661 matches
-
de la ora 19:00, în optimile de finală ale CM DE FOTBAL 2014 DIN BRAZILIA. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. FRANȚA a reușit să se impună cu 2-0 și a eliminat NIGERIA din optimile de finală ale CM 2014. „Cocoșii galici” au marcat târziu, prin POGBA (min. 79) și YOBO, care a înscris în propria poartă, în minutul 92, după ce Benzema le-a scos peri albi francezilor cu numeroasele ocazii irosite. În sferturile de finală de la CUPA MONDIALĂ DE FOTBAL 2014
FRANȚA-NIGERIA 2-0. FRANȚA așteaptă GERMANIA în sferturile de finală ale CM 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73819_a_75144]
-
etapa a doua din GRUPA E de la CUPA MONDIALĂ DE FOTBAL 2014. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. FRANȚA a dat de pământ cu ELVEȚIA, scor 2-5, în duelul câștigătoarelor din prima etapă a GRUPEI E de la CM 2014. Golurile „cocoșilor galici” au fost marcate de GIROUD, MATUIDI, VALBUENA, BENZEMA și SISSOKO. Mai mult, în minutul 32, BENZEMA a ratat un penalty, iar Cabaye a trimis în bară mingea respinsă de Benaglio. De partea cealaltă, elvețienii s-au trezit prea târziu, când
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014: ELVEȚIA - FRANȚA 2-5. „Cocoșii galici” merg în optimile de finală by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73876_a_75201]
-
DZEMAILI și XHAKA. FRANȚA a deschis scorul în minutul 17, prin GIROUD, care a marcat cu capul, după un corner. La faza imediat următoare, BENZEMA a recuperat un balon și l-a angajat pe MATUIDI, care a dublat avantajul „cocoșilor galici”, cu un șut la colțul scurt. În minutul 32, BENZEMA a ratat un penalty pe care tot el l-a obținut. Benaglio a reușit să respingă, iar Cabaye a trimis în transversală din 6 metri, cu poarta goală în față
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014: ELVEȚIA - FRANȚA 2-5. „Cocoșii galici” merg în optimile de finală by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73876_a_75201]
-
Bratu Iulian CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. FRANȚA și HONDURAS au debutat, duminică, la CM 2014, în cel de-al doilea meci din GRUPA E, după . CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. Cocoșii galici nu au avut prea mari emoții în partida cu naționala din HONDURAS, pe care au învins-o la scor de neprezentare, cu 3-0. Jucătorii antrenați de Didier Deschamps au avut o primă repriză destul de modestă, în care au controlat partida
FRANȚA - HONDURAS 3-0: Primul gol validat cu ajutorul tehnologiei la CM 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73931_a_75256]
-
de personalități. Rodul convorbirilor cu o seamă de autori francezi îl constituie volumul Orfeu și Mașina. Din paginile acestor interviuri am încercat a desprinde trăsăturile unei imagini a reflecției socio-culturale occidentale în raport cu realitățile est-europene. În ce măsură, ne-am întrebat, mentalitatea intelectualității galice își conturează un specific, care e diferența între speculația acesteia și ceea ce am putea mărturisi noi, cei din țările ce-au cunoscut subjugarea totalitară, în legătură cu teribila experiență istorică prin care am trecut? Nu o dată intelighenții apuseni se arată înclinați către
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
am citit, ca în cutare closet public din Timișoara de pe vremuri, un distih (scris cu creionul, sub tavanul foarte înalt, căci «alte Zeit» ), cu numele de Epitafși următorul conținut: Aici zace îngropat/răposatul meu... produs". La polul opus, înregistrăm spiritul galic, salonard pînă la o avîntată prețiozitate. Spre a-și curăța spațiul textual de miasmele ce, în răstimpuri, îl inundă, cozeurul se dedă la subtilități verbale în care e neîntrecut (omonimii și omofonii, tautologii și tautofonii, dismorfologii ale vorbirii de tot
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
clipă sub semnul întrebării meritele culturii franceze actuale. El încerca doar să explice de ce formulele prizate de consumatorul de artă francez al acestui moment nu mai au trecere pe piața internațională. Cele mai afectate sunt domeniile în care țara "cocoșului galic" a deținut multă vreme supremația: literatura, artele plastice și filmul. În fiecare din cazuri există explicații clare, greu de negat. Voga "noului roman", așa-numita "școală a privirii", a emasculat, practic, generații de prozatori, refugiați în universul închis al intimității
Cine a distrus cultura franceză? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7514_a_8839]
-
pe google "ROMÂNII SUNT" Iar pentru ce găsiți acolo, iau dreptul la cuvânt! Îmi iau inima-n dinți nu mai suport, mă revolt, Stau vertical în fața voastră, nu fug la aeroport! Că o găină ne-am lăsat calcați de COCOSUL GALIC, Luați aminte români, că devine tragic. Pentru că pe fiecare bucățică din Turnul Eiffel Scrie made în România băi' cocoșel! Emblemă voastra-i construită numai datorită nouă, Gheorghe Panculescu v-a făcut cadou de casă nouă. Ce mai cântam pe vremuri
