126 matches
-
și faptele mari se țin minte. Cele trei luni la Cazinoul Militar îl aduc față în față cu personalități marcante ale vremurilor, oameni ale căror deci- zii și a căror forță urmează să schimbe definitiv traseul politic al țării. Cunoaște gardiști și comuniști deopotrivă. Ofițeri până la cele mai înalte grade. Români, dar și străini aflați în vizite oficiale pentru a discuta propuneri și alianțe. Va vedea cum granițele se trasează cu creionul și se șterg cu guma de către nebuni catalogați drept
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
tu, Cristiane, dacă vei continua așa, vei ajunge ca Moscopol, adică un nimeni. Iar mie îmi place să mă bucur de viață, cum și ție ți-a plăcut, nu ți-e rușine să mă judeci ? — N-am cântat cântece pentru gardiști sau comuniști nici atunci, n-o voi face acum ! Iar piesele mele vor rămâne ! Cum ? râde Maria. La radio nu te mai primește nimeni. N-ai ajuns într -o sală măcar curată, omule, de atâta timp. Publicul nu te mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ale jurnaliștilor constănțeni vizau ca gimnaziul din Constanța "să fie ridicat la rangul de liceu"2448, să se construiască o capelă, iar cimitirul din oraș să fie împrejmuit. Totodată se solicita construirea unor "localuri ale comunei, judecătoriei, poliției (...) cazarmă de gardiști, local al pompierilor și al tuturor serviciilor comunale"2449. O altă doleanță viza "desființarea carterului țigănesc și a celui de fierării, care au făcut ca o mare parte din oraș să rămână pustie"2450. De asemenea, jurnaliștii constănțeni solicitau amenajarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
M. M.: Nu. Erau arondate doar la mobilizare. Aveam anumite companii de Gărzi patriotice care se formau în anumite locuri, iar pentru ele aveam echipament și muniție. Pentru Gărzile patriotice ale întreprinderilor, nu. N-aveam legătură, n-am avut niciun gardist patriotic acolo. S. B.: Mă interesează pentru că, totuși, în noaptea aceea au fost înarmate Gărzi patriotice. M. M.: Au fost, dar nu cu muniție și arme de la noi, ci din depozitele lor. Și Gărzile erau organizate ca lumea, domnule. Nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aceștia "ține de administrația prășitorilor de șanțuri" (Dr. Bottez, ironic, raportează: "nu știm care sunt condițiile cerute pentru un bun păzitor de șanțuri, în tot cazul din experiența făcută, căci până acum în 5 luni am vedut 5 din acești gardiști succedându-se în ospiciu, mă cred autorizat a conchide că aceste condițiuni sunt departe de a fi identice cu acele ce se cer unui bun infirmier de ospiciu"). În continuare, raportul menționează abaterile lor, pentru care a fost silit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
U.R.S.S. Nr. 1290 467 cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul R.S.S. Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoțită de un act adițional în care se
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
au fost duși la locul crimei și împușcați. Asasinarea lui Armand Călinescu a fost o mare pierdere pentru Carol al II-lea. Acesta nota la 21 septembrie 1939: la ora 14, Călinescu a fost asasinat mișelește de o bandă de gardiști...pierderea aceasta a președintelui Consiliului, Armand Călinescu este ireparabilă. N-am găsit la noi în țară pe cineva care să fi corespuns mai bine misiunii cu care fusese însărcinat. Pentru mine personal este o pierdere de neînlocuit. Puteam să fiu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din ghettoul curții vecine: o groază de puști și puștoaice care vorbeau între ei exclusiv maghiara, dar cu mine o dădeau și pe românește, mai mult sau mai puțin puchinoși, cu care ne jucam firește și de-a hoții și gardiștii, dar care, mai ales, au devenit curând întru toate supușii mei; îndeosebi în materie de teatru, unde doar eu eram inițiat, căci nici ei, nici părinții lor nu călcaseră vreodată pragul operei și teatrului, ca mine. Nu oare la îndemână
