194 matches
-
MEDICO-LEGALĂ*) RADIOLOGIE 21. Radioscopie pulmonară 98.000 22. Radioscopie gastroduodenala 185.000 23. Irigoscopie 738.000 24. Radiografie de laringe cu substanță de contrast 246.000 25. Radiografie esofagiana 189.000 26. Colangiocolecistografie I.V. (prima radiografie) 293.000 27. Radiografie gastroduodenala (prima radiografie) 189.000 28. Colecistografie orală (prima radiografie) 189.000 29. Radiografie toracopulmonara 293.000 30. Radiografie renală simplă 189.000 31. Urografie I.V. 322.000 32. Mamografie 367.000 33. Radiografie simplă a segmentelor/regiunilor osteoarticulare 148.000
ORDIN nr. 246 din 20 martie 2003 -(*actualizat*) privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor şi a altor lucrari medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148717_a_150046]
-
colon în jurul vârstei de 50 ani)sex (ex. ciroza biliară primitivă, hepatita autoimună mai frecventă la femei) - profesie (mesele neregulate, stresul, eforturile prelungite, fără repaus postprandial favorizează ulcerul gastro-duodenal, expunerea la noxe determină afectare hepatică) - antecedente heredo-colaterale (litiaza biliară, ulcer gastroduodenal, polipoza colonică etc) - antecedente personale (infecția cu virus B sau C, intervenții chirurgicale, transfuzii pentru hepatite cronice, ciroze hepatice; medicamente cu potențial toxic hepatic etc) - modul de debut - acut sau cronic, primele manifestări clinice. Simptomele și semnele generale sunt extrem de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
esofagului prin tulburare de motilitate). Disfagia trebuie diferențiată de globus histericus - senzația de nod în gât între mese (falsă disfagie). Pirozisul este senzația de durere mediosternală cu caracter de arsură, apare în boala de reflux gastro-esofagian, hernie hiatală, esofagite, ulcerul gastroduodenal. Poate impune diagnostic diferențial cu durerea anginoasă. Regurgitația este refluxul alimentelor din esofag sau stomac în cavitatea bucală, care apare fără efort sau senzație de greață, deosebindu-se de vărsătură. Apare în ulcerul gastroduodenal, stenoza pilorică, boala de reflux, stenoze
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
reflux gastro-esofagian, hernie hiatală, esofagite, ulcerul gastroduodenal. Poate impune diagnostic diferențial cu durerea anginoasă. Regurgitația este refluxul alimentelor din esofag sau stomac în cavitatea bucală, care apare fără efort sau senzație de greață, deosebindu-se de vărsătură. Apare în ulcerul gastroduodenal, stenoza pilorică, boala de reflux, stenoze, diverticuli esofagieni. Alte simptome sunt: eructațiile (eliminarea de gaze prin cavitatea bucală), sialoreea. Examenul obiectiv nu are o valoare deosebită din cauza poziției retrosternale a esofagului. Stomacul și duodenul Anamneza este orientată spre antecedentele heredocolaterale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fumat, alcool, exces de cafea, consum de AINS, afecțiuni asociate: ciroza hepatică, insuficiență renală cronică etc, tipul alimentației). Simptomele cele mai frecvente sunt: - durerea epigastrică cu caractere particulare în ulcerul gastro-duodenal (vezi capitolul "Ulcerul gastro-duodenal"), colicativă în caz de ulcer gastroduodenal complicat, continuă, accentuată postprandial, descrisă ca senzație de apăsare în gastro-duodenite și cancer gastric - grețurile și vărsăturile sunt caracteristice pentru afecțiunile gastro-duodenale dar nu patognomonice. Se urmărește: frecvența, orarul (precoce în gastrita acută, tardive în stenoza pilorică), cantitatea (mare în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
esofagiene - monitorizarea Holter a ph-ului esofagian timp de 24 de ore - determinarea secreției acide gastrie: ex. în sindromul Zollinger-Elison (tumoră secretantă de gastrină)identificarea infecției cu Helicobacter pylori - metodă obligatorie în ulcerul gastric, opțională în ulcerul duodenal (vezi capitolul "Ulcerul gastroduodenal"). Există un test direct (testul ureazei) și teste indirecte: determinarea Ac antiHP în ser sau salivă, identificarea bacteriei în scaun, test respirator cu uree marcată cu C13 sau C14. Explorarea funcțională intestinală este axată pe diagnosticul paraclinic al malabsorbției (deficiențe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