CRBL își cere scuze pentru scandalul creat by Sirbu Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/73497_a_74822]
-
și despre identitatea ornitologică a Măiastrei. Unui melancolic activist cultural, care ar fi trebuit demult întrebat și ce rol a jucat prin anii cincizeci în refuzul atelierului brâncușian, i-a venit, cîndva, ideea să inventarieze toate păsările popoarelor, de la cocoșul galic la rîndunică, de la corb la lebădă și la gîscă etc. poate-poate s-o dumiri cumva în legătură cu specia Păsării în văzduh. Dar deși acesta este un caz extrem prin nivelul subcultural și rudimentar al autorului, el nu este deloc izolat și
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
între etos și patos, face caz de "lexicul heideggerian", de "incertitudini", de "neliniște în fața neantului", de "simțământul tragic al existenței" etc. Pe de altă parte, votantul lui G. Călinescu și prietenul lui Al. Paleologu, e un spirit critic de nuanță galică, "literator de școală franceză", din stirpea ocărâților și prețuiților E. Lovinescu, Zarifopol, Pompiliu Constantinescu. Aceștia din urmă l-au contrariat, după mai bine de cincizeci de ani, pentru că au declanșat pe vremuri o campanie împotriva scriiturii lui Vasile Pârvan. Așa
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
spun cu certitudine cât anume. Să fie o treime, un sfert sau jumătate? Poate a șaisprezecea parte sau mai puțin? Va putea fi vreodată cuantificat sângele unui om - să se poată spună, cu certitudine, că picăturile acelea sunt nordice, celelalte galice, unele latine, altele tătare? Originile sângelui meu nu au fost cuantificate încă, dar știu sigur că o parte din el este evreu. Tatăl mamei mele a fost evreu. Era cunoscut în oraș chiar și după moartea lui - care se petrecuse
Paul Bailey: Unchiul Rudolf by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/7255_a_8580]
-
feu (1905) nu au dobîndit niciodată faima mondială visată de autorul lor, nu e mai puțin adevărat că experimentul bilingv îl individualizează pregnant pe autor. Către anul 1885, poetul se specializase deja în versificație franceză, tehnica sa poetică de factură galică evoluase suficient pentru ca scriitorul să compună variantele franceze ale unor poezii înaintea celor românești; pînă atunci, prima formă fusese mereu cea românească, întotdeauna superioară celeilalte. Deși publicate tîrziu în volum (Bronzes, 1897), poemele sale franțuzești au fost scrise încă din
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
relativa inabilitate lexicală, utilizarea neologismelor latine savante în contexte de lirism intens, provocînd scăderea bruscă a patosului. Peisajelor somptuoase din versurile românești le corespunde aici luxul rece de tip Leconte de Lisle; doar rareori temperatura toridă pătrunde și în textul galic, precum în acest final de sonet (Crépuscule romain), unde sexualitatea triumfătoare a tînărului Erycton face contrapondere agoniei împăratului roman Othon, învins într-o bătălie decisivă: "Et tandis que lŕ-bas gisait enfin inerte Le César - une lutte écrasa l'herbe verte
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
la care mă tem că nu s-ar putea da un răspuns peremptoriu. Francezii au noțiunea de petite histoire care vizează detaliile mai mult ori mai puțin picante, aspectele de culise, zvonistica, anecdotele. E un reflex al mondenității proprii spiritului galic ce pune mare preț pe vorba de duh. Oricît am fi înclinați a măsura cu superioritate și circumspecție un atare lot de informații, să admitem că ele răspund interesului omenesc pentru tot ce e omenesc, naturaleții noastre care caută naturalețea
Scriitorii în anecdote by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5918_a_7243]
-
a enumerat zece motive pentru care să mănânci MANGO: 1. Combate cancerul- conține niște compuși antioxidanți care se pare că protejează împotriva cancerului de colon, sân, prostată și a leucemiei; compușii includ quercitină, izoquercitrină (cu efect antihipertensiv), astragalină, fisetină, acid galic și galat de metil. 2. Scade colesterolul și protejează inima datorită conținutului ridicat de fibre solubile, pectină și vitamina C. Bogat în potasiu, mango poate ajuta la scăderea tensiunii. Fiind o sursă importantă de vitamina A, vitamina E și seleniu
Fructul minune: Combate cancerul plus alte nouă beneficii () [Corola-journal/Journalistic/62661_a_63986]
-
patetice, căreia îi lipsește însă virulența. E ca într-o procesiune verbală în care tropii, cu cît sînt mai zgomotoși, cu atît sînt mai inofensivi. Deformarea aceasta de ton o capeți dacă te lași molipsit de stridența gureșă a verbozității galice, acel piuit înflăcărat căruia, dacă i se ia sunetul, legătura cu realitatea dispare de la sine. Așadar, o emfază narativă fără tăiș ideatic și o eleganță sintactică fără profunzime de gînd. Căci emfaza exclude gravitatea, iar calofilia împiedică profunzimea. Nefiind malițioasă
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
