7,158 matches
-
un pahar de vin de Tarna Mare. Asta a fost frumoasa noastră nuntă... Eram atât de tineri, plini de speranțe și vise. Acolo eram preocupat de literatura cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam articole și poezii la ziarul din Baia Mare, la „Gazeta Literară” din București sau la „Tribuna” din Cluj. Multe dim acestea au fost publicate spre bucuria „autorului”! Ne duceam, împreună cu soția, iarna, pe o vreme de crăpau lemnele de frig, la un cenaclu din Satu Mare, condus de poetul Petre Got
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
Autorului ( sub auspiciile anului Caragiale) Moftul la Caragiale a devenit un laitmotiv. Moftul, zice Caragiale, ne reprezintă precum vendettape italieni și spleenulpe britanici. E cuvântul miraculos care prin rostire descalifică orice: evenimente, idei, acțiuni, sentimente etc. Eu: Ce mai zic gazetele, nene? Nenea: Mofturi! Eu: Ce era azi în cameră? D. Deputat: Mofturi! Un cerșetor degerat: Fă-ți pomană, mor de foame! Un domn cu bundă: Mofturi! Librarul: Iată o carte nouă, foarte interesantă! Un june cult (dând cu dispreț volumul
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
al liberalismului” împrumutat? El, ca și Eminescu, „nu vrea progresul cu orice preț”, e un fel de Farfuridi, partizan al evoluției organice. Moftul are în el o filozofie a stau-quo-ului a cărei terapeutică este deriziunea, protectorul confortului nostru lăuntric.Dacă gazetele furnizează numai mofturi, dacă Parlamentul își petrece vremea cu mofturi, dacă o carte nouă e un moft, dacă toți ne petrecem vremea cu mofturi, n-avem de ce ne mai teme. Și cerul poate să cadă pe noi căci este tot
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
vom dansa cancan; Voi fi poetesă mare și-mi pot alege-un motan... Poate să fie bancher, și să trec peste ocean; Alta-i viața cu-un boier. Succes mare o să am! * * * Și-ncepu să tot trimită, la ziare și gazete, Poezii... că-i dorită; are haz și e cochetă. E prezentă peste tot; criticii zic: "Are har!" O pupă mereu în bot; ea se uită-n calendar. Morala: Miți dacă versuri scrie, nu vă temeți că greșiți: Suportă biata hârtie
PISISY MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410842018.html [Corola-blog/BlogPost/353802_a_355131]
-
Cultură, Cinelab. Coproducător: TVR Mașina oficială a Festivalului este oferită de Țiriac Auto Parteneri de ospitalitate: Peroni, Cramele Rotenberg Clubul festivalului: Control Eveniment recomandat de: Cocor Media Channel Partener media principal: Kiss FM Parteneri media: Hotnews, HBO, Cațavencii, All Hollow, Gazeta Sporturilor, Vice, 9 AM, Evenimentul Zilei, Cinemagia, IQ Ads, Film Reporter, Cinefan, CinemaRx, Think Outside the Box, Sub 25, PeTeava, Getlokal, Cooperativa Urbana, Koolhunt, Orasulm.eu, Studentie.ro, ziare.com, B365.ro, Urbo.ro, UrbanThings, ALDmovieland, Blog de Cinema, La
ZIUA A CINCEA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM BUCUREȘTI by http://www.zilesinopti.ro/articole/6628/ziua-a-cincea-festivalul-international-de-film-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/98893_a_100185]
-
un rol important l-au avut publicațiile periodice. Ion Eliade Rădulescu, cu sprijinul lui Kisseleff, editează “Curierul Românesc “, primul ziar din Muntenia. În același an apare, din inițiativa lui Gh.Asachi , la Iași, “Albina Românească “, iar în 1836, Eliade adaugă gazetei sale un supliment literar:”Curierul de ambe sexe”, urmat fiind de Asachi, care editează și el ”Alăuta Românească“( 1837). În Transilvania, Gheorghe Bariț scoate în 1838, la Brașov,”Gazeta de Transilvania “, căruia îi adaugă un supliment “Foaie pentru minte, inimă
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Gh.Asachi , la Iași, “Albina Românească “, iar în 1836, Eliade adaugă gazetei sale un supliment literar:”Curierul de ambe sexe”, urmat fiind de Asachi, care editează și el ”Alăuta Românească“( 1837). În Transilvania, Gheorghe Bariț scoate în 1838, la Brașov,”Gazeta de Transilvania “, căruia îi adaugă un supliment “Foaie pentru minte, inimă și literatură “.În același ritm cu transformările economico- sociale din principate, presa românească promovează idei democratice, pătruzând în mase. În 1844, în urma înțelegerii cu Ion Ghica și cu N.