adrenalină, plasare de clipuri metalice) etc. ULCERUL GASTRO-DUODENAL Terminologie, definiție Ulcerul gastro-duodenal cuprinde două afecțiuni cu localizare anatomică diferită, dar cu etiopatogenie comună: ulcerul duodenal (UD) și ulcerul gastric benign (UG). Din acest motiv termenii utilizați în practică sunt ulcer gastroduodenal (UGD), boală ulceroasă sau ulcer peptic (termen considerat depășit în prezent). UGD este definit anatomopatologic ca o pierdere de substanță circumscrisă, unică sau multiplă, însoțită de distrucție tisulară cel puțin până la nivelul muscularei mucosae. Pierderea poate penetra până la seroasă și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
acțiunii intricate a 4 categorii de factori: 1. factori de agresiune: infecția cu HP, hipersecreția acidă (acid clorhidric, pepsină) implicată mai ales în UD, acizii biliari (afectează mucoasa gastrică) 2. factori de apărare reprezentați de barierele de rezistență a mucoasei gastroduodenale: mucusul de la suprafața mucoasei, integritatea anatomică și capacitatea de regenerare a mucoasei, integritatea rețelei capilare. Rezistența mucoasei este asigurată prin producerea de prostaglandine, factori de creștere, hormoni (gastrina, somatostatina), oxidul nitric. 3. factori de mediu: fumatul și medicamentele (în principal
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în preajma pacientului - gustări din fructe sau legume proaspetese va mânca încet, savurând fiecare înghițitură servirea alimentelor pe farfurii mai mici. Contraindicații ale dietei hipocalorice: - boli infecțioase - stări depresive severe, psihoze, nevroze sau alte tulburări psihice gravetulburări ale comportamentului alimentar - ulcer gastroduodenal - hepatopatii cronice active - boli renale grave, care impun și restricționarea aportului proteic - guta (cura de scădere ponderală poate precipita atacul de gută). Alături de dietoterapie, o componentă majoră a managementului clinic în obezitate este activitatea fizică, principala modalitate de consum energetic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de a adopta poziția șezândă. Clearance-ul chimic (realizat prin înghițirea salivei alcaline) este întârziat în timpul nopții când secreția salivară practic încetează, neutralizarea conținutului gastric refluat în esofag fiind semnificativ redusă. III. Întârzierea evacuării gastrice - urmare a unei tulburări a motilității gastroduodenale - determină distensie gastrică postprandială care declanșează prin reflex vagal relaxarea tranzitorie a SEI, consecința fiind returnarea conținutului gastric în esofag. IV. Conținutul refluxului poate fi acid, alcalin și mixt. Agresivitatea materialului refluat în esofag este în principal legată de prezența
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în cazul lipsei de răspuns la un tratament bine condus sau în caz de complicații. În caz de ulcer duodenal se indică antrectomie cu vagotomie selectivă, iar în ulcerul gastric gastrectomie 2/3 cu anastomoză gastro-jejunală (Polya sau Finsterer) sau gastroduodenală (Péan). CURS 5 Ultima jumătate a sec. XX Scăderea impresionantă a incidenței cancerului gastric în țările dezvoltate Succes în diagnosticul cancerului gastric precoce vindecare 90% A 14 a cauză de mortalitate în lume 750 000 oameni decedează anual O creștere
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
volume de 5-10 cm H2O. Presiunea creată, modificările vasculare locale determină apariția ischemiei, necroză și în ultimă instanță perforația (150). Perforația poate fi mică, unică, multiplă, alteori mare, luând aspect de „ruptură” a cecului (10-12 cm). Peritonita prin perforația ulcerului gastroduodenal - a scăzut semnificativ incidența acestuia în ultimii ani, datorită terapiei ulcerului peptic și a ulcerului de stress, la pacienții critici. Totuși 10% din leziunile gastroduodenale se complică cu perforația, indiferent de vârstă (129). Perforația poate să se producă în peritoneul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
