1,633 matches
-
un uliu se repezi ca o luase proporții catastrofice. săgeată deasupra sa. Îi simți doar ghearele puternice I se părea că-i de vină. Adeseori se dojenea singur. înfigându-se în spinarea nepregătită de apărare. Vocea îi răsuna ca un geamăt prelins pe pereții reci Își desfăcu aripile sub înfrigurarea morții, zvâcnind din holul tăcut, până când se strângea în trupul îmbătrânit, din toată puterea trupului istovit de drum. Simțea, cum ca mercurul într-un termometru rece. Viața se scurgea în ghearele
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
Sub geamul fetei s-a oprit Cu pieptul năpădit de teamă , Iar mină cu ciocan de -arama Bătaia-n țuci și-a contenit , Si in tăcerea uriașă , Auzul lui parc-a surprins O sărutare pătimașa , Un strigăt slab și-un geamăt stins . O presimțire necurata Batrinul piept i-a străbătut... Dar înc-o clipă-a mai trecut Și iar nimic ; din zarea toată Doar vântul freamăt aducea De printre crestele cărunte , Și-n pacea nopții s-auzea Șoptitul unui râu de munte
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
un lucru de care duc atîta lipsă!), camaradul și fratele lor de cruce, introdus de aceea, în toate tainele culcușului lor, cu carnea și sîngele meu și al lor confundate într-un amestec noptatec de sărutări și îmbrățișări, de șoapte, gemete, țipete și vaiete repede înăbușite, ca într-o noapte valpurgică mai răsunînd încă de antice vrăji și luxurii păgîne, de abandonuri nu oricui hărăzite, de mistere și inițieri nu oricui dezvăluite". Firește, legăturii conjugale îi este preferat libertinajul, fiind paradoxal
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
prin juxtapunerea particulelor realului sfărîmat, pulverizat pînă la putința recompoziției sale întru mister, aidoma unei "tristeți nucleare": "Am ieșit din camera încălzită/ prin pereții ei șoareci decalcifiați de iarnă/ omătul pe tufe un cîrd de rechini/ sub dud se-auzea geamătul/ unei bătrîne rapida alterare și aburire/ a cuvintelor/ Picioarele în sandalele tatălui nostru măcinate de două veri/ anterioare oasele de sidef scoteau mici chicote voluptăți/ pentru care timpul nu are dimensiuni// ninge "cum illo tempore"/ printr-un labirint imaculat cu
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
este o impietate. Autorul face un ieftin joc de cuvinte plecând de la un serial TV care a zguduit conștiințele. Titlul a fost preluat de la un poem în care Mihail Gălățanu, la fel de neinspirat, găsește o similitudine între voluptățile paroxistice, generatoare de gemete, ale actului sexual și chinurile la care au fost supuși deținuții politici în închisorile comuniste: " O să fac în tine, mai târziu, ca la Sighet, un memorial al tuturor plăcerilor mele. Un/ muzeu în care tu apari cu vătraiele aburinde ale
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
șerpuia/ Spre inima lumilor./ Nu te va mai cerceta nicicînd sila nesfîrșită,/ Scîrba de a te folosi de verbul semenilor/ Puneai mai presus vaierul huhurezului/ Bolboroseala vulcanilor noroioși, lătratul șacalilor)./ Virtuți ale descumpănirii: grija neîntreruptă/ Pentru propria-ți tortură, mîndria geamătului,/ Toate lucrînd întru desăvîrșirea pierzaniei tale" (Renunțarea la har). Revelația "pierzaniei" alcătuiește miza acestor trăiri sterile, extazul lor blestemat, rodul lor înscris într-un înfricoșător registru antimistic. Declarîndu-și "rușinea de a fi sfînt", poetul nu suprimă transcendența, ci o întoarce
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
sus, pe deasupra ringului de creste ale munților, gata să scapete peste o culme dincolo, în jos, pregătind natura răbdătoare de noaptea ei datornică. Păsări negre, grele, silențioase străbăteau spațiul de legendă medievală, germană. În mijlocul tăcerii, din cînd în cînd troznetul, geamătul cîte unui trunchi poate mai înalt decît toate și, de aceea, prinzînd numai el de sus de tot, în vîrf cîte o poală de vînt rece, tăioasă, nepercepută de ceilalți arbori mai mici, turbura liniștea. Pămîntul uscat, plin de cetina
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
Se spune că în preajma unei furtuni puternice magnetismul corpului uman, al creierului ca și în general, al mediului în care te afli, sporește. Curînd printre răbufnelile vijeliei care începuse, am auzit, peste sălița dintre odaia mea și a gazdei, niște gemete ca de durere. Alarmat, sării din pat privind peste săliță spre ușa de vizavi care se deschisese din cauza curentului... Pe patul sărăcăcios cu patru pari înfipți în podeaua de lut, bărbatul și femeia casei, oameni de vreo patruzeci de ani
