491 matches
-
Simona Tache Corneliu Vadim Tudor l-a vizitat, astazi, pe Gigi Becali, la Direcția de Cercetări Penale: “I-am făcut cadou câteva icoane, cele trei romane ale lui Eugen Barbu, două volume scoase de Academia Română, opera gazetărească a lui Tudor Arghezi, câteva cărți ale mele cu autograf, un almanah România Mare și ouă încondeiate de Paști”. Câteva icoane, auzi! Una nu ajungea. Câteva cărți de-ale lui cu autograf și câteva de-ale lui Eugen Barbu. Și
Scene dintr-un film cu nebuni by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20679_a_22004]
-
a cenzura libertatea presei. Delictele de presă, în opinia autorului, trebuie reglementate prin lege, și nu printr-un articol din Codul penal, care, prin modul în care a fost formulat, oferă o mare larghețe de incriminare, inclusiv a folosirii stilului gazetăresc, pamfletar sau acid. Judecătoria Călărași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța de judecată arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1), (2) și (8) din Constituție, republicată, întrucât "libertatea de exprimare nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157793_a_159122]
-
de boli după anii de pușcărie, Demenyi Iosif Ardeleanu, care știa mai bine ungurește decât românește, Stela Moghioroș, care știa mai bine rusește decât românește și Matei Socor, care știa mai bine muzică decât gazetărie”". Singurul care mai avusese experiență gazetărească, după cum se autodefinea, era Silviu Brucan, aflat pe postul de secretar general de redacție. Așadar, după spusele acestuia, majoritatea membrilor ce întregeau prima echipă a ziarului "Scînteia" din 21 septembrie 1944, erau amatori, neprofesioniști, în ceea ce privește gazetăria. Brucan a ocupat postul
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
radio și televiziune. Ele trebuie captate și canalizate spre secțiile redacțiilor. In general, sursele știrilor de presă sunt de două feluri: ale redacției (aparatul redacțional, corespondenți, colaboratori) și exterioare redacției (agențiile naționale și particulare de presă). "Marea regulă a activității gazetărești constă în aceea că fiecare frază, aproape fiecare cuvânt trebuie să aducă un element de informație".4) Știrea ia naștere la confluența "a trei elemente semnificative: un eveniment, care implică un anumit tip de acțiune; o informație, în care se
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1972-1973), a activat ca profesor de limba și literatura română la școala medie din comuna Cupca, raionul Adâncata (1973-1978) și ca director adjunct la școala medie din comuna Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional „Gazeta de Herța” (1992-1995) și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
Prin Decretul nr. 341 din 7 august 2000, Emil Constantinescu, președintele României, i-a conferit poetului Simion Gociu medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” "pentru contribuțiile importante aduse la studierea și difuzarea operei eminesciene". Pe lângă activitatea gazetărească și didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară", "Literatorul", "Glasul Bucovinei
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
bulevardier cu comandamentele extraliterare ale „artei” de propagandă impusă politic, pe coordonatele realismului socialist: un teatru cel mult agreabil, docil-convențional în formulele epocii, care a trecut rapid în uitare. Cele două biografii - ""Grigore Manolescu"" și "„Cezar Boliac”" - etalează o proză gazetărească, sobră, fără ariditate, dar fără virtuți beletristice.
