687 matches
-
fost, în 1940, decernarea premiului Fundațiilor Regale pentru volumul Caligrafie pe zăpadă. Absolvent de școală militară, renunțase la cariera armelor, visată în adolescență, când, tot atunci, își descoperise vocația poetică. Foarte tânăr, se dedicase, spre a avea din ce trăi, gazetăriei - rubrica de fapte diverse - la ziare de diferite coloraturi politice. În anii celui de al doilea război mondial, înaintea deci a exilului, mai publicase o carte de versuri, Ceasul de rugăciune, romanul Ultima oră, apreciat de Pompiliu Constantinescu, apoi, ca
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
securitate al lui Caraion, ci două note informative, scrise caligrafic de mînușița poetului, care ar fi putut face parte, cel mult, din dosarele dnei Lovinescu și al dlui Ierunca (oculta pariziana). Titlul pus de noi - Dosar Caraion - este obișnuit în gazetărie și desemnează un caz. Cît privește rostul publicării notelor cu pricina, n-am urmărit să murdărim imaginea poetului (ar fi și foarte greu, după ce poetul însuși a murdărit-o cum a murdărit-o!), ci să restabilim un adevăr: "jurnalul" din
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
îl are Ion Cristoiu și mai spunînd că își imagina că directorul ziarului sau va trece peste convingerile sale politice, care l-au făcut să depună flori la mormîntul lui Mao, în urmă cu cîțiva ani, pentru a face o gazetărie deschisă valorilor democrației. Ion Rațiu declară în acest articol de opinie că s-a înșelat. A doua zi, într-un editorial intitulat Cît de domn e domnul Rațiu?, directorul Cotidianului răspunde articolului printr-o demonstrație neconvingătoare a felului echidistant în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
lume, incompatibil - teoretic -, prin actualitatea lui brutală, cu teatrul superartistizat al lui Matei Visniec, a intrat totuși în atenția dramaturgului, care s-a întrecut pe șine pentru a-l trata într-un mod memorabil. Curajul de a face literatura din gazetărie este depășit doar de curajul - unui autor cunoscut pentru luciditatea lui - de a fi melodramatic. Pentru prima oara în cariera sa, Matei Visniec recurge la melodrama - și totuși nu abdica de la bunul-gust. De altfel, semnul distinctiv al mării literaturi îl
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
Chiar în numărul acesta, d-l Barbu Brezianu amintește despre vestită pagina a doua a ziarelor interbelice, în care informațiile și comentariile referitoare la apariții editoriale, conferințe, spectacole, concerte și expoziții, interviurile cu personalități erau scrise de intelectuali specializați în gazetărie culturală, adesea ei înșiși literați și artiști, în a caror judecată de valoare publicul avea încredere. Ei își respectau cititorul, nu-l considerau ignorant și prost, ci încercau să-l aducă spre un nivel superior de înțelegere, să-i educe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
buni condeieri, cu un stil expresiv și atrăgător. * Acum, unele cotidiane nici nu mai au departament de cultură, sau el e ocupat aproape în întregime de picanterii despre cîntăreți de muzică ușoară, manechine, vedete TV etc. În asemenea tip de gazetărie "culturală" sînt specialiști destui, tot atît de numeroși că și cei care scriu despre violuri, boschetari, prostituate și criminali (dacă n-or fi aceiași). Mai grav e cînd acești gazetari, evident inculți, cred că totul poate fi tras la nivelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
acesta de inducere în eroare a ascultătorilor - grosolan și eficient - îl descalifică profesional pe dl Iancu și aruncă asupra postului de radio o lumină urîtă. Stressul, febra activității în direct, de care pomenește dl Hurezeanu explică și justifica multe în gazetărie, dar n-au nici o legătură cu manipularea deliberată a opiniei publice. Despre ce e vorba în definitiv? Despre un lucru bine ascuns dedesubtul întregii intoxicări: e vorba despre încercarea d-lui Iancu de a-l face ilicit părtaș pe dl
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
convorbirii. ai lipsesc ambele tipuri de complexe care fac din interviurile cu personalități de calibrul lui Ion Iliescu o proza indigesta - și cel de superioritate și cel de inferioritate. an sfârșit, când ajungi la capătul textului, nu ai senzația de gazetărie de o zi, pe care o dau mai toate ăntreprinderile de acest gen din ziare. * an Bulgaria s-a aprins fitilul unei noi afaceri Țigareta, după ce omologul lui Nini Săpunaru, directorul general al vămilor din țară producătorilor de BT, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
