5,287 matches
-
Cornelia Ștefănescu Al VII-lea volum din seria Opere de Gala Galaction, Publicistica (1896-1918), urmează în 2002 ediția începută în 1994 cu vol. I Nuvele (Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu) și continuată cu regularitate de metronom de Teodor Vârgolici, în calitate de editor, după cum urmează: 1996, vol. II Proză scurtă (La
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
favorabile." Observație de o deosebită importanță. În ce constă importanța? În faptul că atrage luarea aminte că volumele intitulate Publicistică au în vedere numai articolele care nu au mai făcut obiectul altor culegeri, constituite, evident, în aceeași direcție chiar de Gala Galaction, La țărmul mării (1916), Răboji pe bradul verde (1920), Scrisori către Simforoza, Pe Pământul Făgăduinței (1930), volume incluse, așa cum am arătat mai sus, în volumele II și III ale ediției Opere. Teodor Vârgolici și-a dedicat o bună parte
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
1946, " În care zi anume, am uitat, dar era în aprilie... Atunci am aflat - dintr-o telegramă de ziar - că Traian Demetrescu a murit la Craiova." Tot așa, pe urmele Corespondenței, din "Cronica", 20 decembrie 1915, depistează momentul atribuirii de către Gala Galaction a pseudonimului Perpessicius și, înaintând pe firul publicației, găsește și poemul Ad provinciales, meum in Gretchen amorem, semnat pentru prima oară cu pseudonimul care avea să-l consacre în literatură, pe viitorul poet și eseist. Asemenea incursiuni de identificare
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
piese de teatru comentate, cu jocul actorilor adus în prim planul atenției, personaje reale trecute prin sita sensibilității scriitorului, portrete și autoportret, legate între ele de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate printr-un joc de cuvinte, printr-o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le transforme în investigații morale. Gala Galaction este atent la criteriul moral al generațiilor
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate printr-un joc de cuvinte, printr-o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le transforme în investigații morale. Gala Galaction este atent la criteriul moral al generațiilor, de pe poziția, favorizată dar dificilă, a judecătorului dar și a stimulatorului ei. Lectura publicisticii lui Gala Galaction conduce, nu atât la descoperirea emoției, cât la înțelegerea ei. Analiza scriitorului merge până în inima
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
ca aspră condiție esențială în susținerea talentului. Totul bazat pe descoperirea substanței umane, iar ca limbaj critic, pe legendă. Scriitorul dă semenilor săi curajul să-și privească propria realitate și să-și analizeze condiția umană. Fără să-și impună opiniile, Gala Galaction lasă întotdeauna o margine liberă pentru întrebări, îndoieli, nuanțe. Nevoia de comunicare caracterizează temele de meditație ale acestui martor încrezător în dialogul său cu oamenii. Când Platon considera pe atenieni mai buni decât alți oameni, era convins că virtutea
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
Marina Constantinescu Este ceea ce ne dorim cu toții, artiști sau spectatori. De unsprezece ediții, Uniunea Teatrală din România UNITER organizează deja binecunoscuta Gală în care se acordă, anual, premii pentru întreaga activitate stabilite de Senatul Uniunii și premii pentru fiecare domeniu artistic. Discuția se poartă pe un anumit interval un an calendaristic și în două etape nominalizări, cîte trei la fiecare categorie, pronunțate
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
artistic. Discuția se poartă pe un anumit interval un an calendaristic și în două etape nominalizări, cîte trei la fiecare categorie, pronunțate de un juriu format din critici de teatru, urmînd ca juriul final, mai complex, să hotărască în seara Galei cine sînt cîștigătorii. Nu vreau, de data asta, să fac un comentariu propriu-zis, analitic, ca de cele mai multe ori. Premiile vă sînt cunoscute deja de o săptămînă. Mărturisesc că nu mi-am revenit foarte tare și că mă încearcă un sentiment
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
de copii. Au fost și ediții mai puțin reușite, așa cum o consider, de pildă, pe ultima, desfășurată la Teatrul Național din București și transmisă în direct, impecabil, pe Canalul România 1, o colaborare importantă și prețioasă pentru toată lumea. Succesul unei Gale este alimentat de două surse vitale. Pe de-o parte, este vorba de inspirația cu care Senatul UNITER alege numele premiaților pentru întreaga activitate, defilarea lor avînd farmec, greutate și miză în sine. Pe de altă parte, este vorba de
