2,189 matches
-
ziarist și mare caracter îl cred corupt și/sau nebun, iar cei care l-au crezut corupt și/sau nebun, conced că, totuși, omul e un mare talent și un mare caracter. Una peste alta Cristian Tudor Popescu este un gazetar cinstit, foarte pasional și deloc sensibil la ipocriziile și pudibonderiile opiniei publice. Nu avem decît să-l luăm așa cum e, iar scrisul său, care trebuie judecat într-o ordine morală, dincolo de interesele conjuncturale și jocurile politice de moment, este unul
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
una în "țesătura" celeilalte, atrase de eufonii, de spontane emanații de sens, de "căderi" neprevăzute în păcatul comentariului livresc. "Cestiuni" grave, ale celei mai presante actualități politice, dobîndesc un calm charmant, odihnitor, subminate "părintește" de ironia calambururilor. În general, Foarță gazetarul, un perpetuum (i)mobile, "fără redacție, nici reacție imediată la ceea ce numim eveniment", pornește de la "fleacuri", de la lucruri pe care le "miroase" în preajmă fără exagerată strădanie, pentru a înainta, pe firul "înnădirilor" de tot felul , spre concluzii "periculoase": " spre deosebire de
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
de a substitui lipsa de har cu aluzii pornografice și cu bâțâieli ridicole în platou... Încât, până și Haralampy, total lipsit de simțul umorului, mi-a zis: -Fratele mieu, apăi nu aesta-i ăla de anul trecut care zâcea că-i gazetar satiric? -Te rog să termini cu ironiile, că mie-mi place, l-am bruscat. Dar, cât de cât apropo: n-am avut niciodată bucurii mari în ceea ce privește televiziunea. Ba din contră... Dar imediat trebuie să recunosc fără nici o reținere că, în
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]
-
Blade Runner. Mai tarziu, si mai difuz, autorul manuscrisului și discipolul spionului-detectiv Atto Mélani, care visa la o carieră de jurnalist, decide (iar în spate o auzi, de fapt, pe fosta ziarista Rita Monaldi): "Nu mai vreau să mă fac gazetar..." pentru că "adevăratele secrete ale suveranilor și statelor nu-și găsesc nicicând locul în foile volante ce se vând în piață". MN: Este un artificiu pe care romancierii contemporani îl folosesc mereu: dai glas unei arhive ("istoria") printr-o figură (aici
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
deși era ceva mai greu totuși: "Sunt Gabriela Vrânceanu-Firea și vă prezint Observatorul"... Fila 10. Haralampy, către TVR 1: " Subsemnatul Coriolan Haralampy, vă informez cu tot respectul că, în afară de Horia Grușcă și Octavian Andronic, în București își desfășoară activitatea câțiva gazetari de care, e drept, nu prea a auzit nimeni, cum ar fi: Ion Cristoiu, Horia Alexandrescu, Cornel Nistorescu, Cristian Tudor Popescu, Sorin Roșca Stănescu ș.a., la care puteți apela pentru emisiunea "În fața națiunii" în caz de. Cu stimă, al Dvs.C.
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
care-l poți înlocui fără probleme. Ea e coloana vertebrală a ființei sale spirituale; schimbarea limbii în care scriitorul se exprimă conduce la modificări esențiale, inclusiv la remodelări ale personalității creatoare. Povestitorul de limbă franceză Panait Istrati e "altcineva" decît gazetarul socialist de limbă română cu același nume; dramaturgul Eugčne Ionesco nu este versiunea în limba franceză a criticului și pamfletarului Eugen Ionescu. între cei doi termeni ai acestor "cupluri" există, fără îndoială, multe elemente comune " dar între scriitorii omonimi, cu
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
semnificative pentru atitudinea față de literatura română ale lui B. Fundoianu/Benjamin Fondane devine așadar un prim pas într-o asemenea cercetare. înainte de a deveni scriitor de limbă franceză, Fundoianu desfășoară o febrilă activitate de critic literar, de eseist și de gazetar cultural în românește. Emigrează în Franța în 1923, la 25 de ani, după ce în 1921 publicase în România Imagini și cărți din Franța, carte care a stărnit reacții datorită afirmațiilor despre literatura română din Prefață. Ce lucruri "scandaloase" spusese autorul
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
de urechi iar condeiul său nu ostenește a transcrie și comenta anecdote, cancanuri, extravaganțe, împrejurări de culise ori de alcov, într-o istorie paralelă, secundă, însă foarte atracțioasă (francezii o numesc la petite histoire), de-o abundență copleșitoare. Politicienii, scriitorii, gazetarii, capetele încoronate, simpla plevușcă a epocii (a epocilor) apar astfel dezgoliți în implacabila lumină a unei conștiințe curioase la culme ce nu ține seama de convenții și nu se dă în lături de la limbajul corosiv. Textul se citește cu sufletul
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
Șasa Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu (regretatul nostru coleg), Andrei Pleșu, Florin Iaru, H-R. Patapievici, Simona Vărzaru (Urania). Meseriile celor intervievați sînt precizate din titlu și acoperă toată gamă imaginabila: diplomat, preot, arhitect, poet, politician, gazetar, student, pensionar, croitor, consilier prezidențial. De la baroana Emma Nicholson of Winterbourne pînă la Gianina lui Manșonică din Sinești nici o categorie de contemporani, fie ea vizibilă sau underground, nu i-a scăpat jurnalistei. Chapeaurile intervievatoarei sînt adecvarea însăși. Dacă ar fi
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
referitoare la patriarhul Miron Cristea, într-un registru contrastant celui din panegiricele cuprinse sub titlul Precursori), ar putea fi socotită o răscumpărare a lirei amuțite și poate chiar mai mult decît atît. Dl Ilie Guțan deslușește cu pertinență în opera gazetarului Goga "o personalitate extraordinară, cu fațete multiple, cu o zestre cerebrală și afectivă mult mai bogată și mai viguroasă decît cea prezentă în poezia elanurior juvenile, cu o panoplie stilistică mai variată tonal decît discursul liric".
