491 matches
-
adverb) - din care se reface oricînd sensul de "a supralicita, a încerca mai mult". Contextul cel mai probabil e jocul cel mai răspîndit, pocherul, de care se poate lega ușor și un alt cuvînt destul de folosit în stilul colocvial și gazetăresc, bluf: "așa-zisa escrocherie... este un bluff" ("Ziua", 322, 1995, 1); "comisia anticorupție este un bluf politic" ("România liberă", 2082, 1997, 3). Definițiile date de dicționarele noastre pocherului - expediat în anii '50 prin simpla formulă "numele unui joc de cărți
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
lingvistic ar fi trebuit să conducă la adăugarea particularităților de uz care se pot dovedi utile cel puțin la alcătuirea unor dicționare bilingve. Apariția în emisiuni de televiziune poate fi descrisă și cu ajutorul unei sintagme clișeizate, cam uzate, de sursă gazetărească: pe micul ecran. Mai familiară e formula (echivalentă semantic) pe post, care apare în construcție cu diferite verbe: "ieșirea "pe post", sub reflectoare ("Luceafărul" = L 14, 2000, 2); "ne anunțase pe post"; "intră pe post la începutul lui '95" ("Evenimentul
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
servit aparatul comunist cu o rîvnă ce l-a transformat în exemplu al unei atari deloc măgulitoare posturi. Totuși, exegetul său susține: "Contrar declarațiilor sale inflamante, Mihai Beniuc nu e un comunist convins". Cum așa? Explicația e oarecum prea șocantă, gazetărească: "Mihai Beniuc a fost atît de tare înfricoșat, în anii stalinismului de ceva cu care a fost șantajat (să fie adevărate notele privind frecventarea cercurilor legionare?!), încît exprimarea adeziunii la comunism s-a transformat într-un reflex condiționat. Asemeni unui
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
Z. Ornea Constantin Bacalbașa (frate cu Anton, celebrul în epocă Toni, și cu Ion) a fost un longeviv, cu o activitate gazetărească remarcabilă. S-a născut în 1856 și a murit, tocmai, în 1935. A scris la numeroase gazete, fiind, în 1879, unul dintre întemeietorii ziarului socialist Drepturile Omului, fiind socialist, ca și fratele său Anton. Apoi a fost redactor respectat la
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Pavel Șușară Dacă e să privim anul care a trecut și din punctul de vedere al valorificării mediatice a actului artistic, de la simpla lui întîmpinare gazetărească, mai mult sau mai puțin ocazională, și pînă la reflectarea și analiza sistematică în publicații de specialitate, lucrurile nu stau chiar atît de rău. în ciuda precarității resurselor financiare, revistele de artă s-au înmulțit, numele comentatorilor s-au diversificat, iar
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
la sfârșitul filmului“. Pe posturile naționale a fost difuzată varianta modificată, în timp ce la un festival internațional a mers cea inițială. Încurajat și susținut de către publicistul, dramaturgul, scriitorul Dinu Săraru, regizorul Nae Cosmescu și-a fructificat propriul spirit, bunătatea sufletească, talentul gazetăresc și literar, înmănunchind o colecție valoroasă de pamflete. „M-a preluat cunoscutul romancier Dinu Săraru, care pe vremea aceea răspundea de destinele «Cronicii Române» și m-a invitat să continui proiectul. Cartea de față este rezultatul unui întreg an de
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
de grajd" (și care este practicată pe scară largă în presa noastră de după 1989). Păstrarea acestei atitudini este favorizată de împrejurarea că mulți dintre scriitorii și ziariștii care i-au luat poetei interviuri sunt ei înșiși adepți ai unui stil gazetăresc elegant. Este suficient să menționăm câteva nume - George Arion, Constantin Coroiu, Dan Rotaru, Sanda Faur, Mircea Iorgulescu, Nicolae Băciuț, Tia Șerbănescu, Cornel Nistorescu, Ovidiu Șimonca, Pavel Chihaia, Dumitru Chirilă, Mihai Creangă, Ion Simuț, Bogdan Burileanu, Nicolae Țone, Liliana Petruș, Gabriela
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
și profunzimea scrisului lor, au intrat demult în conștiința publică românească. Toate aceste calități dovedite și probate în timp de cei cărora le aparțin articolele cuprinse în volum, reprezintă în același timp și o garanție peremptorie a seriozității demersului lor gazetăresc, dar și a bunelor intenții de care sunt animați vis-a-vis de personalitatea generalului Mircea Chelaru. După ce este trecut în revistă impresionantul CV al generalului Mircea Chelaru, articolele vin să contureze și să completeze în tușe clare, puternice personalitatea de excepție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92705_a_93997]
-
Simona Tache Corneliu Vadim Tudor l-a vizitat, astazi, pe Gigi Becali, la Direcția de Cercetări Penale: “I-am făcut cadou câteva icoane, cele trei romane ale lui Eugen Barbu, două volume scoase de Academia Română, opera gazetărească a lui Tudor Arghezi, câteva cărți ale mele cu autograf, un almanah România Mare și ouă încondeiate de Paști”. Câteva icoane, auzi! Una nu ajungea. Câteva cărți de-ale lui cu autograf și câteva de-ale lui Eugen Barbu. Și