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu ar putea rămâne insensibil la această delicateță. R. a vorbit ceva de rolul răposatului Nae Ionescu în vremea tulbure (1937) și de asasinatul lui Armand Călinescu, datorit poliției secrete a unei mari puteri europene, care s-a servit de gardiști fugiți din țară. În ședința Senatului, d. Miclescu (fost director al C.F.R. și vicepreședinte al Camerei în guvernul Iorga, vechiu junimist), vorbind în chestie personală a protestat împotriva unei vorbe de-a d-lui Micescu într-o ședință trecută, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acustică, vizuală, olfactivă sau tactilă este invocată ne avertizează asupra delimitării unui câmp de observație. Din zona acustică putem selecta acele zgomote care ne situează în zona dizarmonică a bruiajului, fluierele și clopotele legate de călătoria cu tre- nul, fluierăturile gardiștilor, hărmălaia linșajului etc. Din zona vizuală întreg episodul sosirii la hotel este alocat privirilor focalizate asupra Naratorului. Există aici chiar un exces în zona vizualului, o supraexpunere care gene- rează o expresivitate particulară a scenelor. Există și efecte cinematice rafinate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Călărașu Gheorghe, Avram Glaștner și Silion Dimitrie, nu se știe cine sunt și nici nu se pot găsi”. Theodor Gurău, Petru Pascal, Gheorghi Nicolau și Petru Niculau „...deși sunt domiciliați tot În acest orașu și această Dispărțire, cel dintâi este gardist polițienescu, cel de al II-lea cantonier spre șoseaua județiană spre Târgul Docolina; al II-lea a plecat În serviciul telegrafic poștal și cel deal IV-lea este dus la grădina sa din județul Vaslui”. Deci, din 16 chemați la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Era îngrijorat. La 10 decembrie 1933, guvernul decide dizolvarea Gărzii de Fier. S-au ridicat însă galsuri de protest. Peste măsură de indignați s-au arătat Iuliu Maniu, Al. Vaida Voevod, generalul Averescu, care și-au exprimat astfel simpatia față de gardiști. George Brătianu considera măsura ca o greșeală dintre cele mai grave. După alegeri, care s-au terminat cu un real succes pentru partidul liberal, Duca s-a hotărît să meargă la Sinaia, la rege, pentru a-i raporta rezultatele și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pădurarul îmi spune: “Domnișorule, Domnul Cornilă îi cam zărghit, da-i zărghit bine. Cred că-i beat și n-are pe cine bate în noaptea asta și te-a ales pe mata. Eu zic să vin și eu cu Mitică gardistul, să stăm la pândă și să te scoatem de sub mâinile lui când o fi cazul”. Întâlnirea avea loc pe teren neutru, la o țiitoare de-a lui. Am intrat, m-a poftit pe scaun și mi-a dat mâna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iar hârtiile idem și ele, între ferestrele larg deschise. La intrarea oaspeților mult doriți curentul dintre ferestre și ușă a făcut avioane din hârtiile atât de importante. Ele avioane, notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat seama și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. - Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
soție și băieți. Noroc de domnișoara Schimider Maria care a fost de acord să facă un schimb. Am făcut cunoștință cu autoritățile satului: moș Filip Cebotarenco, delegatul Comitetului școlar comunal, Sava Mataman, delegatul consiliului comunal și cu moș Mitea Anghelov, gardistul satului. Satul avea o singură uliță care, când ploua, devenea capcană pentru pantofi prin densitatea și adâncimea noroiului. Partea dinspre sud era locuită mai mult de ucrainieni, cealaltă de bulgari veniți de la Cișmeaua Văruită. școala era în câmp, fără măcar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
urca treptele intrării, și pocnetul de pușcă răsună. Ușierul căzu trăznit, căci glonțul îl lovise în cap. Versiunea ce a circulat atunci era următoarea: trebuia asasinat Fleva. Pentru executarea hotărârii fusese postat într-unul din turnurile Mitropoliei sergentul major de gardiști, anume Silaghi. Dar Silaghi trase mai jos în clipa când văzu pe Fleva și greși lovitura la o distanță foarte scurtă. Emoțiunea îi tremurase brațul. În Cameră, agitația a cuprins pe toată lumea. Membrii Parchetului, prefectul poliției, comandantul pieței fură chemați