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
farmec, greutate și miză în sine. Pe de altă parte, este vorba de modul în care s-au făcut nominalizările, de felul credibil în care ele oglindesc realitatea unui an teatral. Cu acest material lucrează juriul final și în funcție de el Gala are anvergură, strălucire, emoție. Niciodată nu va putea fi toată lumea mulțumită. Și nu cred că acesta este scopul unei astfel de ierarhii. Nici aici și niciunde în lume, fie că este vorba despre premiile Oscar, Molière sau César. Problema este
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
anume, ca marja de eroare să fie cît mai mică. Toate acestea îi asigură spatele, cum se spune, și lui Ion Caramitru, amfitrionul, cel care conduce și girează un spectacol de aproape patru ore. Din punctul meu de vedere, seara Galei a fost lungă, ternă, cu trei momente care au sculat în picioare Sala mare a Naționalului: premiile pentru întreaga activitate acordate lui Victor Rebengiuc, Jean Constantin și Miriam Răducanu. Sentimentul de neîmplinire, de tristețe, de alarmă interioară vine din incoerența
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
picioare Sala mare a Naționalului: premiile pentru întreaga activitate acordate lui Victor Rebengiuc, Jean Constantin și Miriam Răducanu. Sentimentul de neîmplinire, de tristețe, de alarmă interioară vine din incoerența nominalizărilor, care se reflectă în mod logic și imediat în palmaresul Galei. Au fost voci care au comentat "curajul" și "inovațiile" operate de juriu. Sînt surprinsă și caut să localizez zona de manifestare a acestora. Întotdeauna au fost nominalizați actori, regizori, scenografi sau critici tineri, dacă aici se amplasează cumva noutatea. Bogdan
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
alarmantă, ca un derizoriu exercițiu de clasă, de institut, perdantul, după părerea mea, fiind actorul Marius Manole pentru un rol dificil și special, Paulie, din spectacolul incitant Drept ca o linie al lui Radu Apostol de la Brăila. În concluzie, palmaresul Galei este efectul direct și nemijlocit al nominalizărilor. Se produc erori, se dau premii în compensație. Premiul Criticii s-a transformat în "premiile". Mi se pare grav reflexul ex-aequo-urilor, tendința de a mulțumi pe toată lumea, precum și imposibilitatea spiritului critic de a
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
și celui premiat. Ca și compania formidabilă, un adevărat tur de forță pe toată durata spectacolului, a formației de muzică contemporană Trio Contraste Ionuț Bogdan Ștefănescu, Sorin Petrescu, Doru Roman, trei extraordinari profesioniști. Foarte rafinat și aerisit spațiul scenografic al Galei, gîndit de Alexandru Dumitrașcu, foarte occidental. Nedelicatețe: decizia de a o alege pe îndrăgita actriță Ana Szeles, poftită de la Budapesta, să ofere premiul pentru cel mai bun actor, cînd era extrem de previzibil că laureatul va fi Florin Piersic jr. O
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
de Winter, pe Veronique Olmi, o autoare de mare succes în Franța, care s-a întîlnit cu publicul la Institutul francez. Roger Willemsen, moderatorul TV și autor de cărți ( ultima fiind o foarte interesantă călătorie prin Germania profundă) a prezentat gala din incinta Filarmonicii cologneze. Textele lui Gabriel García Márquez au prins glas în lectura actorului Mario Adorf. Totuși imperativele și grijile prezentului și-au lăsat amprenta și asupra show-urilor literare sporindu-le atractivitatea: conflictul dintre civilizații și culturi, lupta
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Wintze - și cine poate uita rolul ei din 1993, din remarcabilul spectacol al regizorului Iulian Vișa, Decameronul, de la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu - și pe Elena Ivanca, pe care am "descoperit-o", împreună cu Sanda Manu, în 2000, la preselecția pentru Gala Tînărului Actor, pe care Vlad Mugur a distribuit-o, apoi, în Gertrude din Hamlet-ul său de la Cluj, o actriță cu date reale, foarte speciale. Pe celelalte - Carmen Culcer, Angelica Nicoară, foarte bună aici în Nina, Eva Crișan, Ramona Dumitrean - le-
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
mai propriu al cuvîntului. Cei vechi i-ar fi spus Văzătorul". Chiar ansamblul literaturii de care se ocupă îi apare situat sub un îmbătător semn al festivului, în prezența căruia jubilează: "Literatura franceză a avut din totdeauna înaltul simț al Galei. De la Villon la Apollinaire și de la Maurice Scève la Valéry, de la trubaduri la lionezi și de la poeții Pleiadei la romantici, ca și de la damnați la suprarealiști, poezia franceză a știut să întrețină - chiar și laborios cînd era nevoie - focurile unor