Scene dintr-un film cu nebuni by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20679_a_22004]
-
mondial. Și publicistul Ion Marin își descoperă perioada marilor confruntări morale tot după un eveniment epocal (Revoluția). Remarcabilă - și nu neapărat, și nu tot timpul - este dezinvoltura, sau hai să-i zicem ”obrăznicia” reporterului de linia întâi, dezinvoltura stilistică, directitudinea gazetărească fermă care ține pasul cu rezoluția psihologică a oamenilor epocii, fără să devină proză decoltată - așa cum ar decide moda stilistică a actualității. Formula (pentru că nu este o simplă sintagmă de apreciere) vremea impostorilor a fost folosită cu mari dezvoltări epice
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
am inovat ca să spunem așa Editorialul clasic, mărindu-l puțin, făcându-l mai cuprinzător și explicativ, astfel încât să nu fie doar un articol de ziar, ci să rămână pentru posteritate. Scris cu talent el ar dezvolta specia literară numită articolul gazetăresc. Ne dorim în primul rând, așa cum am mai spus, și subliniem, să aducem în fața conștiinței naționale problemele și adevărurile cele mai importante și grave de care depinde soarta națiunii române.(...) ..... Pentru a ajuta poporului român, pentru a-i ajuta pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93771_a_95063]
-
exemplu pentru ceilalți jurnaliști ! Dacă el va reuși măcar puțin să-i trezească pe români (mai ales intelectualitatea românească) la realitate și să-i lumineze câtuși de puțin. Fiind un om credincios îl rugăm pe Domnul să ne dăruiască talent gazetăresc, inspirație, și putere, ca să ducem acest experiment la bun sfârșit ! Și ca el să reușească să le deschidă și mințile și inimile românilor. Să-i convingă și să-i învețe pe români că trebuie să ne ridicăm capul din pământ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93771_a_95063]
-
vocilor în filme de animație, de exemplu, dar, în acest caz, desenul animat substituie gestica actoricească. Artista Raluca Guslicov dovedește în activitățile sale o plurivalență de domenii, toate asumate cu vocație. Este ziaristă de presă scrisă, cu știință a scrisului gazetăresc și profunzime a expunerii, realizează emisiuni radio, roluri în spectacole de teatru, dedublare de voci în animație, dar e întâi de toate actriță la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. A lucrat ca reporter, redactor, editor, producător și prezentator tv în
RALUCA GUSLICOV. PRIN TOATE VOCAŢIILE SALE ADUCE VESELIA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377201_a_378530]
-
acestui articol, Eminescu creionează acest tragic moment din existența celebrului teatru vienez, extrăgându-și însă detaliile din surse ziaristice diverse, realizând o creație compozițională extrem de tensionată, un tablou dramatic, determinând participarea emoțională a cititorului. Pentru a da veridicitate creației sale gazetărești, Eminescu utilizează relatarea secvențială a scenelor importante, cu o gradare crescătoare a momentelor de tensiune, preluând detalii ce întregesc o atmosferă de infern dantesc. Personajele poartă nume reale, unele chiar relatează desfășurarea faptelor, de parcă ar daloga cu autorul, ceea ce conduce
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
altminteri decât complet? De aici decurge cea de-a treia - așa zicând - indicație de regie căreia, paralel cu textul Necredinciosului, cititorii profesioniști îi intuiesc prezența pe manșeta paginilor semnate de Ion Vianu. Anume aceea de a nu trece, la rezumatul gazetăresc, pe lângă nici un detaliu. Fiecare cuvânt capătă, pe un asemenea fundal intelectual, importanță. Fiecare scenă marginală se încarcă subit de semnificații centrale. Fiecare confesiune banală e suspectată de travestirea unei spovedanii. Teama de eventuale refulări ulterioare pândește, s-ar părea, atât
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
expoziție ce nu putea fi altceva decît un amestec de acțiune muzeografică propriu-zisă, de acțiune a hazardului pur și de valorificare cultural-simbolică a unui fapt de senzație în care patetismul responsabilității față de patrimoniu se întîlnea cu voluptățile rare ale norocului gazetăresc. Dacă dimensiunea muzeografică a acestei expoziții se rezuma doar la faptul că ea a fost organizată într-un muzeu, și nu în unul oarecare, supunîndu-se tuturor rigorilor derivate de aici, dimensiune asupra căreia nu are nici un rost să mai insistăm
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
Cosmin Ciotloș Sunt sigur că lui Răzvan Petrescu însuși această formulă, naivă, nu-i este tocmai necunoscută. Și nu-i sună tocmai injust. Calchiată după Cartea cea mai mică, matricea gazetărească antedecembristă care transforma în pagini de revistă întregul mister al unui debut în bună regulă, titulatura i-ar putea fi aplicată perfect, astăzi, masivului volum de publicistică Foxtrot XX. Camuflate atât cât să pară într-adevăr narațiuni, iar nu articole
