335 matches
-
una, mult mai cumplită, pentru a intra în posesia cănilor de tablă pline, pe jumătate, cu așa-zisa mâncare. Cine găsea un cartof ori un morcov în ciorbă putea să se considere fericitul câștigător al zilei. Felul doi era, invariabil, garnisit cu pește. Nu mai mâncase niciodată piure cu pește, pilaf cu pește sau macaroane cu sos în care peștele rahitic era înfipt, pe-o coastă, deasupra. Se adunau pe mese zeci de schelete, numai bune să hrănească armata de câini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
În această Jakartă care nu era Încă Jakarta, celebrul trifoi era Înconjurat de clădiri de o modernitate uniformă, iar oamenii erau bine Îmbrăcați și curați, sănătoși, cu serviete elegante În mâini, În drum spre slujba lor. Mașinile străluceau, iar străzile garnisite de copaci erau curate, copiii se jucau pe malul canalului, care nu era negru și uleios ca acela pe care-l cunoștea. În orașul acesta nu se vedeau maghernițele mahalalelor. — În mod oficial, noi am oprit orice ajutor acordat Indoneziei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aceste scâlciate combinații de cuvinte? Iar versurile citate nu sunt singurele. Răsfoind cartea, descoperim numeroase alte încercări ratate de a face poezie: „Un mofluz se prinde de-o cutie, / apoi de o pungă, două“; „Tu, / tipos titirit, / da’bine matosit, / garnisit cu scofală, / stârnind ecouri, / cu eterul te-ai contopit / nas în nas“; „Mă cred uneori nenăscut, / întruna în căutare de trup, / târcolind soartă după soartă“; „Harfele și lirele / mimetesc confuzul. / Cinelele pun capace. / Timpănesc timpanele“ etc. Cartea are și o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
În realitate, că adevărul poate sări din pagină În viața de zi cu zi, luîndu-te de guler pe stradă și anchetîndu te: „Cum se spune În germană porumbel?... Dar În portugheză?“ Totuși, am palpat mai mult așternuturile apretate și pernele garnisite cu volănașe, festoane și fundițe din dor mitorul lui Richi. Am mîngîiat pielea ei atît de albă la atingere, că oricînd ar fi putut să devină aurie ca pulpa unui fruct exotic, aromat și de o savoare pe care o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
număr, în lipsa furajelor de la unitate, mai completau rația animalelor condamnate la moarte cu te miri ce adaosuri primite de la oameni pentru unele servicii în gospodăriile particulare. Că în rest, acestor vietăți li se ofereau doar apă, paie, rogoz și bătaie, garnisește cu sudălmi de mamă, cruci, biserici și Dumnezei și apostrofări ca Di haram puturos!, Hai, gloabă, că nu mai ai mult de trândăvit! Câteva voci ceva mai autorizate s-au ridicat, în surdină, împotriva președintelui: Bilașcu aista, șefu', n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ați putea încerca să puneți punct câtorva dintre cele mai absurde "locuri comune" care circulă în prezent, la nivelul mediu al societății, cu titlu de certitudine - cum ar fi: că Regele Mihai ar fi plecat în '47 cu un tren garnisit cu bogății care constituiau o parte din Tezaurul țării, că Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost un sobru și un corect și doar Ceaușescu "a exagerat", că Noica ori a colaborat cu sistemul comunist, ori a fost un naiv etc.? Enumerarea poate
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
totul litera și spiritul legii promulgate de natură. (Desigur, pentru întregul regn!) Doar că homo sapiens, dotat probabil din greșeală cu mai multă materie cenușie, după ce s-a autodeclarat suprema realizare a creației a înlocuit cuvântul "Șmecherie" cu "amendament" - a garnisit legea generală cu atâtea amendamente încât am ajuns unde-am ajuns... Luând în discuție tema asta e foarte greu să te oprești: are prea multe ramificații și conexiuni. E cum ai încerca să cercetezi măruntaiele unui celular înarmat doar cu
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
ales sâmbăta cred mereu că e vineri, pesemne că timpul meu a început într-adevăr să alerge prea repede cum face uneori și inima mea, iar comparațiile astea puerile, scrisul meu chiar că e de cele mai multe ori un jurnal intim garnisit cu abțibilduri... hei, domnule critic, tu ăla de acolo, ar trebui să-mi plătești ponturile astea pe care ți le servesc pe tavă ca să mă desființezi." (p. 195) Viața apare în cărțile Norei Iuga așa cum este, cu toate fețele ei
Jocurile și capriciile minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7365_a_8690]
-
frunze de stejar Remarcabil prin documentare și savuros printr-o anumită speță de expresivitate este serialul ținut în CULTURA de Irina Spirescu, intitulat, simplu ca bună ziua, Costumul militar din România în timpul domniei lui Carol I. Din cele două pagini întregi, garnisite cu imagini de epocă, să vedem cum se prezenta costumul militar cu aproape un secol în urmă: "În 1912, la uniforma militară românească s-a observat o simplificare și în același timp o aliniere la modelele partenerilor din alianța secretă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
