277 matches
-
dacă nu dau cât am vorbit! s-a angajat el imediat, observând gestul hotărât al celuilalt. - Ce încredere să am în tine dacă nu te-ai achitat de prima obligație? Dacă eu nu-ți lămuream piranda să tacă, te tăiau gagii din familia ei, băi, prăpăditule! Te tăiau imediat, la divorț, dacă vorbea acolo, ai înțeles? - Am zis eu ceva, domnu’ advocat? - Păi, ai zis, băi! Ai zis că-mi dai zece sute... Mi-ai dat doar șase hârtii. Ai restul
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
Cu șuriul confiscat, Unghiile ce le am, Iat defunctul, cum făcu, Noapte fi'nd, așa, spre zori, În cuțitul meu căzu Și-asta ... de vreo șapte ori; A fost clar un accident Și-am vrut să-l salvez, atât, Când gagiul, violent, Lanțul mi l-a pus de gât, Însă ce-i mai eronat, Că i-aș fi săltat și-un pol, În dosar fi'nd menționat C-avea portofelul gol, Iar de ceas ... nici n-a avut, Scrie-ntr-un
CAZ PENAL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352392_a_353721]
-
zloată, are inima-nghețată și tot tace și tot tace, gândul negru nu'ș ce-i face. Dorul și l-a priponit prin cuvântul ponosit și de sete e uscat că vioara i-a plecat. I-a luat-o un gagiu iubăreț și zurbagiu, a-ncântat-o cu momele, cu o salbă de mărgele. Și ea, proasta, a plecat, cânt de lebăd-a lăsat să străbată nopțile, pe la toate porțile. Hei, vioară, vino iar ca în luna lui florar, să-mi dai
CÂNTEC DE JALE de LEONID IACOB în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356342_a_357671]
-
exprimând seriozitate totală. Și-au îndreptat privirile pline de milă la celălalt, așteptând o hotărâre și, pentru că acesta tăcea, încruntat, fără sânge în obraji și cu maxilarele strânse, Angelica a început să râdă, hotărâtă să destindă atmosfera. - Nu te teme, gagiule! Cu Doru sau fără el, noi ne putem distra foarte bine, a ținut ea să facă precizarea, trecându-și degetele prin părul lui Mișu a dezmierdare. În plus, poți alege: cu amândouă ori cu una, pe care o preferi tu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
o mulțime de boroi. Dar ea are gânduri mari, vrea să ajungă cucoana, să termine cu țigănia, i-au sucit mințile filmele pe care le vede la tilivizor, mai ales alea de la americani, serialu’ ăla de-i zice Dallas, cu gagiu’ ăla dat dracului de șmecheros, bărbat mișto, înconjurat de muieri tot una și una. Am pus și antenă de aia de prindem pe bulgari, că aia au program mai că lumea că al nostru, unde-l vezi numai pe nea
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
izbucnească în plâns atunci când cineva o jignea, sau îi aducea vreo învinuire nedreaptă. Într-o zi, după ce am părăsit sala de cinematograf, unde văzusem împreună ecranizarea celebrului roman al Margaretei Mitchell, în regia lui Victor Fleming, cu Clark Gable (frumos gagiu! făcuse ea remarca), în rolul căruia mă visam (asta avusese loc într-o primăvară), ne-am oprit sub crengile aplecate ale unei magnolii abia înflorite, ce se revărsau peste grilajul de fier al spitalului de tuberculoși. Se întuneca. Părea îngrijorată
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
filtrul alb se vedeau urme de ruj. Simțindu-se privită, începu să-și exprime nemulțumirea față de fiica sa, care avea absențe cu nemiluita. Toată noaptea stătea cu borfașii din cartier hă hăind pe la colțul blocurilor. „Nu s-o găsi vreun gagiu care s-o înțepe cu un cuțit în coaste, poate numai în felul acesta se va liniști!” Scăpată de sub control, incorigibila puștoaică, nu fusese văzută niciodată punând mâna pe vreo carte. Toată ziua asculta manele cu căștile în urechi, iar
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
work-in-progres consumat sub ochiul public; ce zici?" Ea: "Miștooo, foarte mișto! Dar află de la mine: anonimatul e condiția țuț a surfer-ului pe web, așa că nu voi intra pe nici un char room ca să nu trebuie să ascult gigabiții de inepții ai gagiilor în rut. Ce zici?" El: "Și-așa-i mișto." Edvard Munch, tenebrosul, pandantul celuilalt tenebros, Strindberg, cu seria lui de "madone" încercănate, sfidătoare și seducătoare, în stare a castra bărbatul cu luciditatea lor crudă. Justificarea pictorului: "Eu am pus mereu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zis a necunoaște absolut natura reprezintațiunei dramatice când am lua-o-n rău actorului că pune (pondul) greutatea cea mai gigantică pe impresiunile văzute ce le produce prin jocul său. Ele sunt termometrul prin care află el măsura puterilor sale, gagiul chemărei sale și dezdăunarea pentru durata refuzată operei lui. Victor Hugo se esprimă foarte frumos în Etudes sur Mirabeau când zice că o jumătate a marelui oratore a fost depusă în mormânt la moartea sa: [... ] {EminescuOpXIV 246} Pentru că actorul alocă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