tremure și se îngrozește de ce vede. Aceasta e literatura zilei: o groaza crescândă, o călătorie în adâncul suferinței, un miez al crispării. De aici provine și succesul de care se poate bucura acest tip de literatură. De aici vecinătatea cu gazetăria. Dar e această o împlinire? Nu este doar un drum nedus până la capăt? Nu de abia din acest moment ar trebui să înceapă urcușul către sublimare? Ca o literatura tragică să devină epifanică iar chipul însângerat să devină transfigurat e
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
și un eveniment prezentat că senzațional a Scandal la biserică românească "Sf. Maria" din Queens a , evenimentul respectiv se dovedește a fi anodin: conflictul dintre un preot abuziv și enoriașii săi. Gabriel Plesea nu are de fapt vocație de gazetar. Gazetăria reprezintă pentru el mai curând o retorică a urgentei, prin care încearcă să atragă atenția asupra sa. Culmea este că gazetarul-negazetar nici nu și-ar dori să fie recunoscut că gazetar. Ambiția să secretă este mult mai mare și anume
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
de o copioasă polivalență, comentariile îi acoperă cam toate firidele spiritului: Eugen Simion se apleacă asupra epistolelor, compozitorul Nicolae Brânduș asupra sugestiilor muzicale ce-i pornesc din versuri, Solomon Marcus scrie despre relația matematicianului cu poezia, Mircea Coloșenco stăruie asupra gazetăriei legionare, iar Theodor Codreanu zugrăvește încorporarea lui Barbilian în timpul Primului Război Mondial, în unitățile militare din Bîrlad, Huși și Rusca. Nu lipsesc recuperările postume prin care texte exegetice mai puțin știute sunt redate atenției publice. Așa se face că Eugen Coșeriu apare
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
conservator în virtutea căruia privește cu mefiență platitudinile moderne, dar mai apoi e suficient de mlădios pentru a se adapta noilor constrîngeri în vogă. Așa se face că, deși absolvent de Drept și Științe Politice, consacrarea i-a venit pe calea gazetăriei culturale, normandul încăpățînîndu-se să scrie în reviste ca „Panorama chrétien“ sau „Le point“, publicații în paginile cărora ținuta ideilor era dată de o vorbă de spirit altădată celebră: „creștin-democrația înseamnă să înduri creștinește democrația“. Numai că la Jacques Duquesne coabitarea
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
el conchide în nedrept, nejustițiar, al presei scrise. re fe r indu-se la „v io len ța lu i tonalități cu vibrații filosofice: „Geniile Balansările interpretărilor pro și furtunoasă” împotriva străinilor, unii au avut reprezentările lor proprii contra, vizând gazetăria politică a lui dintre ei prea repede autohtonizați, ale Lumii și ale Timpului”. Eminescu, au început încă din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el Zăbava pentru comentariile vieții scriitorului. a fost în stare să arunce fierul înroșit eminesciene
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Cronicar Revista de la Buzău Centrul de cultură al municipiului Buzău editează lunar o revistă de 16 pagini, CARNET LITERAR, concepută după normele gazetăriei moderne, cu texte scurte, bine scrise, ilustrate și machetate, acoperind variate domenii culturale. Cu nesemnificative excepții, revista nu face concesii "patriotismului local", astfel încît e o lectură interesantă pentru toți cititorii de limbă română. În casetă redacționala a celor două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
însușite deja, în diferitele ramuri ale dezvoltării omenirei pentru a face politică" sau "aceste lucruri șunt grele. Ele cer timp, învățătură, gîndire încordata... Nu e mai ușor deci să faci literatura?" etc. Cum lumea era mică pe atunci, iar lumea gazetăriei și mai mică, e foarte probabil că autorii articolelor, în general nesemnate, nu erau greu de aflat; și probabil că ar trebui să trecem atît conferință niciodată publicată, cît și notița polemică din Constituționalul, în beneficiul lui Maiorescu. Polemică are
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
Cronicar Calități de ministru al Culturii În afară de ADEVĂRUL și ROMÂNIA LIBERĂ, care au angajate, pentru paginile de cultură, critici specializați sau scriitori care fac gazetărie culturală, scurtele prezentări de carte din celelalte cotidiane de tiraj sînt încredințate unor "buni la toate" care nu au timp și nici dorința să citească. Deci procedează așa: copiază din prefață sau de pe coperta a IV-a cîteva propoziții, adaugă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