purta și de a scoate un accesoriu, în vremea lui Caragiale, obligatoriu. Care, însă, complică viața, când încape pe capete nepotrivite. Primul care nu știe să poarte pălărie e domnul Goe. Îndelung potrivită, dă dintru început semne de nerăbdare. După ce, garnisită cu biletul de tren, își caută norocul în altă parte, concluzia e limpede: „parcă-i șade mai bine cu beretul”. Carevasăzică, pălăria avea un ce inoportun. Și e părăsită fără regrete. Nici doamna din Începem nu face mare caz de
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
un astfel de om, "nu există o tradiție mai bună decât a sa proprie", adică tradiția bântuită de "stafiile lui Emerson și Lowell, și alți autori prin care se expirmă Educația cu E mare, care, Ťașezați în fotoliile saloanelor frumos garnisite cu covoareť și înconjurați de cărți îmbrăcate în piele și într-o atmosferă de siguranță au dominat literele americane în cea mai sănătoasă fază americană, cea Ťfără înfierbântări și vulgaritățiť, dar pudibondă într-un fel de omniprezentă stare de veghe
Primul Faulkner (IX) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6685_a_8010]
-
intelectual public a acestuia. Iată unul dintre pasajele cele mai polemice: „Postura pe care a adoptat-o în secolul XXI nu a fost atât cea a unui istoric, cât mai degrabă a unui «intelectual public», un adversar strălucit al autoiluzionării, garnisit cu jargon intelectual, cu temperamentul aprins al unui polemist natural, un comentator critic independent și neînfricat al problemelor lumii. Părea original și radical mai ales din postura de apărător destul de ortodox al «lumii libere» împotriva «totalitarismului» în timpul Războiului Rece, în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
să verse pe rochia ei neagră, închisă sever până-n gât, ceașca de ceai pe care-o ducea în clipa aceea la gură. Se afla împreună cu prietenele ei în camera de zi, un mic salon întunecat, înțesat de mobile, cu pereții garnisiți de impozantele portrete ale mai multor înaintași. - Nici eu n-am observat până astăzi. Are burta ca un balon, îi spusese cu cruzime una dintre prietene. Chiar acuma, când veneam încoace, am văzut-o în piață, neobrăzata. - Este rușinos. Cine
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
și în cartierele mărginașe ale orașelor, care însă mai au în plus vecinătățile unor scheletice hale sau fiare ruginite, rămase de pe vremea industriilor ceaușiste. Spre centru, blocuri jerpelite și, în fine, piața cu clasicul centru civic, și el jerpelit, dar garnisit din abundență cu jardiniere și ghivece (în spațiile verzi, tot bălării).” Ce să spunem? Nimic altceva decât că imaginea întregului, rezultată din descrierea atentă și needulcorată, este în măsură să ne arunce în depresie. Mașinăria infernală a propagandei Cine crede
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4619_a_5944]
-
Eu îi mângâi ariciul de păr, tuns scurt, îmi curg lacrimile, nu pot să-i spun un cuvânt. Apoi s-a ridicat și mi-a întins o hârtie. Era scutirea de muncă forțată în Germania, semnată de comandatul român și garnisită cu ștampile.” (...) Anna a plecat din Berdiansk la o lună și jumătate după eliberare. În noiembrie 1943 au adus-o la Moscova prin Harcov și Kursk. A sosit fără să fie anunțată, într-o rochie ruptă și cu sandale cu
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
Mircea Mihăieș Marea primejdie o reprezintă, așadar, tentația de a transforma secolul al douăzecilea într-un relicvar. În noua perspectivă, deja înrădăcinată în lumea noastră plină de „oameni recenți”, trecutul e un depozit fără utilitate precisă. El e, firește, garnisit cu toate ororile istoriei, dar ele sunt niște orori inerte, „împăiate”, aparținând lumii pe care memoria scurtă a contemporaneității a declarat-o moartă. Niște orori care nu ne mai privesc. În realitate, și ce s-a întâmplat la München, la
Brave old world (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5632_a_6957]
-
Lungeanu”), dar și o misterioasă sursă „Teofil”. Aceasta din urmă nu avea, așa-zicând, corespondent uman. Ea desemna prin anagramare (dovadă de imaginație și de sprit ludic) arsenalul de „mijloace de ascultare tehnico-operative” (T.O., pe scurt) cu care fusese „garnisit” apartamentul lui Gabriel Liiceanu în perioada în care acesta avusese o bursă de specializare la Aachen. Cât despre „a-ți turna turnătorul”... Mă întreb cui anume? Cititorilor acestei cărți? Personal, găsesc că Liiceanu reușește, în contextul discursului public de azi