32-33. • Ibidem, Anul LXVIII (1950), nr. 3-6, martie-iunie, p. 316. • Ibidem, Anul LXXV (1952), nr. 11-12, noiembrie-decembrie, p. 1222; Ibidem, Anul XCIX (1981), nr. 9-10, septembrie-octombrie, p. 1106. recrutare a corpului didactic din Patriarhia Română. Comentând apariția acestui regulament, I. Gagiu afirma că învățământul religios a trecut în anii 1948-1952 printr-o fază de experimentare și de adaptare la noile condiții sociale, însă anul 1952 a reprezentat „așezarea într-o formă oarecum definitivă a situației școlilor teologice“56. Acest regulament a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Andreas 146. Fuad Pașa 295. Fufa, Ștefan 443. Fulvii 477. Funderburk, David Britton 331, 333, 335, 338. Furet, François 19, 121, 123, 498, 502, 508, 509, 510, 513. Furii 477. Gafencu, Grigore 340, 344. Gafencu, Vasile 405. Gafton, Iosif 229. Gagiu, I. 239. Gaidys, Vladas 404. Gaiță, Alexandru 403. Gaiță, Stan 403. Galețchi (Galițki), Simeon 405. Galițki, v. Galețchi. Galliou, P. 479. Galsterer, H. 475. Gamburd, Moisei 400. Gane, Constantin 171, 176, 181, 183, 433. Garami, Ernö 310. Garașanin, ministru de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
elementele țigănești tradiționale și pe cele anglo-americane actuale. Multe dintre elementele țigănești din argourile maghiare sînt cele intrate și în română, chiar dacă originea le e mascată de ortografie și de adaptarea fonetică și mai ales morfologică specifică fiecărei limbi: gádzsó / gagiu, csór / a ciordi, lóvé/ lovele, piál / a pili, kajál / a hali etc. Articolul cuprinde o constatare interesantă asupra argoului francez: dacă în 1929 Dauzat considera că în acesta elementele țigănești sînt aproape inexistente, într-un dicționar recent - Jean-Pierre Goudailler, Comment
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
o mostră suculentă de umor absurd, în care cititorul avizat va găsi suficiente motive de amuzament: - Vreau să împușc un indian. - Aha, amice, vrei să împuști un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred că gagiul e ușchit, spuse insul solid. Zice că mă cheamă Hemingway. Nu ți se pare că e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să împuști un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred că gagiul e ușchit, spuse insul solid. Zice că mă cheamă Hemingway. Nu ți se pare că e ușchit? Mica scenă absurdă continuă și în capitolul următor, unde, în loc să rezolve misterul poreclei date polițistului, Marlowe întinde și mai mult coarda, refuzând să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Jerry. Morgan și Steinfelt se uitară unul la altul. — Potolește-te, Jack, Îi spuse John. — Hai că eu mă duc să văd unde-i Hogan, spusei. — Bine, dacă așa vrei tu, spuse Jack. Da’ nu că-ți spune vreunu’ din gagii ăștia. Hai că mă duc. Hogan era-n sala de antrenament amenajată-n hambar. Îi băgase În ring pe doi din pacienții de la recuperare. Nici unul nu Îndrăznea să lovească primul, de teamă că după aia o să-l lovească și celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
treabă cu ceilalți. E singur acolo. E Îmbrăcat cu un pulovăr vechi, albastru, cu niște pantaloni și o pereche de ghete de box. E nebărbierit. Steinfelt și Morgan erau genu’ de tipi care se-mbracă bine. Și John era un gagiu destul de aranjat. Între ei, Jack era un irlandez tipic, dur. Steinfelt aduse o sticlă, Hogan veni cu paharele și băurăm cu toții. Jack și cumine am băut doar un pahar, dar ceilalți au băut vreo două-trei fiecare. — Mai bine-ați mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Tot ce are Jack de făcut e să-și ridice stânga, și după aia o vezi În fața lui Walcott. De vreo trei-patru ori Încearcă ceva și cu dreapta, da-l nimerește doar