197 matches
-
înfășurase, ca o mumie, în hârtie igienică, iar locul III, l-a ocupat Gelanu', care și-a făcut apariția pe întuneric, cu craniul de cal, pe cap, și de jos, lumina cu lanterna ochii lui rotunzi și albaștri ieșind prin găvanele căpățânii - frumos a fost în tabăra sportivă la Săliștea Sibiului, și ce era de neimaginat era că totul era gratuit, și masa, și cazarea, și transportul, și echipamentul, și pregătirea, înfierata cu mânie apatridă gratuitate a partidului comunist român, de
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
doar de soare, într-o stână, mai la vale, ținem țințirim de morți, condamnați ca să se roage pe la fel de fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol, pentru cât am urcat singuri soarele pe cerul gol. ca o țară-n părăsire, ruine sunt peste tot locul, parc-a ars-o, blestemată, numai patima și focul, doar ființa și destinul clădite cu meșteșug
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
De asemenea, Alex consideră ca fiind tu însuți, poti oricând să alegi. Iar a alege, pentru el înseamnă a alege mereu ceva care îl va duce cu un pas mai aproape de a deveni o versiune mai bună a sa. Alex Găvan a primit în 2008 “Medalia de Aur pentru Merit în Sport” (Spania). Este ambasador WWF România și speaker motivațional.
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339706_a_341035]
-
natural se zice că este cel mai mare din lume având înălțimea de 183 de picioare iar lungimea tunelului de 400... Tot picioare, desigur! Un picior este egal cu aproximativ 30 de centimetri (30.48 cm - n.n.). Pe la 1877, David Găvan, un căutător de aur, urmărit de indienii apași, s-a ascuns într-o grota de sub pod, unde a stat 3 zile, scăpând cu viața. Podul de fapt e o lunca - de mărimea unui teren de fotbal - care unește cei doi
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
iubitorilor de cultură din Curtea de Argeș, pe 11 februarie 2009, a avut loc lansarea celui de al cincilea volum de poezii, „Zeița de turcoaz”. Cartea este dedicată singurului alpinist român care a escaladat așa numita „Zonă a morții” din Everest, Alex Găvan. (Revista „Agero” a publicat două recenzii la carte, semnate de Maria Diana Popescu și George Baciu.) Pe 24 februarie 2009, la editura Tiparg, m-am bucurat de apariția celui de al șaptelea volum, „Indigo și portocaliu”. Prefața este semnată de
DE VORBA CU POETA DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344247_a_345576]
-
au cutezanța de a înfrunta lumina soarelui, căci aceasta este una dintre tainele ce nu se dezvăluie unui simplu drumeț. Poți vedea însă cum roca este perforată de la suprafață spre pântecele muntelui și ai impresia că acesta te privește prin găvanele unor ochi misterioși, destul de largi încât să lase să treacă trup de viețuitoare prin ele. Nu departe de intrarea în chei, să tot fie o sută-două de metri, se cască Peștera Polovragi. Tăiată de mâna omului dornic să bântuie măruntaiele
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
ei mai lung, neștiind de unde să mă ia, ezitând să mă salute sau nu. Un aer de vetustate emană și o seamă case, cu zugrăveala scorojită, cu bălăriile urcând până în dreptul ferestrelor, dincolo de care nu distingi nimic, de parcă ar fi găvanele unor cranii lipsite de strălucirea ochilor. Cele mai multe sunt împrejmuite cu garduri metalice, prin vopseaua cărora a străpuns ca o pecingine rugina. Pe locatarii de altădată ale unora dintre ele i-am cunoscut destul de bine. Mulți făceau parte dintre etnicii germani
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
ape înstelate-n lotuși Și-n pagode din piatră verde. Dar sufletul așa mă-ndeamnă Spre secole-n uitări pierdute De parcă gâștele în toamnă Fug înspre sud pe întrecute. Și zângănesc meridiane Împleticindu-se ca ițe, Iar vremea curge prin găvane De beznă-n zbor de albilițe. Se-ncurcă arabescuri scrise Cu un abac de rațiune... Eh, vise, vise, vise vise Vă mulțumesc pentru minune! Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Poem asiatic / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