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
în tavan, cu părul pe jumătate sur despletit, basmaua neagră cu flori roșii, atîrnîndu-i pe creștet încă, semn că o luase pe neprevăzute, sub impulsul nervos al furtunii ce se dezlănțuise cu tunete și fulgere de primăvară. Ea vorbea printre gemete, gîfîind, comunicîndu-i bărbatului lucruri, situații incompatibile cu starea ori momentul în care se aflau. Pentru că, la țară, sau în lumea oamenilor de rînd, în general, dragostea, patima, împerecherea nu mai sînt însoțite, cel puțin tîrziu, după adolescență, de declarații potrivite
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
la un asemenea "profesionalism" al producerii durerii, încât sunt capabili să distingă, după urlet, în ce etapă a torturii este victima, chiar dacă nu se află în celula de supliciu, judecând doar după sunetele scoase de cel chinuit. Pentru că urletul, țipătul, geamătul, scâncetul alcătuiesc o fișă psihologică și fizică a schingiuitului, în care torționarul este inițiat. Nuanțarea sonorității îndurerate a victimei vădește structura de cunoscător al limbajului durerii pe care o are supliciatorul. Nu este vorba despre auz fin, ci despre "măiestrie
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
în direct, chiar acum, cu buletine speciale de știri. - Minunat! zise Sonia. Și ce ne-ai mai pregătit după asta? Catastrofa de pe Hindenburg? - Prin urmare, chestia asta o să fie bomba zilei... începu MacMordie, dar din colțul liftului se auzi un geamăt înfundat. S-ar fi zis că pe Piper îl atinsese deja o bombă. Mîna îi sîngera. Sonia îngenunche alături de el. - Ce-ai pățit, dragule? îl întrebă ea. Palid, Piper îi făcu semn spre un disc frisbee pe care erau pictate
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
înjunghiați. Pădurea este o minunată orchestră. Literatura muzicală savantă este o pădure în care s-au exilat energii și rosturi creatoare, pasiuni ardente, ambiții deșarte... Istoria muzicii este concertul unei întregi literaturi sonore, ce încape într-o orgă al cărei geamăt amestecă în tuburile ei pămîntul cu cerurile. Tuburi ce ard de nerăbdare să vibreze. Pămînt și ceruri ce visează să ardă ca să lumineze. Din perspectiva luminării însă orice flacără, vorba lui Lucian Blaga, este o boală. O strîmbătură internă ca
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
Fioruri divine, prin tot corpul î-mi trec. Blânde raze de lumină abia te ating, Lăsând doar coapsele flămânde, să le disting. Trupurile ni se alintă-n zeci de șoapte, Dorințe fierbinți se scurg încet în noapte. Umbrele noastre în gemete se cuprind, Două dorințe născute din același gând, Buzele-mi însetate alintă izvorul de foc din tine, Corpul luminat de flăcări plutește-n împlinire. Î-ți vorbesc doar în șoapte și suspine, Flăcările încălzesc neâncetat foamea din mine. Îmbătat de
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
a lovit un nuc bătrân și acesta s-a aprins ca o torță. Nucul ardea, ardea ca niciodată în viața lui. Limbile de foc săgetau văzduhul, iar apa ce cădea părea nesemnificativă. Totul în jur băltea, doar nucul ardea scoțând gemete tulburătoare. Lovit de fulger nucul ardea ignorând ploaia ce cădea bezmetică. Atâta apă ce-l lovea în spinare și el tot ardea! Ardea ca pentru o viață întreagă! Cred că într-un târziu o să se mistuie tot lemnul până la rădăcină
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
din sclavele aduse de curând din părțile Donarisului, cu pielea mai albă decât cretanele și părul mai presus de al altor ființe. Inima în piept îi ardea și din când în când, fără ca să-l audă cineva, slobozea câte un geamăt. Sclavii îl urcară în lectică, crezându-l bolnav, dar se bucurară când Perigeu strigă cu glas tare, s-audă toți cei ce ieșiră odată cu dânsul. Prieteni, fiți astă seară oaspeții mei, apoi venindu-i brusc o altă idee, adăugă surâzând
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
împotrivi și nici nu-i răspunse îmbrățișării. Repeta cuprinsă de spaimă. O, nu stăpâne. O, nu stăpâne... lăsându-se dusă în brațe în alcovul imens. Nu se putea împotrivi forței. În patul unduind de mătăsuri abia putu să scoată un geamăt. Se înăbușea. Ceva nou, nedefinit, începu să-i învăluie trupul. Simțea din ce în ce mai puțin brațele stăpânului său. O moleșeală stranie-i cuprindea vârful degetelor, apoi tot trupul. Ușor, ușor, tot mai puțin perceptibil. Și leșină. Trupul i se răcea din ce
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