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
definiția domnului Paleologu îi avea în vedere pe unii indivizi care apăreau seară de seară la televizor, echipați în geacă de blugi sau bluză de trening și dădeau explicații �populare" oricărui eveniment major de politică internă sau internațională, în discursuri garnisite cu onomatopee și/sau invective. �Tismăneanu e altceva". El nu este doar analistul care a introdus rigoarea științifică în observarea vieții politice și sociale și, ulterior, a ridicat, prin expresivitatea discursului, știința la grad de artă, ci, în primul rînd
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
somnifere. Inspirația i-a dispărut și elanul de luptător pe care îl avea în Rusia i se pare acum o amintire iscată de o memorie capricioasă. Pe scurt, gladiatorul de odinioară a devenit o mascotă, o fantoșă mediatică plimbată și garnisită cu toate onorurile și premiile oficiale. Și cu cît are parte de mai multe reverențe, cu atît Soljenițîn simte că, dacă nu va face ceva cît mai curînd, riscul de a fi devorat de caruselul mediatic occidental va deveni realitate
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
biciul" și a pune în aplicare ucazurile venite de la Centru, deoarece ,de gîndit, gîndea numai și numai nomenclatura partidului". Inițial recrutat din categoriile cele mai suspecte, cu un statut profesional și moral incert, trecut prin școli de partid și treptat garnisit cu diplome obținute ,pe puncte", ipochimenul de acest tip ,lucrează" azi cu vechile metode ale carierismului, neomițînd defăimarea, marginalizarea, excluderea celor ce îi stau în cale. Cu toate că sistemul liberalizării ar fi trebuit să ducă la înlăturarea ,vechililor", aceștia prosperă inclusiv
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
gurmanzii cu ochi pentru rafinament, pentru nostalgicii după preparatele că din bucătăria mamei, pentru împătimiții de fast-food savuros dar și sănătos, pentru cafengii care apreciază o cafea bună, servită că la carte, am deschis Terasă Rapsodia din Piață Domneasca. Am garnisit totul cu atmosfera prietenoasă, am stropit cu arta și am sotat cu arome ademenitoare. Vei găsi practic trei zone distincte, un food-court în aer liber, cu un segment dedicat preparatelor din bucătăria românească urbană, o zonă de cafenea, cu o
Terasa si Restaurantul Rapsodia [Corola-blog/BlogPost/96643_a_97935]
-
de rușine! C. Bumbaru-Basu, „Vestul“, 16 decembrie 1936); „Anul trecut, în Decemvrie, Timișoara a fost onorată de trei concerte consecutive ale Maestrului. Cine a fost atunci își aduce aminte de penibila impresie dela cele dintâi două: sala era numai modest garnisită de spectatori. Abia în a treia seara când propaganda prin viu grai își făcuse efectul, s'a putut vedea o sală demnă de artistul ce concerta. Cauza a fost găsită de observatorii atenți în anunțarea meschin făcută a concertelor“. („Fruncea
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
masa acestuia există și o serie de alte accesorii: un fel de grătar, un dog de lemn, foarfece, humidouri, brichete, tuburi ș.a.m.d.. Pentru a intra în atmosfera de lux a serii, oaspeții sunt invitați la un bufet suedez garnisit cu cele mai gustoase mâncăruri de pe diverse continente. Cei care sunt dispuși să încerce să amestece un sushi japonez cu cine știe ce delicatețe africană se înghesuie la start, iar băuturile extravagante își fac apariția la mese. Dacă e vorba de o
Agenda2005-22-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283753_a_285082]
-
legumele ce trebuiau curățite pentru masa de prânz. Nu au fost atât de norocoși ca ceilalți colegi, care au rămas la servit și preparat mâncarea. Era o cameră întunecoasă și umedă, stranie... razele soarelui pătrundeau cu greu printre ferestrele minuscule, garnisite în colțuri cu mici pânze de păianjen răzlețe. Peste tot, în jur, saci cu cartofi, morcovi, ceapă, câteva ligheane și cuțite pentru curățit legume. Vechimea clădirii, creea o atmosferă stranie. Misterele ascunse între zidurile sale, sensibilizau persoanele ce pătrundeau în interiorul
DESTINE INTERSECTATE PARTEA I de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385036_a_386365]
-
privise, apoi îndrăznise să prezinte merindea pentru cină, văzând că vorba se domolise la Doamna Nicole. Așternu dinaintea fiecăreia câte o strachină de Hurezu, linguri și furculițe pentru câte eram, iar în mijoc așeză un castron cu saramură de pui garnisită cu ardei roșii copți. Deoparte și de alta felului puse în așteptare pe câte un cârpător o pâine azimă cât roata carului caldă și o mămăliguță aburindă în care crestase deja cu ața felii groscioare. După ce ne urase un S-
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]