Încă elev, în 1927, împreună cu alți colegi, B. scoate la șapirograf o foiță literară, „Revista noastră”. Peste câțiva ani, va fi redactor la „Cuvântul muncitoresc” (1932). Conduce „Ecoul Silistrei” (1932-1933), împreună cu Paul Florențiu redactează „Lira dobrogeană” (1933), iar cu D. Găvan, „Talpa țării” (1933). A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod nou” (uneori, sub pseudonimul Kamadeva), „Solia”, „Nenufar”, „Cuget dobrogean”, „Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui de star de cinema și
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
de moravuri, a unor portrete în tușă satirică. Scriind și roman istoric, P. transpune în Bucur, istoria fundării Bucureștilor (1858) idei unioniste. O evocare se află și în Matei Vodă la monastirea Sadova (1870), după cum Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821 (1864) ori Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale lui P. Impresiuni de călătorie în România (1858) și
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București, 1870; Matei Vodă la monastirea Sadova, București, 1870; Un funcționar sinucis. Fratele
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
nici o parte vitală a balenei. Viața ei rămînea neatinsă. în timp ce ambarcațiunile strîngeau cercul în jurul ei, toată partea de sus a trupului balenei, inclusiv porțiunea care de obicei stă scufundată în apă, putea fi văzută limpede. Ochii balenei, mai bine zis găvanele lor, tot așa. La fel cum în nodurile stejarilor falnici doborîți la pămînt cresc cele mai ciudate flori de mucigai, în cele ocupate pînă mai adineaori de ochii monstrului se rostogoleau acum niște bulbi orbi, care-ți stîrneau spaima și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe spinarea balenei, înfășurat în saulele încolăcite, în care aceasta se încurcase și mai tare în cursul nopții trecute, putea fi văzut trupul pe jumătate sfîșiat al lui Fedallah; veșmîntul lui negru era în zdrențe, iar ochii lui scoși din găvane se uitau țintă la Ahab. Acesta scăpă din mînă harponul. Ă M-ai tras pe sfoară! M-ai tras pe sfoară! bîigui el, oftînd adînc. Da, partule, te revăd. Și te afli înaintea mea. Așadar, acesta e dricul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de zile, cum ziceai tu, fără mâncare și fără băutură. Orbită de pasiune, împărăteasa nu vede capcana. — Nu are nici un fel de puteri supranaturale, e o escroacă, atâta tot! răbufnește cu năduf. Se hrănește cu corpuri în putrefacție, scobește în găvanele ochilor ca viermii, roade unghii de pe mâini înțepenite. Bătrânul simte pe limbă o cocleală neplăcută, un gust amar. Reușește cu greu să o înghită. Nu a crezut-o niciodată pe Livia în stare de o asemenea imaginație macabră. La rândul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
viață și încep să se jeluiască amarnic. „Aici au căzut legații“, se vaită unii, „colo au fost smulse acvilele“, le răspund alții. „Iată unde a primit Varus cea dintâi rană“, se ridică o șoaptă ca un geamăt. Toate căpățânile, cu găvanele ochi lor golite, par să arate spre dumbrăvile învecinate unde se ridică al tarele barbarilor, cu sângele victimelor încă neînchegat pe ele. Un corb flutură din aripi deasupra lui și croncăne batjocoritor: „Nu te grăbi așa, că nu mai e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lucrurilor mărunte, la care puteau renunța cu ușurință. Gândul la orice altceva era de nesuportat. Vocile lor se stinseră și se făcu din nou liniște. Flăcările focului de tabără le luminau fețele de jos, făcându-le ochii să pară niște găvane negre. Mi se părea că seamănă cu niște fantome, ceea ce e destul de ironic. Mulți Își imaginează că morții au toți aceeași Înfățișare Înspăimântătoare, ceea ce este o prostie. În realitate - căci faptul că am o conștiință Înseamnă că am și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ghilotină. Câte un zarzavagiu rânjind știrb, se descoperea netezindu-și părul rar cu palmele însalivate. Capul pleșuv, cu fața nerasă, înnegrită de colb și arsă de soare până la dunga lăsată de căciulă în mijlocul frunții, cu ochii supți și afundați în găvane, cu nasul osos și coroiat, și-l așeza cu respect și teamă pe umerii îmblăniți ai boierului, de parcă schimbarea ar fi putut să fie aievea și definitivă. Târgovețul purcedea la drum spre casă mulțumit, cu convingerea și chiar cu dovada