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
fi identic cu autorul. Propun acum o lectură independentă de investiția subiectivă a scriitorului, ca o narațiune citită în sine, prin valențele ei morale, relevabile în regimul estetic al ficțiunii. Calvarul se prezintă ca mărturisirea testamentară a unui poet și gazetar, Remus Lunceanu, de 31 de ani (deci cu o mică diferență în minus fața de vârsta autorului), frământat până la istovire de suspiciunile confraților, în timpul primului război. Plecat din Ardeal în urmă cu zece ani, e suspectat la București, în timpul ocupației
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
creditabil (nu ca alți jurnaliști sau analiști care și-au vîndut abilitățile cui a dat mai mutl). l Cît privește ziarul pe care Robert Turcescu îl creditează cu numele lui, el se bazează în general pe o echipă tînără, cîțiva gazetari cu experiență ca șefi de departamente și cîțiva colaboratori spirituali de la "Cațavencu". l într-unul din primele numere, la pagina de Cultură, Elena Vlădăreanu își unește, sub titlul Tineri furioși de azi trei colegi de generație literară, așa: "Sînt tineri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
produse de ceea ce H.-R. Patapievici numește "modelul culturii stratificate și ierarhice", născute din lipsa de comunicare între elita specialiștilor și consumatorii "culturii de masă"? Cum să salvezi o cultură care n-a dat filozofi, dar produce pe bandă rulantă gazetari? Cum să creezi un Karl Popper acolo unde nu există decât fii, nepoți, verișori și cumnați ai lui Caracudi? Răspunsul vine tranșant și spectaculos totodată: soluția constă în înlocuirea modelului culturii stratificate, adică al specialităților care nu comunică între ele
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
poate defini și lipsa de preocupare a populației privind însușirea unei cunoașteri adecvate a dreptului intern și internațional, a filozofiei și a expresionismului dadaisto-cubist în parlamentarismul românesc. Astfel, propoziția aruncată peste umăr cu o oarecare aroganță (pe bună dreptate!) unui gazetar: "Se trage 1) în Parlament, să știți!", i-a lăsat pe majoritatea telespectatorilor în beznă. Doar prietenul meu Haralampy, ceva mai tare de... Constituție, revenindu-și, a întrebat televizorul 2): -Adică, ce vru să spună domnul ? Iar megavijănul meu, prompt
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
pe seama filologilor: a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești, că " Suntem o țară nenorocită de gazetari, cu nenorociți gazetari, care sunt orice: filosofi, savanți, poeți, pictori, magistrați, filfizoni etc... etc...". Din vina filosofilor români și a specialiștilor români în filosofie, care, crezîndu-se proiectați direct pe cerul înstelat al universalității, nu își asumă filosofia românească, criticul literar
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești, că " Suntem o țară nenorocită de gazetari, cu nenorociți gazetari, care sunt orice: filosofi, savanți, poeți, pictori, magistrați, filfizoni etc... etc...". Din vina filosofilor români și a specialiștilor români în filosofie, care, crezîndu-se proiectați direct pe cerul înstelat al universalității, nu își asumă filosofia românească, criticul literar de la noi face
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
cu Marin Preda. Marea călătorie, loc.cit.). Dintre toate aceste întâmplări la care fusese martor, unele aproape greu de crezut că s-ar fi desfășurat sau nu cu adevărat, Marin Preda se arată impresionat de destinul cu totul exemplar al gazetarului și poetului Sergiu Filerot, a cărui biografie reprezintă un episod aparte în mica istorie a așa-numitei "generații a războiului". Fără să intrăm în prea multe detalii biografice, menționăm că Sergiu Filerot, sub adevăratul său nume Gheorghe Niculescu, născut la
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
după aia Gafencu. Această Nouchetta Gafencu a fost de o remarcabilă inteligență...Cînd Gafencu fondase și conducea ziarul Timpul, și ea se ocupa mult de Timpul, de pagina a doua în principal, dar și de rest, și știu de la niște gazetari care au murit, dar erau atunci gazetari tineri, că cucoana asta era capabilă să creeze și să stimuleze o emulație profesională pasională în redacția acestui ziar. Care a fost un mare ziar, foarte bun ziar. Mulțumită în mare măsură ei
