19,424 matches
-
Pumnu avea case proprii, mai spre marginea orașului. Într-o curte cu portița de lemn înecata în verdeața, se aflau o casă mai mare cu cerdac, pe dreapta, unde locuia Pumnul și alta mai joasă, unde locuiau școlarii ținuți în gazdă și se adăpostea așa zisă bibliotecă a gimnaziștilor rămâni.”( Istoria literaturii române de George Călinescu). Acesta bibliotecă care se întindea pe câteva rafturi și dulapuri era alcătuită din autori români, broșuri, foi răzlețe, calendare la modă, opuri istorice printre care
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
datul pe gheață, iarna, joc la care Mihai căzu odată așa de rău, încât leșină, sau "de-a poștă", pe care o văzuseră pe ulițele Cernăutilor. Doi băieți erau înaintași, doi rotași și unul surugiu. Poștalionul, construit de băieții în gazdă la Burlă, tatăl profesorului din Iași, era din scânduri, cu oiște în cruce și hamuri de sfoari petrecute prin gură "căilor". Cursa pornea pe Franzensgasse sau spre Dealul viilor (Weinberg). Mihai, care era numai cal rotaș, vru într-o zi
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
care poate se visa - dupa cartea de istorie - pe o quadriga română, zburdând pe hipodrom. Devenind mai mare, Eminescu disprețui aceste jocuri copilărești și începu să frecventeze pe ascuns redutele, adică balurile mașcate, și în cele din urmă teatrul. Adesea gazdele, pentru a câștiga un ban, înghesuia claie peste grămadă mai mulți copii. Inchipuie-și oricine ce infern trebuie să fi fost la gazdă unde ședeau ațâți copii! Culcarea se petrecea cu zarva ce o fac găinile până se așază în
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
și începu să frecventeze pe ascuns redutele, adică balurile mașcate, și în cele din urmă teatrul. Adesea gazdele, pentru a câștiga un ban, înghesuia claie peste grămadă mai mulți copii. Inchipuie-și oricine ce infern trebuie să fi fost la gazdă unde ședeau ațâți copii! Culcarea se petrecea cu zarva ce o fac găinile până se așază în coteț. Își istoriseau isprăvile de peste zi și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cu ochii speriați să vadă ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea sunt numai unele din năzbâtiile copiilor de la gazdă. Frații Ștefanovici prindeau păsări, ciocănitori și le țineau în colivie. Eminescu se cuibărise că vulturul într-un pom din grădina, iar toamnă culegea mere rămase din scuturătura. Pe pereții "căsuței din grădina" făcuse o "galerie de tablouri" cu ilustrații din
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
mâncare decât porumb fiert în lapte. De aceea copiii, înfometați, furau mere și făceau chisălița și povidla din poame. Unii băieți se și mutaseră de la Tirtec (mai 1862), dar Eminescu nu putu face același lucru pentru că, neplătindu-i-se costul, gazda îl oprise zălog. Nemaiputând rabdă și fiindu-i urâtă și școala, unde capătă note rele (cl. a Il-a, 186l-l862), după ce în anul întâi, 1860-l861, învățase binișor, Mihai se hotărî să fugă din nou acasă. Obișnuit să bată drumurile, o
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
lui la căpătai Privind înaltul cerului Albastru de seninul lui. Mi-e tare dor acum de Putna, Cu pietrele aspre de rău, Călcate sub pașii apăsați, Pe care parcă-i aud azi. Mi-e dor de Teiul din Copou, De gazdă lui, casa Pogor, De Creangă bun amicul lui, De bojdeuca Țicăului, De unde ar fi văzut El Gândindu-se cu alean Aceea minune "Sară de Deal". L-am căutat pe Eminescu Pe străzile întortocheate Ale Vienei sau de la Berlin, Să-i
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dor_de_poet_rodica_elena_lupu_1326556991.html [Corola-blog/BlogPost/361300_a_362629]
-
o mai zgudui c-o-ntrebare Lili pusă și ei personal, dar voit camuflată de rest, așa din respect pentru Nicole. Trezindu-se din amorțeală drumului și observând că echipajele fuseseră trase în fața locuinței sale, Agripina intră în ținută de gazdă oferindu-și seviciile: -La mine fetelor! La mine! Am o casă mare, prea largă, de când cu Traian... Două dormitoare, o hărăbaie de living, un dressing, bucătărie și chiar o mansardă funcțională... -În care ți-ai făcut Observatorul Astronomic Personal, explică