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
două numere ale lunii aprilie. Dar cum e vorba, totuși, de o excepție, cronicarul o pune în seama unei scăpări a colectivului redacțional: unui apucat ca Laszlo n-ar fi fost cazul să i se pună la îndemînă atîta spațiu gazetăresc pentru a-și revărsa repulsiile ideologice. De aceea, trecem mai departe și semnalăm cronica lui Grațian Cormoș ("Dare de seamă despre Pitești") la cartea lui Alin Mureșan (Pitești. Cronica unei sinucideri asistate, Polirom, 2007): "Monografia consacrată de Alin Mureșan Ťfenomenului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
din coșmarul irealității imediate. Singurul refugiu autentic, adevărata voluptate, mai amețitoare decît muzica, mai copleșitoare decît sexul, este vacanța, pîrtia de schi de la Predeal, nisipurile de la Balcic. Acolo scapă de procesele biroului Roman, de nesuferita meserie de avocat, de obligațiile gazetărești ori redacționale, de întîlnirile neplăcute, telefoanele agresive și veștile insuportabile, de mizeriile făcute de proprietari sau vecini. Acolo, numai acolo, dobîndește energia și răgazul necesare scrierii romanelor sau pieselor, ca și cum restul, inclusiv cronicile literare, ar fi simple obligații alimentare. Numai
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
cea mai atrăgătoare din volum, pentru simplul motiv că e în întregime sapiențială. Adică e scrisă din interior, nu din cărți. Din viață, nu de la amvon. Tocmai de aceea Marius Vasileanu nu amestecă galimatia stearpă a teologiei în substanța textelor gazetărești. Și tocmai de aceea are o directețe proaspătă și verosimilă, lăsînd impresia că se inspiră numai din ceea ce a trăit. Scrisul lui e plauzibil și credibil, reușind să facă ceea ce nici preoții și nici teologii nu prea fac: să vorbească
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
V-am informat cum omenește a fost posibil despre stările de aici. Evenimentele mi-au confirmat cel mai adesea rapoartele. Or, acest serviciu de informație constituie desigur o suficientă dovadă a legăturilor ce le am cu diverse cercuri politice și gazetărești". Rapoartele sale săptămânale - existente în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe - cuprind între patru și zece pagini, dactilografiate (de cele mai multe ori) la un rând și jumătate. Pentru valoarea lor - informativ-sintetică și inconfundabil-stilistică - aceste rapoarte erau citite și adnotate, studiate de tot mai
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
ca și de "respirație", reducîndu-se "la un fel de reportaj", care, oricum, l-a promovat în genere cu mare și binevoitoare atenție (E.Lovinescu, Felix Aderca, Tudor Vianu, G.Călinescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Mihail Sebastian etc.): "Mărturisesc, tam-tam-ul gazetăresc practicat astăzi îl găsesc fără utilitate pentru impunerea unei opere sau unui scriitor. Foiletonul literar, făcut de cine vrea și cînd vrea, nu poate impune clasificări literare". În plus, o stranie respingere a lui E.Lovinescu, în 1932: În casa
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
mijloace speciale, adică o scriitură deosebită, al cărei "operator" era relativ ușor de identificat. și el, atunci, a fost identificat rapid în persoana lui C. Stere. Același lucru, astăzi, îl va face oricine e cît de cît familiarizat cu începuturile gazetărești ale viitorului ctitor al "Vieții românești". Parcurgînd chiar în grabă secțiunea corespunzătoare din volumul Scrieri 2, editat de Z. Ornea, se remarcă o suită întreagă de preferințe ale publicistului C. Stere: pentru introduceri în care se conturează problematica generală, cadru
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
dealtfel, e foarte prost scrisă, fără nici o preocupare de stil - sau cu preocupări eronate - fără simț pentru ritmul epic, economia narațiunii, arta suprimării, nemaivorbind de preocupări stilistice mărunte: o carte de un diletantism crud, șablonic, cu naturalisme plate și marafeturi gazetărești. Cât despre personagii și psihologie, o duplicitate netă. Cele mai multe scene cu oameni foarte de rând și cu criminali, nebuni, plus psihologie de masă îmi par mai mult sau mai puțin reușite. Psihologia de masă e chiar remarcabilă, pe alocuri. Tot
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Republic”, l-am cunoscut și pe cel care trecea drept vedeta absolută a publicației, dar care pentru mine nu însemna nimic nici ca scris, nici ca prezență publică. În acea perioadă, redacția revistei era ticsită - acesta e cuvântul - de personalități gazetărești de primă mână. De la Morton Kondrake, Mickey Kaus, Charles Krauthammer, la Fred Barnes, Michael Kinsley și Sidney Blumenthal, vedete mediatice care apăreau aproape seară de seară la marile canale de televiziune americane, îți induceau impresia de intensă suprarealitate: inși care
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]