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
cenzură prea revoluționar și democratic a făcut ca să apară doar cu subtitlul “ Foaie științifică și literară“. După câteva luni de la apariție, revista a fost suprimată din ordinal lui Mihai Sturza. O parte activă la mișcarea revoluționară de la 1848, o au gazetele”Poporul Suveran “ și “Pruncul Român “, care apar în timpul revoluției, promovând idei revoluționar-democratice. În ultima publicație amintită din 8 iulie 1848 C.Aricescu publică “Odă la eroina română, Ana Ipătescu “. Trebuie să spunem despre “Marșul Revoluționar “ al tânărului poet Ioan Catina
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
opere ce promovau realismul -socialist din URSS, cum ar fi Maiakovski, Șolohov, Esenin, Konstantin Fedin, Leonid Leonov, Andrei Jidanov, Ilia Ehrenburg, Aleksandr Fadeev cu “Tânăra gardă “, N.Ostrovski cu “Așa s-a călit oțelul “, Maxim Gorki care publicase în “Literaturnia Gazeta” articolul ”Despre realismul socialist “, etc. Se înființează în București Editura Cartea Rusă, o facultate unde se învăța numai limba rusă, iar în marile orașe se deschid Librăriile “Cartea Rusă.” Dar ce era acest non-curent literar? El reprezenta o realitate distorsionată
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
ruptă de realitățile existente, într-o perioadă când poporul roman era înfometat. În perioada aceasta, de după 1960, Nicolae Manolescu publică articole vădit propagandistic în favoarea realismului-socialist, cum ar fi :” Tineri muncitori în creața literară contemporană “ și o serie de altele în “Gazeta Literară “și “Contemporanul “ unde a publicat articoliul”Realism-realism socialist “.La fel ca Manolescu, Alex Ștefănescu de când a început să publice ,din 1970, cronici literare în “Luceafărul “,condus pe atunci de Ștefan Bănulescu, a făcut apologia realismului-socialist și criticând fără milă
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul „Credința"din Detroit, „Renașterea"de la Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). S-a afirmat de tânăr în literatură (debutul în ,,Vremea”, 1936 și „Dacia Rediviva”, al cărei redactor principal a fost) și colaborator al revistelor: „Gazeta Literară", „Luceafărul", „Magazin Istoric", „Ateneu” etc. Unele din piesele sale au fost jucate pe scenele Teatrelor „Barbu Delavrancea"din București, „Alexandru Davila"din Pitești, „Dramatic"din Baia Mare ș.a. A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor. Dintre cărțile sale menționăm următoarele
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_bartolomeu_anania.html [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
pe termen lung, dincolo de orgoliile de moment ale granzilor. Faptul că 95% dintre afiliați au înțeles că acesta este drumul spre însănătoșirea fotbalului este totuși încurajator. Cât despre reflectarea în presă, nu aș mai poposi decât asupra unui singur exemplu. Gazeta Sporturilor a publicat un singur material live din timpul desfășurării Adunării Generale, despre cum un invitat străin a vorbit fără să îl înțeleagă nimeni pentru că FRF n-ar fi angajat traducător. Invitatul străin era italianul Michele Uva, CEO al Federației
De ce nu mai avem fotbal. Am pierdut cam toate trenurile în ultimii 25 de ani by https://republica.ro/de-ce-nu-mai-avem-fotbal-am-pierdut-cam-toate-trenurile-in-ultimii-25-de-ani [Corola-blog/BlogPost/338062_a_339391]
-
de pământ, Vergică este înjurat cu drag și se comandă băutură din plin, fiindcă uite, nu în fiecare zi apare câte un poet care să plângă durerea și suferințele poporului. A doua zi, la fel, mai ales că într-o gazetă concurentă un alt cronicar îl făcea praf pe poet, iar epitetele de analfabet răpănos, bețiv aflat în sevraj, sau dement suferind de diaree verbală erau doar câteva dintre cele mai blânde cuvinte folosite în articol. Însă polemica s-a extins
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
totu-ngropat, Și nimic nu s-a schimbat, Vorbe-n vânt au aruncat. Un guvern dacă se duce,m Cel nou hoții își aduce, Iar „piețarii” strigă-ntruna: „Hoților!... mințirăți turma”. Pe șef miniștri-l ajută, Lupta este ne-ntreruptă. În gazete de citiți, Stați puțin, nu vă cruciți? Dacă ieri se mai fura, Azi îți fură și casa..., În stradă te pomenești, Fiindcă n-ai cum să plătești: Radetul și telefonul, Gunoiul, cablul, ploconul Ce ți-l pun și tot îl
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
spontan”, Dispăreau alcătuirile vechile, De vesele îți țiuiau urechile. Ne întrebam: „Mai este ceva de făcut, Sau dărâmăm și o luăm de la-nceput?” De acum ar merge lucrurile strună, Nimic nu se scade, nimic nu se adună. Vom face altă gazetă de perete, Vom purta în spate alte portrete, Vom dezinfecta vechile lozinci, Vom cultiva savarine, covrigi, budinci, Camerele o să le dăm la curățat, Vom consemna-n caiete tot ce-am învățat, Va fi apoi o veselie mai mare, Fără fisuri
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Veselie.html [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