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
din str. Kodratou nr. 22, Piata Karaiskaki, lângă stația de metrou Metaxourghio, o nouă întâlnire a Atelierului de Traduceri Literare. La evenimentul care a avut-o invitat special pe traducătoarea Doina Fagadaru din Madrid au participat cunoscuți traducători din Atena. Gazdele evenimentului, Monica Săvulescu Voudouri și Manuela Marinescu și-au întâmpinat oaspeții într-o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” by http://uzp.org.ro/o-traducere-proasta-este-un-deserviciu-adus-literaturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
și era apreciată în cadrul cancelariei pentru modul în care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții să învețe, obișnuia să țină ore de meditație gratuite, în casa familiei Leancă, din spatele Căminului Cultural, unde locuia în gazdă. Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
original și bun. Are vechime și păstrează parfumul poamei culeasă la timp. - Noroc și bine v-am regăsit. Da, au vinuri bune pe acolo dacă bei un vin adus direct din cramă, neprelucrat pentru vânzare. Dar să știi că la gazda unde stăteam eu, o bătrână văduvă, beam un vin deosebit de aromat și bun. Era natural, fără nicio chimicală. Când am ajuns astă toamnă acolo, la puțin timp, au început culesul viilor și am văzut cum se face vinul în Dobrogea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
vremea când îi culegi. - Să nu-mi spui că te-ai recalificat, că te-ai făcut viticultor. - Nu, doar am fost atent la cum se procedează. Când veneam de la școală și nu aveam ce face, mergeam la cules cu familia gazdei și am văzut cum procedează. La țară nu-i ca la oraș să ai unde pleca. Acolo, după cursuri, fiecare pleacă în „plata Domnului”, cum se zice, și nu te mai vezi cu ei decât a doua zi la școală
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
cu Sorin Ullea „Omul cu scara”, în Cotidianul, 8 iulie 2002, Litere, Arte, Idei, p.4). Sistematica prelungire a deplasărilor în străinătate cu bursa primită de la Academie, se datora conservelor cumpărate din țară pentru a nu cheltui cu mâncarea și gazdelor cu chirii modeste. În Italia a mâncat o singură dată o friptură. În Grecia la prânz, pe teren, mânca două banane pentru că hotărâse să ajungă și la Constantinopol cu banii primiți pentru trei luni în Grecia. S-a întors în
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
1974 la Padova să preda un curs despre marile probleme ale artei bizantine, a fost cazat la un hotel de lux. A doua zi a rugat să i se dea banii corespunzători restului cazării urmând a se muta la o gazdă ieftină ca să-și prelungească astfel șederea. Emilia ȚUȚUIANU: Dragostea de limba română, pasiunea pentru limbile slave au fost o adevărată acribie pentru ilustrul profesor... un mare iubitor al limbii române - pe care a onorat-o în toate scrierile domniei sale - o
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
lasă, te vom ajuta și noi. Important este că, vei avea activitate. Luni, Doina se prezentă la post. Soția directorului o prezentă colegilor, o prezentă clasei, apoi îi spuse: - După ce termini orele să vii la mine să-ți recomand o gazdă. Doar nu o să faci naveta! - Bine, doamnă, așa voi face. Intră emoționată în clasă. Până acum două luni, nu cunoscuse catedra decât privind-o din clasă. Acum, iată, se află ea, Doina, la catedră, privind emoționată la copiii din fața ei
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
emoționată. Fiecare oră însemna o altă materie: română, geografie, aritmetică și chiar educație fizică. Prima zi trecu bine. A îndrăgit copiii. Avea și ea frați acasă și cunoștea felul în care trebuia să se comporte. Între timp își găsise și gazdă, desigur, cu ajutorul colegei. - Doamna învățătoare, elevul Stoican lipsește, dădu raportul, a doua zi, eleva de serviciu. A treia zi același elev lipsea. Așa trecu toată săptămâna. Începu să-și intre în rol. Îi plăcea nespus de mult, catedra.. Diseară vii
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