multiplă, alteori mare, luând aspect de „ruptură” a cecului (10-12 cm). Peritonita prin perforația ulcerului gastroduodenal - a scăzut semnificativ incidența acestuia în ultimii ani, datorită terapiei ulcerului peptic și a ulcerului de stress, la pacienții critici. Totuși 10% din leziunile gastroduodenale se complică cu perforația, indiferent de vârstă (129). Perforația poate să se producă în peritoneul liber (realizând peritonită generalizată) sau în peritoneul cloazonat, într-un spațiu limitat, evoluând ca o peritonită localizată. La pacienții tineri cu ulcere cronice aceasta se
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritonită generalizată) sau în peritoneul cloazonat, într-un spațiu limitat, evoluând ca o peritonită localizată. La pacienții tineri cu ulcere cronice aceasta se produce sub influența unei „inflamații acute” sau sub acțiune mecanică, în urma unui efort, traumatism, sau examen radiologic gastroduodenal (265). Factorii favorizanți ai perforației sunt: aspirina, stress-ul, alcoolul, medicamentele nesteroide, cortizonul, ciroza, denutriția, grupul sanguin O1 (71). Peritonitele ginecologice Mecanismele de producere a peritonitei ginecologice se realizează prin: propagare directă de la o infecție anexială prin trompă; - transparietal prin limfaticele
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
aceste regiuni, remarcând că cele mai multe cazuri sunt din India (1242 cazuri), urmate de Nepal (134 cazuri), SriLanka (131 cazuri), China (340 cazuri). Japonia (155 cazuri) și Pakistan (126 cazuri). În ordinea organelor perforate ce au produs peritonită se remarcă ulcerul gastroduodenal, intestinul subțire, apendicita acută, colonul și rectul. Mortalitatea a variat între 26,1% și 6,4% (229). Perforația gastroduodenală a fost cea mai frecventă cauză de peritonită, fiind urmată de o mortalitate generală 11%, și mult mai ridicată la persoanele
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
China (340 cazuri). Japonia (155 cazuri) și Pakistan (126 cazuri). În ordinea organelor perforate ce au produs peritonită se remarcă ulcerul gastroduodenal, intestinul subțire, apendicita acută, colonul și rectul. Mortalitatea a variat între 26,1% și 6,4% (229). Perforația gastroduodenală a fost cea mai frecventă cauză de peritonită, fiind urmată de o mortalitate generală 11%, și mult mai ridicată la persoanele peste 50 de ani. Perforația intestinului subțire în funcție de zona geografică a avut o incidență de 6-42%, fiind mai frecvente
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
diabet, TBC, infecție HIV/SIDA, boli cardiace invalidante) ce pot dezvolta ascită, suprainfectată ulterior;bolnavi cu ciroză decompensată vascular și care uneori necesită paracenteze evacuatorii; - pacienții care fac dializă peritoneală continuă; - Infecții abdominale chirurgicale - cele mai frecvente:perforații ale ulcerului gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
primele fiind de etiologie monobacteriană, iar celelalte putând asocia doi sau mai mulți germeni; - zona anatomică interesată; astfel, în peritonitele etajului supramezocolic în care se încadrează perforația ulcerului gastro-duodenal și a colecistului, flora microbiană este variată. Inițial, în perforația ulcerului gastroduodenal, peritonita este aseptică, iar ulterior flora dominantă este aerobă cu Escherichia coli. În peritonitele cu punct de plecare biliar, germenii implicați sunt Gram-negativ. Inițial, terapia antimicrobiană se instituie înaintea prelevărilor bacteriologice, fiind în esență un tratament de primă intenție sau
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritoneal multiplu - 8,3%. Diagnosticul afecțiunii gastrice este prezentat în tabelul următor. Complicațiile înregistrate la pacienții cu peritonită secundară perforației ulcerului duodenal nu s-au înregistrat cu excepția unui singur pacient la care după 24 ore de la intervenție a apărut hemoragie gastroduodenală. La acest pacient s-a reintervenit chirurgical efectuându-se gastrotomie exploratorie, relaparotomie, hemostază, lavaj și drenaj multiplu. Diagnosticul final chirurgical a evidențiat preponderența piocolecistitei gangrenoase litiazice cu peritonită generalizată (17 cazuri - 53,1%). Coleperitoneu postoperator s-a înregistrat la 8