din București (1960), obținând în anul 1972 titlul de doctor în filologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași, cu teza Gib I. Mihăescu, publicată în anul 1973. După absolvire, an care a coincis și cu debutul său în revista „Gazeta literară" cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de limbile română și latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif" din localitatea Rupea, județul Brașov. În anul 1965 a fost muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
Școala critică moldovenească, reprezentanții curentului tradiționalist popular. Accentul principal al cărții cade pe lingvistica românească de la începutul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, pe aceeași linie a stabilirii ortografiei limbii române. Autorul nu a omis în lucrare nici gazetele românești care au abordat problemele ortografiei și a vorbit despre ASTRA și Revista Transilvania, apoi Iosif Vulcan și Revista Familia, dar și revistele Gazeta Transilvaniei de la Brașov și Tribuna de la Sibiu. Un moment important în secolul XIX îl reprezintă Titu
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
XX, pe aceeași linie a stabilirii ortografiei limbii române. Autorul nu a omis în lucrare nici gazetele românești care au abordat problemele ortografiei și a vorbit despre ASTRA și Revista Transilvania, apoi Iosif Vulcan și Revista Familia, dar și revistele Gazeta Transilvaniei de la Brașov și Tribuna de la Sibiu. Un moment important în secolul XIX îl reprezintă Titu Maiorescu și Junimea", explică profesorul Draica, menționând că este de semnalat rolul Junimii la impunerea principiului fonetic în ortografia românească. Secolul XX, lingvistica modernă
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
nici bună-ziua”. Acum să nu cădeți în căderea de jos a compasiunii. Ăștia sunt niște imbecili docți în muls lacrimi cetățenești. Ca să le dea, cui credeți? La prostime. Că ea lacrimi cere. Și pâine. • Decât mult și prost, că în gazetele astrologice, mai bine puțin, în limita puținului bun simț, și bun. Liviu JIANU 15 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Liviu JIANU - DIALOGURI CU ELISE (5) / Liviu Florian Jianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul IV, 27 octombrie 2014. Drepturi
DIALOGURI CU ELISE (5) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1414377202.html [Corola-blog/BlogPost/377917_a_379246]
-
perini mari. A mai adus ligheanul cu apă caldă, săpun, prosop și cu delicatele-i mânuțe, i-a spălat picioruș cu picioruș și le-a tamponat ușor cu prosopul. În acest timp, plictisit, domnul răsfoia ziarul. -Ce mai scrie la gazete, dragule ? Domnul mormăie indiferent : -Lasă...pe tine nu te interesează! -Ba, mă interesează, dar n-am timp! Mă informez citind doar titlurile. Domnul pufnește: -Dacă tu crezi că asta e informare... După ce termină, doamna ia ligheanul, prosopul, ciorapii împuțiți și
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412484360.html [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
Pătrășcan este impresionant. Numeroase premii internaționale și naționale îl situează la loc de frunte între caricaturiștii cu care țara noastră se poate lăuda. Despre prima caricatură realizată, Costel Pătrășcan își amintește cu drag : „Eram în școala generală, mă ocupam de gazeta de perete. Atunci cred că am învățat ABC-ul caricaturii”. De atunci nu a mai renunțat la caricatură, aceasta devenind mai mult decât o pasiune. Caricatura are un rol deosebit în viata lui Costel Pătrașcan. În primul rând îl definește
COSTEL PĂTRĂŞCAN, ÎNTRE PAMFLET ŞI CARICATURĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420014840.html [Corola-blog/BlogPost/374363_a_375692]
-
civil, timp de doi ani. În 1939, voluntarii români din Armata Republicană spaniolă, împreună cu numeroși civili, se refugiază, trecând Pirineii, în Franța. Membrii Brigăzilor Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
momentan în construcție câteva anexe tocmai pentru a putea asigura o capacitate mai mare de cazare în viitor. Contact: Dan și Tincuța Cișmaș, str. Principală nr. 108, sat Țopa, com. Albești, jud. Mureș, România. Tel.: 0740 256 990 (Sursa info: Gazeta Natura 2000, nr.3, 2012)
Ferma biodinamică de la Ţopa by http://www.zilesinopti.ro/index.php/articole/11931/colinele-transilvaniei-locuri-unde-se-cultiva-mancare-sanatoasa [Corola-blog/BlogPost/96586_a_97878]
-
carte. În mesajul din 6 decembrie 1859, Cuza arăta că școala trebuie să fie în așa fel organizată încât să fie "la îndemâna tuturor claselor. Eu țin numaidecât ca fiecare locuitor să știe în curând a scrie și a ceti." În gazeta pe care o scotea și pe care o intitulase "Instrucțiunea publică", August Treboniu Laurian susținea "lățimea învățământului elementar cât se va putea de tare". Dacă în mediul sătesc nu fusese deschsă nici o școală, din 1852 până în 1858, în anul 1859
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]