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
actriță la început de drum - aceea de final, de sfîrșit de carieră - au constituit un handicap greu de depășit sau un exercițiu de imaginație ce nu ajunge la un capăt. În ciuda eforturilor și dăruirii specifice actriței Clara Flores, laureată a Galei Tînărului Actor de la Mangalia, de anul trecut și angajată a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, o actriță extrem de tenace și ambițioasă care n-a intrat, deocamdată, pe mîna unui regizor care să modeleze, să o curețe de prea plinul pe care
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
neprețuit pentru că e necunoscut” - cum just își începe Mircea Martin monografia -, se naște la 14 noiembrie 1898 la Iași și moare în 1944, gazat la Auschwitz. Precoce și bine înarmat cu informații culturale de substanță, „cutezătorul Veniamin” - nume dat de Gala Galaction protejatului său - pornește o insurecție juvenilă împotriva tuturor clișeelor pe care vrea să le curețe „de zgura unanimei înțelegeri”. Deși debutul său poetic în revista ieșeană Valuri (1914), precum și primul volum intitulat, biblic, Tăgăduința lui Petru (1918) rămîn fără
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
aceștia sunt numiți „monștri întinși pe două continente”. Bolșevismul „vrea să ne aducă spre epoca troglodită”, concepția lui de viață fiind expresia „celui mai lugubru autocratism”, iar U. R. S. S. asemănată cu „uraganul siberian”. Când cumpăna războiului înclină către sovietici, Gala Galaction devine conciliant și se resemnează ca un creștin drept-credincios ce era: „Dacă bolșevicii ajung stăpâni ai orientului Europei este că așa a fost voia lui Dumnezeu”. „Monștrii” și „troglodiții” de ieri se transformă dintr-o dată în salvatori, mărinimoși, veniți
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
am zice azi. Va deveni un acomodant, pe parcurs încercând să-și explice cu umilință atitudinea, și un mare dezamăgit față cu realitatea, care, surprinzător, nu bănuia că-i va contrazice profund credința religioasă și convingerile politice de bun simț. Gala Galaction face uneori observații oarecum neutrale. El constată, spre exemplu, că „burghezia românească nu vrea să moară la comandă. Asaltul democrației roșii e din ce în ce mai stăruitor. Alteori, condamnă crimele naziste din lagărele Germaniei, „cuptoarele, zalhanalele de oameni, băile în care te
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
său prieten se referă în anii 1945-1946, când, pe de o parte, revista „Bilete de papagal” era aproape interzisă și când, pe de alta, poetul a primit Premiul Național de Poezie, acordat de o comisie din care făcuse parte și Gala Galaction însuși. El nu ne mai spune că semnătura laureatului va fi curând prohibită pentru aproape un deceniu. Dacă autorul Cuvintelor potrivite este elogiat („Oamenii mari sparg cu capul orice tavan contemporan”), M. Sadoveanu, „un Omer moldovenesc” este văzut de
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
povestește despre vizitele lui la Moscova și izbânzile avute acolo, „opoziția victorioasă pe care a făcut-o tentativei foștilor pravoslavnici să ne readucă la stilul vechi și să-l descăuneze pe patriarhul Constantinopolei. Vechiul vis de rusificare și de hegemonie.” Gala Galaction, căruia i se întâmplă, ca și lui E. Lovinescu, să nu fie recunoscut ca scriitor de către niște funcționare de la Ministerul Învățământului, după 58 de ani de literatură, e solicitat adesea să intervină pe lângă autorități, dar el se arată neputincios
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
un text integral față de ediția cenzurată din 1980, însoțit de un copios capitol de note, excelent informat, pe care-l datorăm binecunoscutlui și apreciatului istoric literar Teodor Vârgolici, autorul unei substanțiale monografii și al ediției critice, un adevărat doctor în Gala Galaction.
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
era de-a dreptul muzicală... (...) Venise în Capitală pentru Brâncuși - un colocviu sau o conferință. Mă izbea masivitatea lui, care, corelată cu barba și cu paltonul lung ca o dulamă călugărească, te trimitea lesne la analogii cu Tolstoi și cu Gala Galaction. Îmi adusese o carte a sa, apărută în anii ’40, despre compozitorul de avangardă Erik Satie”. Actorul Octavian Cotescu e apreciat pentru amenitatea sa firească, pentru alura sa „părintească” față de învățăcei (astfel ni-l amintim și noi): „Spre deosebire de majoritatea
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]