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
externă cu fotoni. Pentru a evita toxicitatea generată de migrarea extrahepatică a radioizotopului, este necesară o prealabilă evaluare a șunturilor hepato-pulmonare (scintigrafie cu macroagregate de albumina marcate cu Technețiu 99), respectiv angiografică a eventualelor anastomoze între artera hepatică și artera gastroduodenală sau gastrică stângă. Rezultate spectaculoase, dar izolate [27] au fost raportate pe 40 de pacienți coreeni cu CHC incipient (< 3 cm) care au refuzat sau au fost contraindicați pentru chirurgie și care au fost tratați cu o singură injectare intratumorală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacso () [Corola-publishinghouse/Science/92144_a_92639]
-
oarecare selectivitate a administrării iradierii interne, intratumoral sau intra-arterial, eventual asociată cu embolizare (TARE - transarterial radio-embolization). Doza este de 100-225 Gy, dar din păcate dozimetria nu este foarte predictibilă, iar existența șunturilor arterio-venoase hepato-pulmonare și a refluxului în arterele gastroduodenală și gastrică stângă au estompat avantajele teoretice, cu toxicități mergând până la mortalitate de 49% în primele 3 luni [39] și SV medii de 5-10 luni. Un trial randomizat francez, pe 142 cu CHC non-rezecabil a obiectivat SV2 ani egale (22
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacso () [Corola-publishinghouse/Science/92144_a_92639]
-
constituită din artera pancreatico-duodenală anterioară și superioară, ramură din artera gastro-duodenală, care se anastomozează cu artera pancreaticoduodenală anterioară și inferioară, ramură din artera mezenterică superioară. Arcada posterioară și superioară este constituită din artera pancreatico-duodenală superioară și posterioară, provenită din artera gastroduodenală, care se anastomozează cu artera pancreatico-duodenală posterioară și inferioară, cu origine din mezenterica superioară. Practic irigația arterială a capului pancreatic se realizează de către două „pense” vasculare cea superioară provenind din gastro duodenală și cea inferioară provenind din mezenterica superioară, practic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
vitro au demonstrat că o creștere importantă a concentrației extracelulare de calciu antrenează o creștere rapidă a calciului intracelular, și în final a secreției de insulină din celulele tumorale. Testul constă în injectarea de calciu gluconic în fiecare din arterele gastroduodenală, mezenterică superioară, splenică și hepatică. Inițial și la 3 min. după injectarea de Ca2+ se determină insulinemia în vena hepatică dreaptă. Se consideră pozitiv testul dacă se înregistraează o creștere a insulinemiei de cel puțin două ori față de valoarea inițială
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
sau cu plante și o cataplasmă cu parafină caldă, cu rol În asigurarea unui scaun regulat. Pe toată durata bolii se impune evitarea obezității și se vor face tratamente corespunzătoare contra litiazei biliare, a infecțiilor căilor biliare și a afecțiunilor gastroduodenale. Sunt eficiente enzimele pancreatice (Nutrizin, Triferment, Zymogin, Festal). În cazul unor leziuni durabile pe pancreas va fi necesară administrarea suplimentară de medicamente de sinteză (Cotazym, Pancrease, Viokase) pentru tratarea problemelor de malabsorbție precum și insulină iar, În cazuri extreme, se va
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
un reper important, pentru protecția ureterului, care este situat posterior de acestea. Pasul 3 - Disecția pediculului hepatic Disecția pediculului hepatic se începe prin identificarea arterei hepatice comune, al cărei traiect este disecat către distal, evidențiind artera gastrică dreaptă și artera gastroduodenală. Secționarea arterelor gastrică dreaptă și gastroduodenală permite mobilizarea arterei hepatice comune și proprii către superior și la stânga, pentru a pune în evidență vena portă, gest important de realizat înainte de secționarea căii biliare principale. Se efectuează colecistectomia și apoi se secționează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]