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fi adormit cu acest gând în minte. Când se trezi, era încă întuneric, dar nu luase nici o decizie. Va încerca. Nu simțea nimic deosebit, nici o putere, dar va încerca. Când se crăpă de ziuă, Jefferson Dayles se sculă și privi găvanele ochilor de pe fața sa ca o mască, reflectată în fereastra motelului din Mountainside. Urma așteptarea, își spuse el. Tot ceea ce putuse să facă, făcuse. Ordinele, planificarea amănunțită, detaliile pentru a se asigura că nu rămăsese deschisă nici o cale de scăpare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
ghilotină. Câte un zarzavagiu rânjind știrb, se descoperea netezindu-și părul rar cu palmele însalivate. Capul pleșuv, cu fața nerasă, înnegrită de colb și arsă de soare până la dunga lăsată de căciulă în mijlocul frunții, cu ochii supți și afundați în găvane, cu nasul osos și coroiat, și-l așeza cu respect și teamă pe umerii îmblăniți ai boierului, de parcă schimbarea ar fi putut să fie aievea și definitivă. Târgovețul purcedea la drum spre casă mulțumit, cu convingerea și chiar cu dovada
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
începu să se întunece și împrejurimile părură a pluti subt un abur vioriu. Culi își schimbă locul: trecu mai la deal și avu încredințarea că și-a recunoscut direcția de întoarcere. O luă încet pe un colnic, coborî într-un găvan. Aici era o mlaștină veche, scăldătoare a mistreților. Calea îi era cunoscută acum, nu mai rămânea nici cea mai mică îndoială; dar se găsea foarte departe de Prelunci. Prin ce locuri a trecut? când oare s-a răslețit în așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oamenii de pe stradă, staruri sau simpli figuranți, costă o grămadă de bani. Salvările acestui oraș sunt dotate cu aparate de taxat. Cam așa arată locul cu care am de-a face. Simt cum o altă durere își croiește drum spre găvanele ochilor mei. Salutare și bun venit. Îmi beau whiskyul scutit de accize din paharul pentru periuța de dinți și sunt atent să văd dacă mai aud zgomote. Diminețile sunt cele mai rele. Dimineața asta e încă și mai rea. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ape lutoase, copil la scaldă, căutam astfel de corobăi și, cu mână șovăitoare, crispat de amenințarea cleștilor, scotoceam în adâncul cotlonului, dibuiam până simțeam mușcătura și, cu degetele înțăncușate, scoteam racul din bârlogul lui. Mă cufundam adeseori în mine, scotocind găvane sufletești, ca și cum aș fi căutat să scot de acolo altceva decât ceea ce odinioară pitisem. Țăncușa amintirii sângera uneori. O priveam și nici măcar nu o mai vedeam. Aveam doar, iar și iar, imaginea marelui fluture de pe un timbru de demult, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dintr-un pod. Șovăind către mocirla din șanț, femeia se prăbuși brusc. S-au repezit s-o ridice cîțiva țărani. Au proptit-o în picioare apoi, scîrbiți, au lepădat-o pe-o șiră de paie. Pe obrazul ei negru cu găvane albe se scurgea, ca o smîntînă, mocirla. Pavoazată cu crengi de brad și covoare cu trandafiri roșii, scena constituia un decor pentru patru portrete imense: Marx, Engels, Lenin, Stalin. Se țineau cuvîntări agramate. Apoi un cor anemic de școlari intonă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dădea din aripi. Blondul rămase trăsnit, cu gura căscată și mâinile Însângerate Încă Întinse. Privirile nu i se dezlipeau de căpățâna aruncată În buruieni. Căscase ciocul de Încă două-trei ori. Ochii Își pierdură luciul, se uscară și se rostogoliră din găvane. Când se aplecă să Îi culeagă, copilul văzu că erau cu adevărat boabe de piper, așa cum auzise el că punea Tușa În ochii aripatelor de pe Ploconul de pâine. Băieții Încremeniră. Asta Însemna că poveștile puteau fi adevărate sau că puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un cablu pe o bornă, altul pe cealaltă și amândouă capetele rămase - la el pe limbă. Palică, care stătea gard În gard cu el, s-a jurat că lui Mișu i se beliseră ochii de era să-i iasă din găvane și Îi ieșise fum din gură, nas și urechi. De atunci rămăsese cu gângăveala și cu simțul gustului atrofiat. Nu mai deosebea acrul de amar, dulce ori sărat. Ca să se dea mare și să ne câștige admirația, dar și bănuții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]