Tudor Șoimaru (scriitor) () [Corola-website/Science/323364_a_324693]
-
mai bune, contactul cu cercurile politice cel mai ușor de făcut și unde se putea feri de ostilitatea maghiară, a cărei tendințe politice le combătea. Vincențiu Babeș a colaborat la numeroase gazete, dar cea mai mare parte din activitatea sa gazetărească a desfășurat-o în paginile „Albinei”. După ce s-a retras din viața politică s-a dedicat studiilor istorice. A scris o istorie bisericească, rămasă în manuscris. Babeș s-a căsătorit în anul 1851 la Viena cu Sophia Goldschneider (după alții
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
să facă. Aga poliției, Ion Manu, îl „mirosise" și, refuzându-i pașaportul pentru Moldova, îl amenințase cu un arest la „mănăstire". Ar fi avut, poate, parte de el, dacă nu izbucnea revoluția... Și la 1848 revoluția a adus o explozie gazetărească. Dacă C.A. Rosetti scosese, imediat după izbândă, "Pruncul român", Bolintineanu conduce (de la 19 iulie la 11 septembrie) "Poporul suveran". Era o foaie mică, de patru pagini, cu doar două coloane pe fiecare față, dar redactorul șef avea proiecte mari
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
română", scos la propunerea publicistului francez Frédéric Damé (1849, Tonnerre, Franța - 1907, București). În această perioadă a apărut și "Calendarul Claponului". Ziarul, cu numeroase rubrici scurte și cuprinzătoare, a fost suprimat după numai șase săptămâni. Punându-și în practică experiența gazetărească de până atunci, Caragiale a început, în decembrie 1877, colaborarea la "România liberă", publicând foiletoanele teatrale "Cercetare critică asupra teatrului românesc". La Teatrul Național se prezenta în această perioadă, piesa "", de Alexandre Parodi, în traducerea lui Caragiale. Între anii 1878
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Mișcării Ecologiste din Republica Moldova. Membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. Fondând Mișcarea Ecologistă din România T.G.M. i-a pus pe frontispiciu sloganul: „Om curat, țară curată, lume curată”. Munca scriitoricească e secondată de o febrilă activitate gazetărească a globe-trotterului care, îmbarcat ofițer II pe nave comerciale românești, străbate meridianele și oceanele lumii. Din călătorii TGM se întoarce nu numai cu jurnale de bord, poeme și note de călătorie, dar și cu seriale TV despre America de Sud sau Orientul
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
din Craiova. Aici publică 15 materiale de critică, eseistică, tablete, corespondențe, cronici, 14 poeme în proză, 4 poezii sub titlul generic "Pastele". În 1892 se îmbolnăvește de ftizie, boala agravându-i-se treptat. Se întoarce, astfel, la Craiova, însă activitatea gazetărească îl acaparează până la a uita să-și mai îngrijească sănătatea. În 1894, la Editura Librăriei H. Steinberg din București, i se tipărește volumul "Sensitive", cu unele poezii preluate din volumele anterioare. Tot acum, între lunile 7 februarie și 23 mai
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
Copiii praghezi", iar trei ani mai târziu, romanul "Pastorul fecioareleor". Ceva mai târziu, și-a încercat talentul și în dramaturghie, scriind comedia "Orașul furat". Simultan cu încercările lui de a pătrunde în așa-zisa „mare literatură”, Kish își continua activitatea gazetărească realizând acele reportaje care, deși inserate în ziare cu viață efemerică, au supraviețuit cotidianullui la fel de vii, dintr-un deceniu în altul. Din această perioadă datează zguduitorul reportaj "Trei săptămâni la hamei" (1910), un rechezitoriu al sclavagismului din secolul al XX
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
corupția generalizată, activitatea de spionaj desfășurată de către puterile străine, încercările de fascizare a țării și pregătirile pentru cel de-Al Doilea Război Mondial. Acest ciclu de romane a fost ilustrat de artistul Eugen Taru. Alte romane sau povestiri păstrează caracterul gazetăresc: Scriitor prolific, cu o vervă jurnalistică neîntrecută, sensibil la aspectele vieții prin care a trecut, Ludo și-a circumscris opera necesităților de moment ale acesteia. În anii regimului comunist a adoptat poziții conformiste în raport cu linia politică oficială, inclusiv atitudinea ostilă
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
cărțile mele sunt rupte din realitate. Nu sunt lipsit de imaginație, numai că n-am nevoie de ea”, se confesa el. Romanele sale nu sunt cărți de memorii, ci cărți în care autorul amestecă experiența sa de viață cu romanțarea gazetărească și cu ficțiunea pură. Dornic să lupte cu uitarea, el nu poate să se detașeze îndeajuns de subiectivitatea amintirilor și să-și disciplineze fluxul mărturisirii pentru a separa adevărul de imaginație. Biografia fabuloasă a lui Darie tinde astfel să întunece
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