În umăr sau În cap. E ca toții gagii ăștia care se-agață. Nu i-e frică decât de altu’ ca el. Își apără doar zonele În care poți să-l lovești cu adevărat. Lui nu-i pasă de-o stângă-n față. După vreo patru runde Jack l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În fața și-n spatele meu. Eram foarte obosit. În noaptea aceea a-nceput iar furtuna, care a ținut o săptămână. Nu mai puteam ieși Înapoi. Au apărut niște tipi din oraș care mi-au spus că În afară de probleme cu brațul, gagiul pe care a trebuit să-l tai n-avea nimic, așa că m-am Întors În oraș și am aflat că-mi fixaseră o cauțiune de cinci sute de dolari. Da’ pân la urmă s-a rezolvat totu’, pentru că unii dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
s-a Întors cu un derbedeu, un tip din satu’ lui care n-avea un ban, și mi-a zis: — Uite, el e un paisano care are nevoie de bani să se-ntoarcă acasă pentru că maică-sa e foarte bolnavă. Gagiu’ era doar un derbedeu, un nimeni pe care nu-l mai văzuse-n viața lui, da’, deh, era din sat cu el și omu’ făcea pe marele matador generos cu un consătean. — Dă-i cincizeci de peso din casetă, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pune bază în cadrul unei alianțe de orice fel”. Deci frați români, șo pe Herodot, el este vinovatul! Păzea, vin țiganii! Alaorde mo, gea la Heuropa, care ne așteaptă cu celulare și portofeluri dă furat! Nu mai putem noi dă șengănul gagiului acela dă Sarkozy, sau dă a gagicei ăleia nasoale dă-i zice Merkăl! Păi noi vedem oricând Parisu’ și fără să ne dea voie șengănul lor să circulăm pă globu’ ista. Păi știi voi bă paraliilor cine suntem noi? Suntem
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Păi știi voi bă paraliilor cine suntem noi? Suntem poporul ăl mai prima, proaspăt numit romi pentru că ne tragem dă la Roma și dă la Romulus dă-n Ferentari. Așa să știți! Dăgeaba se plâng pă la porțile cele mari gagii dă români, că le facem numele poporului dă ocară, fiindcă d-ân paraii noștri am plătit să ni se tragă legi așa cum vrea mușchiul nostru, ca să le închidă gura la toți cei care ne consideră și acum încă țigani. Iată ce
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
inglez țâfnos. Cât despre noi avem acum dreptul să ne numim romi. Jidanii cum de-au ajuns evrei? Așa vrem și noi să evoluăm dă la categoria dă țigani la ceea dă romi cu acte în regulă. Păi știe ei gagii dă români istoria noastră? Sigur că nu. Ochii și urechile la mandea că v-o spune el, cum am ajuns noi renumiți păste toată lumea cunoscută, chiar înainte ca pârliții ăștia dă români să știe că ezistă pă lumea asta ca
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Deci cu toate că nu aveau calculatoare pe timpul acela, tipul acesta de bază de date era perfect. Dacă erai țigan, erai prins și aveai numai o ureche însemna că ești deja cuprins în baza de date și spânzurătoarea te aștepta”. Observați deci gagiilor că avem tot dreptul să dăm păste bot Heuropei cu șengănul ei cu tot, fiindcă și așa în fața tuturor națiunilor lumii, oalele sparte de noi le vor plăti milenii de aici încolo adormiții ăia dă români, care după părerea noastră
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
avea Înțelegere pentru tânăr. Wallace pica În categoria Shula. Exista chiar și o asemănare de familie, mai ales la ochi - rotunzi, Întunecați, mari, umplând orbitele mari osoase, capabili să vadă totul, dar ca prin vis, visători, ca drogați. Era un gagiu pervers, spunea Angela. Cu doctorul Cosbie vorbea de sport. Interesul lui Wallace față de acest subiect nu era obișnuit. La el toate interesele erau neobișnuite. Îl apuca o febră sfâșietoare. Cai, fotbal, hochei, baseball. Știa media jucătorilor, recordurile, statisticile. Puteai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
foarte zgomotos, foarte turbulent. — Tipul acela ți-a făcut ceva. O știu negreșit. Ce-a făcut? Îți poate face rău. Poți fi În bucluc și n-ar trebui să ții asta În dumneata. Ești Înțelept, dar nu la modă, iar gagiul ăsta, domnule Sammler, pare, din auzite, un adevărat tigru. L-ai văzut În acțiune? — Da. — Și te-a văzut cum te uiți? — Și aia. Asta e grav. Acum, ce-a făcut ca să te sperie să nu te mai urci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]