puse la dispoziția revistei de Otilia Țeposu. Dintre acestea din urmă, fragmentele din cartea la care lucra, Dicționarul amorului, un eseu despre dragoste în literatură, sînt excepționale și te fac să regreți că Țeposu și-a consumat atîta vreme cu gazetăria de rutină și dirijarea trustului de presă "Cuvîntul", în detrimentul cărților sale de critică literară. Scrie Tudorel Urian, care a lucrat cu el: "Probabil nu și-a pus niciodată la modul foarte serios problema vocației sale principale. În momentul în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
pentru "Revista literară radio" îi spunea Georgetei Drăghici: Deși mă cred gazetar pînă-n ultima fibră, în egală măsură cu pasiunea mea pentru critică literară, nu pot să nu recunosc în clipele mele de sinceritate că trăiesc o anumită oboseală, datorată gazetăriei. Gazetăria este un malaxor care macină impecabil și care nu-ți mai dă răgaz nici pentru reflecție, nici pentru viață particulară." Un alt fragment inedit revelator este cel intitulat De ce scriu critică literară, în care vocea inconfundabilă a lui Țeposu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
Revista literară radio" îi spunea Georgetei Drăghici: Deși mă cred gazetar pînă-n ultima fibră, în egală măsură cu pasiunea mea pentru critică literară, nu pot să nu recunosc în clipele mele de sinceritate că trăiesc o anumită oboseală, datorată gazetăriei. Gazetăria este un malaxor care macină impecabil și care nu-ți mai dă răgaz nici pentru reflecție, nici pentru viață particulară." Un alt fragment inedit revelator este cel intitulat De ce scriu critică literară, în care vocea inconfundabilă a lui Țeposu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
îl presupune inevitabil, dar și în nădejdea că ele vor folosi cîndva vreunui student sîrguincios, sau biografului devotat. Dar motivația care stă la baza alcătuirii acestui volum depășește cu mult simpla avariție auctorială: ea pleacă de la un respect adînc față de gazetărie și ajunge pînă la o viziune aparte, estetică și teoretică, asupra actului literar ca permanentă încercare de apropiere de perfecțiune. La începuturile experienței noastre de receptare a artei, ne reamintește Updike, noi toți credem inconștient că undeva trebuie să existe
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
vine să-ți duci mâinile la urechi văzându-l cu câtă "inconștiență" demontează câte o grenadă abandonată de alții. Volumul recent apărut, Arena actualității, cuprinde numeroase rediscutări ale unor subiecte explozive: Cazul Panait Istrati, Are Paul Goma talent?, Postmodernism și gazetărie, Ce-i lipsește criticului Gheorghe Grigurcu?, Carențele criticii actuale, Posteritatea călinesciană, într-un nou impas, Miron Radu Paraschivescu - eretic sau cabotin?, Norman Manea: un scriitor evreu, român și american, deopotrivă, Prețul erorilor optzeciste etc. Și din toate, fără nici o excepție
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
lumea ei. Se prea poate să intervină o specializare și criticul (revistă, școală, elită) să nu fie una și aceeași persoană cu acest gazetar cultural (mass-media, talk-show, publicitate) pentru care limba română n-are deocamdată un cuvînt potrivit (critica și gazetăria făcînd dintotdeauna bună casă, la noi, fără a se întreba nimeni care este locatarul ei cel mai îndreptățit și dacă nu cumva celălalt ar trebui să se mute). Un lucru e sigur: televiziunea nu pune capăt destinului cărții, cum bănuia
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
a acorda o mare valoare textului suferind de o carență estetică. E corect diagnosticat, în anume circumstanțe, pericolul supralicitării prozaismului drapat în patetism: "S-o spunem direct: unele din poemele de revoltă ale Florenței Albu amintesc prea de aproape factura gazetăriei sale foarte onorabile din lunile de după revoluție și probabil că, în condițiile libertății, cînd indignarea poate lua calea adecvată a foiletonului inspirat, poetei nu i-ar mai trece prin gînd să transforme în energie lirică această combustie din materiale ușor
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință în plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
de apropiat de emblematicul Dorohoi. Și pentru că, în clandestinitate, mai comisesem mici incesturi literare, am ales literele. Deci, prima intenție a fost tot pictura. Da. Cum te naști... Dovadă: după absolvire, nu m-am dus la catedră. Am intrat în gazetărie (dacă se poate numi așa corcitura aceea din anii '60). Trădînd catedra... Trădînd în favoarea primei iubiri, pînă la urmă. Circumstanță atenuantă, nu? Aș lua-o însă mai de la început. Să ajungem la Dorohoiul care, ai spus, e emblematic. Și nu
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]