în operele literare. El a condamnat totuși acuzele aduse lui Eliade doar pentru că proveneau de la un neavenit („un neom sub raportul existenței artistice sau mai în genere publicistice, dl. N. Georgescu-Cocoș, care în viața sa n-a semnat un articol gazetăresc remarcabil sau o pagină bună de literatură”). Mircea Eliade s-a apărat și a afirmat că scenele de „un erotism agresiv și sălbatic” din cărțile sale au fost scrise din dorința de a evidenția vitalitatea personajelor sale și nu în
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
cu o altă viață, de libertate, de afirmare și de manifestare nestingherită a crezului și gândurile noastre tinerești, cultivate pe băncile școlii. Într-o seară de toamnă, mi se pare, l-am cunoscut pe d. Iorgu Tudor la o adunare gazetărească. Chipul său blând și numele său pe care-l cunoșteam din copilărie de pe paginile Cuvântului Moldovenesc m-a a atras, și din seara cea ne-am împrietenit"”. După moartea cărturarului și preotului Dumitru Furtună (1890 -1965) din Dorohoi, cunoscut ca
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
acestuia, Constantin Ventura. Ziarul a apărut fără niciun capital, pe baza unui credit de câteva zile oferit de tipograful Grigore Luis, „cu o redacție alcătuită din oameni de inimă și buni scriitori, dar lipsiți ei înșiși de rutina și îndemânarea gazetărească“. După patru luni de la fondare, „Adevĕrul“ a început să apară pe un format mărit: „No 10“. În 11 decembrie 1889, prin articolul „Pentru republica română“, „Adevĕrul“ anunță că părăsește ideea Domniei pământene și că va promova ideea republicană. La începutul
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939. În mai 1940 își susține la București doctoratul în filosofie, cu teza "Schiță pentru istoria lui „Cum e cu putință ceva nou?”". În luna august a aceluiași an face primul gest gazetăresc de rezonanță legionară: scoate într-un singur număr revista „Adsum” (adică „Sunt aici, sunt de față”), pe care o scrie singur și o publică din bani proprii. În octombrie 1940 pleacă la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]
-
este un termen gazetăresc generic folosit pentru persoane aflate într-o funcție publică importantă la nivel local (de oraș sau județ), care folosesc puterea de care se bucură pentru a obține foloase necuvenite. Guvernul Adrian Năstase (PSD) a preluat în mod creativ legea descentralizării
Baron local () [Corola-website/Science/322955_a_324284]
-
spre stânga radicală politică , mișcarea "Acțiunea Semita", care susținea ideea integrării politice a Israelului în lumea arabă. Drept reacție la legea interzicerii calomnierii, pe care a perceput-o că pe o barieră în calea libertății de expresie și a libertății gazetărești, dorind să obțină imunitate parlamentară, Uri Avneri a înființat în 1965 o listă politică numită „Haolam haze- Koah Hadash” )(Haolam haze- Nouă Forță), din partea căreia a fost ales membru în Parlament. La alegerile din 1969 lista și-a dublat reprezentarea
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
a sosit după ce a fost din nou scos din funcție, de astă dată din pricina unui scheci incomod pentru conducerea politică a vremii. În ultima parte a vieții, Pancu-Iași s-a angajat ca redactor la revista „Cutezătorii” și a scris foiletoane gazetărești. a murit la scurt timp după împlinirea vârstei de 46 de ani, în dimineața lui 16 sau 17 (data variază după surse) aprilie 1975, din pricina unei boli de inimă. (Se pare că nu reușise să participe la proiecția celor două
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
ziua principelui Carol, adunați în biserică, "miniștrii plesnesc în redingote și Conțescu în frac, încărcat cu decorații de la gât până la splină". La Palat, "Șirele spinărilor domnilor miniștri se încovoaie ca niște săbii". Oricât am aprecia "firul epic" al expunerii totuși gazetărești, suntem departe de Hogaș și de Sadoveanu. însemnările lui Gh. Gh. M. se constituie ca un document excepțional, valoarea literară fiind minimă, după opinia mea. Un cuvânt ar trebui spus despre prezența scriitorilor în Fapte și impresii zilnice. Autorul notează
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
mergeau așa cum năzuiseră cei ai generației sale. Lacrima sa pentru Basarabia era mai vie și mai durerosă ca oricând. Ar fi lăcrămat, poate și acum, înduioșat de neputințele vremii și ale oamenilor, văzând că editorul a socotit că truda sa gazetărească pentru Basarabia merită a fi trimisă, într-o cuprinzătoare și atent alcătuită ediție, doar în 100 de exemplare. Doar atât și nimic mai mult...
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
cotloanele realității. Acestea sunt textele bune. Mai există și cronicuțe banale, gen "număr de semne pe pagină până la", sau cu ton înduioșător de bombastic gen "spirit care ne-a tutelat fără să ne mustre cu degetul: Nichita." Clișee blânde, compromisuri gazetărești cu publicul țintă, sau freze banale și vlahuțiene sau hogașiene în descrieri, evocări cam fără vână și nervi ale personajelor Nichita Stănescu, epitete ornante și simpluțe în alte descrieri, acestea sunt constantele unui stil destul de inconstant și inegal, asta fiindcă
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]