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Spre două dimineața, când oboseala se făcea de-acum simțită, bătăi violente în ușă treziră la cei trei Constantin amintiri, din nefericire, încă proaspete. Inginerul, care se duse să deschidă, schiță o involuntară mișcare de recul în fața unei echipe de gardiști, arborând cămăși verzi și revolvere mari la centură, pe sub tradiționalele cojoace întoarse. Veniseră să-i spună la mulți ani și să bea împreună un pahar: "N-o să ne dați pe ușă afară!" Îi invită să intre. Se pierdură în omagii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ai lui Dinu, copiii fiind foarte impresionați de bombardările aeriene. Circulația seara era imposibilă, felinarele fiind stinse și geamu rile căptușite cu hârtie neagră ca să nu poată repera orașul Zeppelinurile germane. Proiectoarele brăzdau cerul și, de câte ori semnalau vreunul, clopotele sunau, gardiștii fluierau, populația trebuia să se coboare în subsoluri, trecătorii să intre în pivnița unde îi îndreptau sergenții de oraș. [Atunci, enervată, Eliza a plecat la Iași, luând cu dânsa din casă tot ce putea servi pentru spitale.] (Ediția a II
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rămas hotărât să-i previn în toamnă de ziua hotărâtă. În septembrie am repetat demersurile mele și, obținând același succes, am fixat ziua de 22 octombrie. La țară am aflat de asasinarea lui Arm. Călinescu și omorârea a sute de gardiști sau membri ai familiei lor. După ce s-a format guvernul Argetoianu, am revenit la București pentru a reîncepe tratativele. D. N. Ottescu 326, foarte entuziasmat de ideea unei serii de conferințe asupra regelui Carol I, m-a asigurat că în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se vor lua, când m-a rugat, prin telefon, d. Mandrea să nu las pe soția lui singură, fără automobil, ci să aștept sosirea lui. A doua zi, trecând din nou prin Râmnic, am văzut cu groază în fața tribunalului cadavrele gardiștilor scoși din pușcărie și împușcați în dimineața aceea chiar; era un maldăr. Lumea îi privea cu milă, se închina și comenta cu oroare. Aflând chiar că în fiecare județ același măcel se făcu și că, fără nici un fel de judecată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
porunci, se instală, își rezervă Ministerul de Interne și publică un program de destindere. Iluzii își făceau toți miniștrii. Când m-am dus la d. Petre Andrei pentru întocmirea conferințelor despre regele Carol I, mi-a spus cu sinceritate că gardiștii nu mai sunt, „au fost exterminați“. „Vă înșelați, domnule ministru, sunt mai numeroși ca altădată și în toate serviciile publice, chiar în poliție. De nu ar fi astfel, cum ar fi putut să fugă fiul lui Lucă Sturdza, nepotul generalului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a înconjurat casa ca să-l aresteze, fără îngăduirea agenților complici?“ D. Argetoianu m-a asigurat că nu se va mai omorî nimeni cât va fi dânsul în capul guvernului și m-a însărcinat să liniștesc pe doamna Zoe Sturdza, mama gardistului, prins în uniformă și întemnițat când era să treacă fruntaria. Dânsa era asemenea gardistă înfocată, acum arestată acasă. Nici trei săptămâni după instalarea guvernului Argetoianu, în urma diferitelor greutăți între factorii înalți, ministrul de industrie, Ion Bujoiu, își dete demisia, nevoind
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acolo. „Cum îndată, dar nu avem vreme să prevenim pe toți semnatarii și nu suntem în ținuta voită.“ „Nu face nimic, regele cere să veniți îndată, astfel cum sunteți.“ La aceeași oră, Gigurtu își constituise ministerul cu Manoilescu, Caracostea și gardiștii. Așteptau la dânsul acasă să fie chemați la Palat pentru depunerea jurământului. Regele, închipuindu-și că opozanții se convertiseră și veneau să-i ofere serviciile, grăbea venirea acestora și întârzia pe a cabinetului Gigurtu pentru a constitui un nou minister
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
arătă cum guvernele greșiseră misiunea lor: renun țaseră la garanțiile puterilor occidentale, reziliaseră contractele de furnizări de petrol și alimente, goniseră pe inginerii francezi și englezi în câteva ore, fără să ceară garanția fruntariilor din partea Axei, împăcaseră pe rege cu gardiștii - toate acestea la comanda Germaniei, care trebuia să ne furnizeze arme și muniții. Dar [la] ce serveau aceste furnituri dacă, pe lângă ele și cele ce ar fi trebuit să avem din miliardele strânse în țară, s-au cedat fără lupte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]