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
fost de o remarcabilă inteligență...Cînd Gafencu fondase și conducea ziarul Timpul, și ea se ocupa mult de Timpul, de pagina a doua în principal, dar și de rest, și știu de la niște gazetari care au murit, dar erau atunci gazetari tineri, că cucoana asta era capabilă să creeze și să stimuleze o emulație profesională pasională în redacția acestui ziar. Care a fost un mare ziar, foarte bun ziar. Mulțumită în mare măsură ei. Și lui bărbatu-su. Că mai e
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
fost mulțumită. După părerea mea, atunci, ziariștii au fost înfrînți pe toată linia. Propreitarul Gazetei și-a dat afară jurnaliștii, de pe o zi pe alta, pentru a aduce echipa de la ProSport, iar grupul Ringier și-a salvat ziarul, angajîndu-i pe Gazetari. Tocmai cînd mă gîndeam că spre deosebire de grupul Ringier, investitorul german de la România liberă , trustul de presă WAZ, nu se amestecă în treaba editorială a ziarului, citesc pe prima pagină a acestui cotidian un comunicat din care aflăm exact contrariul. Jurnaliștilor
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
zice, relele năravuri, din trecut și de azi: lașitatea, egoismul, meschinăria, oportunismul, trădarea, colaboraționismul și poate, în cel mai bun caz, revolta în genunchi. Cine cultivă această imagine, măcar excesivă, despre comunitatea literară, cine acuză, cine judecă? Prea adesea tinerii gazetari ignoranți și cinici, doritori să se ilustreze, fie ce-o fi, prin lovituri de presă, prin demascări de senzație etc. Dar nu sunt numai ei. Din păcate, câteodată, chiar foștii disidenți autentici se angajează pe această pârtie, din reflex de
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
sale fuseseră bine primite de critică și de public. A abandonat însă totul, inclusiv propria bibliotecă, pentru a pleca în Israel. Acolo a mai publicat alte patru cărți de proză în limba română și a desfășurat o frenetică activitate de gazetar în publicațiile de limbă română din }ara Sfîntă. Volumul Evreul ca simbol. Mihail Sebastian și alții este o selecție din articolele publicate de Virgil Duda în presa de limba română din Israel. Ele sînt expresia unei duble mutații în scrisul
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
Mircea Eliade și Emil Cioran). Scriind despre dramele evreilor în secolul XX, Virgil Duda nu cade pradă resentimentelor. El încearcă să înțeleagă motivația unor fapte inexplicabile prin raportare la ceea ce ar trebui să fie comportamentul general uman. Atunci cînd instrumentele gazetarului nu îl mai ajută pentru a oferi răspunsuri la unele întrebări, nu ezită să se întoarcă la intuițiile prozatorului. Extrem de interesant este, din acest punct de vedere, articolul dedicat lui Bruno Schultz. Scriitor polonez de origine evreiască din perioada interbelică
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
odată ce secretul este secret și prima condiție a purității sale e de a nu fi dezvăluit. Maestrul meu Mathieu Jean Caragiale, prince Bassaraba-Apaffy știa ceva în această materie: să circule printre noi în aceste sărbătorești zile ale aducerii acasă a gazetarilor răpiți, s-ar simți pe deplin satisfăcut să nu afle nimic mai mult. Iar când un comesean palavragiu, bătându-l inoportun pe umăr, i-ar zice "păi să-ți spun eu cum s-au întâmplat lucrurile, ai să afli lucruri
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
și expoziții noi se detașează calitativ, ce evenimente culturale se pregătesc, cine sînt artiștii aflați pe val și ce vor ei, relatări de la festivaluri și colocvii, probleme legate de administrarea culturii, opinii și recomandări ale unor specialiști - toate redactate de gazetari familiarizați cu domeniul, interesați de el, meseriași. Partea neplăcută e că unele ziare nu au asemenea meseriași pasionați și școliți anume, dînd liber să se pronunțe unor persoane ce își vădesc ignoranța și stîngăcia pînă și într-o biată știre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]