a frapa prin noutate. De fapt, în chiar aceste sugestii lexicale stă și atracția unui volum care altminteri e stuporos de obscur. Căci din nou ni se confirmă impresia de retorică stearpă, presărată cu tropi paroxistici, care e tipică eseisticii galice. De fapt, gînditorii francezi de după al Doilea Război Mondial au cîteva trăsături care descind toate din același tipar spritual. Mai întîi, e vorba de tonul emfatic, de declamație apodictică care promite rostirea unor adevăruri definitive, cînd de fapt tăria sunetului
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
identificate după trăsături enumerate cu probitatea seacă a observațiilor de laborator făcute pe cobai. În contrapondere sunt oferite chipurile nobile ale arienilor care defilează în uniforma germană în renumitul pas de gâscă, chipuri menite să amintească francezilor că inclusiv rasa galică este chestionabilă sub raportul purității și demnității rasiale. Spectacolul este greu de suportat și totuși el desenează comportamente, mentalități, regăsește tot ceea ce este subuman în noi. Un alt film de propagandă, Le Juif Süss (1940), al lui Veit Harlan, realizat
Aide-Mémoire by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6653_a_7978]
-
cultura contemporană. Dar el are o vechime respectabilă și, spune autorul, „fiecare dintre cărți și fiecare aspect al dezbaterii despre ele are un precedent istoric". Mai întâi au fost Comentariile lui Iulius Cesar, care și-a descris participarea la războaiele galice vorbind despre sine la persoana a treia. In secolul al cincilea, Confesiunile Sfântului Augustin „se înalță ca un zgârie-nori singular deasupra vastului peisaj medieval." Din secolul al XII-lea, ne-a rămas Povestea nenorocirii mele, în care Abélard își deplângea
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
sintagma „tête de gaulois" rostită de grațioasa, dar agresiva domnișoară Rolland, mi se pare uimitor că ideologia resentimentară a corectitudinii politice vrea să submineze cu cinism plăcerea reîntâlnirii cu unul din geniile cuceritoare ale umanității. Negru, creol sau cu „zulufi galici", mi-e totuna: Dumas rămâne unul din eroii absoluți ai copilăriei mele, un personaj a cărui viziune asupra lumii, a binelui și a răului, m-au făcut să fiu, într-o proporție pe care n-o pot cântări, dar pe
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
când călătorim în lume?” - lingvistul dă un răspuns iritat, dar de bunsimț: „Vă înșelați. Întreaga istorie ne-o arată: idiomurile statelor dominante au condus dintotdeauna la dispariția idiomurilor din statele dominate. Greaca a înghițit frigiana. Latina a ucis ibera și galica. În momentul de față, în lume, dispar 25 de limbi în fiecare an. Înțelegeți bine un lucru: eu nu lupt contra englezei; eu mă bat pentru diversitate. Un proverb armean îmi rezumă bine gândirea: câte limbi cunoști, de atâtea ori
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
cruțat până își dezvăluia toate secretele. În plin Paris al anilor 1970, când au fost demolate les Halles, sute de schelete din fostul Cimitir al Inocenților au căzut victimă buldozerelor și au ajuns la groapa de gunoi. La Bourbonne-les-Bains, statui galice au fost recuperate din pubele. Regrete care nu regretă nimic Personaj mai vechi al meridianelor din R.L., filosoful francez Alain Badiou a fost menționat, în filmul consacrat khmerilor roșii de Rithy Panh, despre care de asemenea am scris în această
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
filosof din Iași, le ia cîtorva din fețele universitare ale lumii franceze. Proiectul autorului nu e de azi, de ieri, ci de două decenii, volumul de față fiind al patrulea într-o serie de dialoguri avînd același scop: descrierea gîndirii galice prin glasul celor care o reprezintă azi. Precedentele au apărut în 1995, 2000 și 2003, iar efortul lui Bogdan Mandache, a cărui intenție a fost neîndoielnic augustă, s-a văzut cu timpul atinsă de clișeu conformist. Atîta doar că vina
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
pe cititor, Bogdan Mandache îi preîntîmpină amărăciunea, afirmînd în prefață că „filosofia franceză nu este în impas”, situație în care nu poți decît să-i dai dreptate: nu poți spune despre un mort că e în impas, iar despre gîndirea galică poți spune orice, dar nu că e vie. Ce numim azi filosofie franceză e o colecție de idei convenabile, îngăduite de ideologia în vogă, pe care le putem împărți în două secțiuni: cea metafizică, a cărei trăsătură principală e mimetismul
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
le putem împărți în două secțiuni: cea metafizică, a cărei trăsătură principală e mimetismul feroce în care francezii se complac în trena lui Nietzsche și Heidegger, și secțiunea de filosofie politică, în care puseurile de socialism iresponsabil au preschimbat spiritul galic într-o colecție defunctă de principii egalitariste. Acest egalitarism sinucigaș nu numai că a distrus cultura Franței, dar etuva presiunilor ideologice e atît de apăsătoare, încît îți trebuie o naivitate de basm ca să crezi că în universitățile din Paris se
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]