sintagma “Cut”, da, în mod paradoxal, mai mult relief portretelor, constrânge pe actorii, lipsiți de cuvinte, să-și transfigureze trăirile. Numai din când în când transpare, prin muzică sau zgomot, ecoul vag al unui hohot de râs sau al unui geamăt îndepărtat. În felul acesta, inadaptabilitatea personajului central la exigențele sonorului devine cu atât mai percutantă. Pentru mine, apariția unui manifest cinematografic atât de fierbinte ca “Artistul”, care renunța la culoare, în plină epocă a insolentului 3D în beneficiul unei splendide
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
cânt în România?”; „De te va rupe și pe tine, / Garoafă roșie, nu plânge. / Pe masa cu mâncări străine / Tu varsă doar un strop de sânge”; Nu simți apropiatul freamăt / De furtună ce-mpânzește țara? / În zadar vă opintiți cu geamăt / Să legați cu lanțuri primăvara”. Am redat aceste versuri edificatoare, tocmai pentru a ilustra susținerile, îndreptățite, de mai sus! Antologia aceea se numea „Ne chemă Ardealul”, când ostașii Armatei Românie cântau: „Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă”, însuflețiți de versurile din
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
naște alt zbor, Fără topaze, smaralde ori onix, Doar un azur clocotind sub un nor, Ruga în pragu-mi, cănd noaptea-i de gheață, Spre o mai sfântă schimbare la fața. Și tot universul sub mână-mi învie, Sunt năzuința și geamătul tău, Românie! Sunt undă de clopot de vecernie, Un cântec în lacrimi a ce vă să fie . La tot și toate cu tine fac parte, Să schimb „imposibil” în „poate”. VOI FLUTURĂ DRAPELUL Nu-mi voi trăi viața în teamă
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Fântână din frunze și lacrimi În geamătul de frunză ce tremură bolnavă Și-n urma ce o lasă în locu-i de pe ram Eu o să pun, iubite, cu buza mea suavă, Pecete că ai fost și-acum nu te mai am. În urmele lăsate de lipițan în tină
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ȘI DACĂ... Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și dacă... Și dacă veți afla din freamăt De vânt duios că am plecat Sau dintr-al buciumului geamăt, Să știți că...e adevărat. Și dacă veți citi pe cer Un scris cu literă cernită Să știți că-n inimă mi-e ger Și-s călătoare pe orbită. Iar când în ușă-mi plânge cheia Și s-a aprins
ȘI DACĂ... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381657_a_382986]
-
ai de ce! Hai, executarea, că vă fac pe voi mârlani ! Mihăiță învățase bine lecția. Se vedea după rânjetul de satisfacție al domnului Fusulan. Au început să priceapă și monitorii de bancă, pentru că imediat au pus în aplicare sistemul. Vă închipuiți gemetele, scrâșnetele, țipetele sau replica mârlanilor agresați. Când hărmălaia părea că-i scapă de sub control, domnul Fusulan a țipat : - Monitor general, ce-i gălăgia asta? Vreau să fie liniște! Notează-i la catastif și adă-i la “mămica”! Mihăiță devenise expert
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
Mihăiță devenise expert în meseria de monitor general. Imediat i-a notat pe cei turbulenți și i-a adus la catedră. Satisfăcut, domnul Fusulan i-a mângâiat cu „mămica” la fund. S-a făcut liniște, iar bieții mârlani scoteau doar gemete înăbușite sau scrâșneau din dinți, cu lacrimi pe obraz. Ca să mă încadrez în sistem, mă făceam că-l trag de păr și de urechi pe Gogu și icneam eu, iar el râdea. M-am supărat și i-am șoptit : - Nu
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
purtat mult unii cu talpă foarte groasă, meninți să mă facă mai înaltă. Erau ridicoli, dacă e să mă-ntrebați acum, dar atunci erau la modă. Apoi am intrat în câmpul muncii și am început să am boala care provoacă gemete dulapurilor oricărei femei. Sindromul “cumpărăm în neștire încălțări, chiar dacă pe unele n-o să le purtăm niciodată”. Genul preponderent: cele comode. Nu am fost, nu sunt și nu cred că voi fi vreodată genul divă pe tocuri. Uneori (preț de vreo
Istoria pantofilor mei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20792_a_22117]
-
poate voi avea înaltul fără să cunosc sfâșietoarea disperare focul înainte să mă rostesc dincolo de beznă Cândva am să mă aflu învingătoare în toate luptele pe care le-am dat sau nu le-am dat am să adun într-un geamăt tot ce am iubit și tot ce am știut amăgiri suspine bucuri nimicuri și cu toate acestea am să mă târăsc în față LUI într-o ultima așteptare Cândva am să fiu una cu eterul piatră și rădăcină am să
DINCOLO DE BEZNĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384174_a_385503]