urechile găurite, apoi cu un piercing în buric, apoi cu buzele rujate, apoi duhnind a parfum. Băiatul a sosit, la un moment dat, cu un tatuaj. Un lanț de spini în jurul mușchiului firav de la pulpă. Altă dată, cu sfârcurile găurite de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
apoi cu buzele rujate, apoi duhnind a parfum. Băiatul a sosit, la un moment dat, cu un tatuaj. Un lanț de spini în jurul mușchiului firav de la pulpă. Altă dată, cu sfârcurile găurite de niște inele de argint. Apoi cu penisul găurit. Odată, cu părul blond mirosind acru. Mirosind a gălbenele. Ca pungile de marijuana din camera cu probe. Camera aia plină cu pistoale și cuțite. Pungile de marijuana și cocaină care mereu cântăreau mai puțin decât ar fi trebuit. Camera aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
privi speriată mama. O prejudecată, Întocmai ca virginitatea. Un fard pe care fetele bătrâne Îl șterg plângând În fața oglinzii după fiecare bal. Contează ce rămâne când te dezbraci: sânii căzuți, celulita, varicele, ridurile. Singurătatea! Sufletul? O lozincă oarecare, un scut găurit, o cămașă zdrențuită. Cu un ultim efort reuși să Închidă valiza și izbucni În plâns. Au Însoțit-o la tren. După o lună au primit o scrisoare. Puțin mai târziu primul pachet: mezeluri de Comtim. Apoi Încă o scrisoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în interiorul conturului pentru a umple spațiile goale. Scândurile erau un amestec de lemn proaspăt și podele vechi, rafturi, plinte, stinghii, pervazuri, părți din panouri de ușă etc. Unele scânduri erau vechi și fosilizate sub straturi de vopsea albă, scorojită, unele găurite și marcate de locurile unde s-au aflat cândva cuie și zăvoare, și altele noi și mirosind a rumeguș dulce, zemos. Au fost incluse și bucăți de plăci dure, placaj și plăci aglomerate, însă mare parte din planul podelei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cît mai repede acasă. După încă un pahar de rachiu, din poziția chinuită în care stă la masă, simțind un curent puternic în ceafă, Roja se răsucește în direcția ușii. În pragul Feroviarului stă Gulie, avînd pe el un maieu găurit și strîngînd în mînă un caiet studențesc. Intri sau ieși? strigă o voce, un nor de musculițe i se rotesc în jurul capului, Gulie aruncă o privire către masa din colț și pășește înăuntru apăsat de parcă ar fi avut o greutate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ciuruit între timp de gloanțe de la un capăt la celălalt. După doar cîteva mișcări descoperi că drumul îi era barat de un morman de carne și zdrențe năclăite în sînge. Două cadavre, bărbat și femeie, căzute unul în brațele celuilalt, găurite parcă fiecare exact în aceleași puncte vitale, se încăpățînau și după moarte să rămînă în încleștarea lor fatală. La început, încercă în zadar să îi despartă unul de celălalt rostogolindu-i de pe o parte pe alta, gîndindu-se că așa o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la emisiunea "Prețuiește-ți viața". "Mi-am respectat mereu concurența și de asta îmi permit observația de mai jos. M-am uitat ieri la TV, la noul show al Pro-ului, "Trăiește-ți vara" și am văzut acolo un microfon găurit sau ros de șoricei. Păi la nivelul ăsta de televiziune așa ceva e inadmisibil! Sunt detalii care contează și pe care publicul nu le vede dar le simte... Eu am supraviețuit în breasla asta doar cu ajutorul detaliilor! Pro, back in business
Dan Negru atacă PRO TV: Așa ceva este INADMISIBIL! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78887_a_80212]
-
și faptele, cele vechi și cele noi: Vocea stăpânului se înmuiase, mângâierile se leneviseră, aerul din odaie se făcea tot mai cald, probabil de la acoperișul încins și de la mărturisirile care începeau să curgă. Dar mai întâi, ca dintr-un ibric găurit, au picurat destui stropi de sinceritate, stropii s-au strâns într-un ochi de apă, mic, oval, licăritor în tihna amiezii, iar apa a prins s-o ia la vale, pe podele, un firișor subțire și curat, un lichid care
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
și în idiș). Diferitele variante ale selecției, dosarele și comentariile pe marginea manuscriselor sunt descrise și notate cu impresionantă seriozitate de către George Guțu și Peter Motzan. (Un exemplu: "MLR 25000 /323. Manuscris dactilografiat pe diferite feluri de hartie; foi disparate, găurite, de format diferit, legate originar cu o sfoară într-un înveliș de carton. Pe partea anterioară a acestuia e scris cu creion albastru un A - probabil de mână unui vameș sovietic..." etc.) Editorii declară că s-au decis pentru publicarea
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
când intru aici, ducându-mă drept la Descartes... Mircea Iorgulescu, tata puternic a două fețe, una măritata la Brest în Bretania, cealaltă la Marsilia, se apropie și el tăcut de sfeșnicul în care lumânările, albe, nu galbene, ca scot fum, găurite dedesubt, se înfig într-un fel de ac, nu că la noi introduse în tablă găurita, cu ceară scursa pe ea. Fără să ne vorbim, amândoi ne dam un pas îndărăt și tragem în fața lui Descartes câte o cruce ortodoxă
O cruce ortodoxă pentru Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5743_a_7068]
-
măritata la Brest în Bretania, cealaltă la Marsilia, se apropie și el tăcut de sfeșnicul în care lumânările, albe, nu galbene, ca scot fum, găurite dedesubt, se înfig într-un fel de ac, nu că la noi introduse în tablă găurita, cu ceară scursa pe ea. Fără să ne vorbim, amândoi ne dam un pas îndărăt și tragem în fața lui Descartes câte o cruce ortodoxă, largă, să fie, chiț că ... - și de la dreapta la stanga, invers decât acele ceasornicului, decat înaintarea Timpului
O cruce ortodoxă pentru Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5743_a_7068]
-
în treacăt, parcă în glumă. Nimic esențial nu rămâne însă nespus de către doctul dar deloc pedantul causeur care crede că are - ca și personajul din folclorul chinez invocat în titlul mai vechiului său „roman”, Vagabondul care trece sub o umbrelă găurită - , vocația fericirii. Am pus cuvântul roman între ghilimele, pentru că Jean d’Ormesson a scris „roman” pe coperta tuturor sau a aproape tuturor celor 34 de cărți pe care le-a publicat până la vârsta de 85 de ani, dar niciuna dintre
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]