toată săptămâna. Începu să-și intre în rol. Îi plăcea nespus de mult, catedra.. Diseară vii cu noi la bal? O întrebă una din colege și ea, necăsătorită. Ce bal, unde? Așadar, începea să cunoască lume. Era încântată și de gazdă. Gazda era o bătrânică drăguță și bună. Când sosi acasă, după trei săptămâni, spuse părinților: nu mai vin acasă decât peste o lună. Mă simt foarte bine acolo. Dar cu mâncarea, cum te descurci? Bătrânica mea, are grijă de mine
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
săptămâna. Începu să-și intre în rol. Îi plăcea nespus de mult, catedra.. Diseară vii cu noi la bal? O întrebă una din colege și ea, necăsătorită. Ce bal, unde? Așadar, începea să cunoască lume. Era încântată și de gazdă. Gazda era o bătrânică drăguță și bună. Când sosi acasă, după trei săptămâni, spuse părinților: nu mai vin acasă decât peste o lună. Mă simt foarte bine acolo. Dar cu mâncarea, cum te descurci? Bătrânica mea, are grijă de mine, așa cum
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
cu aerul curat al dimineții. În vecini, câinele lătra disperat. Doina încercă câteva mișcări de relaxare, apoi intră în bucătăria curată, umplu ligheanul cu apă rece. Brr! Ar fi cazul să-mi încălzesc deja, apa. E totuși, prea rece! Bătrânica, gazda ei, nu avea baie, Doina scotea de cu seară apă curată din fântână, gândind că până dimineață se mai încălzește Cei drept o contabilă, cu care se împrietenise și ea, îi făcuse propunerea să se mute cu ea, la vila
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
o contabilă, cu care se împrietenise și ea, îi făcuse propunerea să se mute cu ea, la vila din centru, a unei familii de intelectuali, plecați în străinătate. Acolo, am baie, centrală de încălzit, cu lemne. Nu se compară cu gazda ta, îi zise Luci, prietena cea nouă. - Mă mai gândesc, Luci! Bătrânica mea este foarte cumsecade, mă răsfață. Eu nu am avut bunici, așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat! Desigur, mi-ar fi mai ușor și mie, am împărți cheltuielile. Mă mai gândesc, Luci, să găsesc o scuză serioasă, să nu supăr gazda.! După ce se spălă cu apa, destul de rece, bătrâna o chemă la micul dejun, care, zicea Doina, numai mic nu era. Prea multă mâncare îmi puneți îi zise Doina. Lasă, fetițo, nu vezi ce scândură ești? Cum vrei să te măriți
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
au rămas dezbrăcate, pomii nu mai șoptesc iubirile târzii, florile s-au uscat, aerul e rece și umed. Stă să ploaie, norul negru plutește deasupra satului. Doina simte frigul ce-i pătrunde în oase. Să-ți cumperi, lemne, îi spuse gazda. Este în sat o familie care are o bucată de pădure mai mare, de acolo să-ți aduci lemne de foc. Se numesc, Stoican. E doar femeia, bărbatul ei a murit împușcat, anul trecut. Doina, înțelese că este vorba de
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
Se numesc, Stoican. E doar femeia, bărbatul ei a murit împușcat, anul trecut. Doina, înțelese că este vorba de familia elevului ei. Știind unde locuiesc s-a dus să comande lemnele. Păcat, că nu m-am mutat cu Luci, la gazda ei, acum nu aș fi avut probleme. Ajunse la casa familiei Stoican. Femeia, ieși în prag, zicându-i: ați venit să comandați lemne, domnișoara învățătoare? Vă costă două sute cincizeci de lei, căruța. Vă dau un bilet, la Ocolul pădurarului este
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
-i: ați venit să comandați lemne, domnișoara învățătoare? Vă costă două sute cincizeci de lei, căruța. Vă dau un bilet, la Ocolul pădurarului este un om de al meu, care o să vă încarce o căruță cu lemne. Când ajuns acasă la gazdă, aceasta îi zise: l-ai văzut pe amantul, criminal? Despre ce, despre cine vorbiți, o întrebă Doina? Despre bărbatul de la pădure care ți-a dat lemnele. Acela este cel care l-a omorât pe Stoican, tot satul știe, doar cei
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
cei a căror meserie este investigarea, știu ei ce au de făcut. Doina, supărată de bârfe, intră în casă. Ce răi sunt oamenii, ce mult rău pot face, bârfind! A doua zi, la școală, îi spuse colegei; sunt dezamăgită de gazdă mea, bârfește și asta nu. Mi place cred că după sărbători mă voi muta cu prietena mea, Luci. Despre ce bârfe este vorba? Doina îi povesti. Referință Bibliografică: Necajitul nuvela / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]