108 matches
-
de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș[ Geambaș = persoana care vinde cai sau mijlocește vânzarea cailor. (n.red.)] de felul său, iubea mult caii și avea mereu cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru[ Buiestru = mers al calului
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș[ Geambaș = persoana care vinde cai sau mijlocește vânzarea cailor. (n.red.)] de felul său, iubea mult caii și avea mereu cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru[ Buiestru = mers al
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș[ Geambaș = persoana care vinde cai sau mijlocește vânzarea cailor. (n.red.)] de felul său, iubea mult caii și avea mereu cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru[ Buiestru = mers al calului
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
explorării picturii cu acuțișul minții sale și catifeaua penelului pe șevalet. Și s-a ținut de cuvânt! O seamă de artiști au primit daruri din partea confratelui lor, interpretul, poetul, pictorul Paul Surugiu. Promisiunea sa n-a fost ultimul cuvânt al geambașului, a fost prima întindere fraternă de mână celor umbriți de lipsuri. Cinste acestui artist, acestui om bun, pentru omeneștile lui gesturi generoase! Începuse asaltul șevaletului cu flori pe pânză, temă riscantă. Însumi, ca unul ce am absolvit și practicat pictură
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
petrecut în urmă cu peste 80 de ani în zona Văcăreștilor, GRĂDINARI, sub Dealul Piscului (locul unde în 1913 a văzut lumina zilei măiastra cântecului popular, MARIA TĂNASE), într-o cârciumă care purta numele „LA MANDRAVELA” (unde se distrau șuții, geambașii, chrigii, negustorii, etc. din romanul „GROAPA” de Eugen Barbu. Aici cânta Prichindel la scripcă, iar Matilda servea la masă clienții. Crâșmarul Gheorghe Dinescu l-a provocat la o partidă de zaruri pe soțul Matildei, care era ciupit bine de aburii
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
și că aceasta a fost cauza pentru care mușcătura de viperă l-a afectat, ceea ce se poate să fie adevărat. În călătoria mea de la Kabul la Buhara m-am Întâlnit cu un afgan care venea din Buhara; era medic și geambaș și, se spune, consuma În fiecare zi un dram de arsenic pentru a-și menține apetitul pe care l-a pierdut În absența acestui remediu, și care fusese În obișnuința lui Încă din prima copilărie. Era un om Îndesat, trupeș
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu! Iată cum își exprimă în timpul acestei mărturisiri a dărâmării șandramalei burghezo-moșierești la noi, Maria Banuș, în poemul ei Dărâmăm: Ce mai bâlci dărâmăm? Ce mai târg forfotea? Țipete, fluiere, scrânciob, dughene. Ce mărfuri ciudate zăceau pe tejghea, (...) Samsari și geambași, sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În aer de-a valma sub crunta arșiță, Boierii, piticii, sforarii și regii. În condițiile create prin eliberarea noastră de sub jugul fascist de către Armata Sovietică, poeții, necontenit ajutați de partidul clasei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în dar Și-un sân ai scos de sub ilic, Mă răscolești ca pe-un sertar Dar nici acolo nu-i nimic... Iubito, cauți în zadar ... Rondelul calului căzut Azi ai căzut bătrâne cal în tine mulți au dat cu biciul: Geambași, tâlhari și un hamal Mai toți, ți-au adâncit supliciul Tu i-ai iubit pe toți, egal, Părea că acesta-ți este viciul Dar ai căzut bătrâne cal Și-n tine mulți au dat cu biciul. Destinul tău scris în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
încearcă de clanță! Se deschide... Bun! Se codesc, se fâțâie un pic, ca damele... Hai, hai cu tata! Haideți! Hai, intrați...! Uite-i că intră! În formație completă! Băi...! S-au aplecat și s-au băgat înăuntru, cu caii, ca geambașii! continua să descrie Vierme cinematografic, cele ce se petreceau peste șleaul drumului. Numărul telefonului, nea Sandule! cere imperativ Fratele. Imediat...! Formează-l, Dănuțule! zice polițistul. Gata...! Pătrundere neautorizată, pe timp de noapte, într-o instituție publică! Aruncă-i în aer
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Privea fix într-un singur punct, neîndrăznind să se uite la Florence. Pilotul întrebă gâtuit fără să-și ridice ochii: ― Cum trebuie să procedez? Inginerul îi azvârli o privire iute, subțire. Încerca parcă să-l cântărească, îl evalua ca un geambaș la un târg de vite. Alexandru Miga cu obrazul crispat, strâmbat parcă de-o greață fizică, repetă întrebarea: ― Cum trebuie să procedez? CAPITOLUL IX ÎN ALERTĂ Pe birou se aflau două gume, un etu complet de Carioca și-o carte
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în cizme lungi, lustruite. Aveau brâie late de piele cu chingi oțelite și limbi groase, ruginite, de aramă. În mâini învîrteau bice subțiri, din care pocneau pe neașteptate. Râdeau tare. Glumeau cu negustorii și-și bălăbăneau burțile revărsate peste centiroane. Geambașii cu cefe groase și roșii, cu dinți de aur dădeau târcol iepelor de doi ani cu picioare fragede și alungite, umede de 63 nădușeală, care miroseau frumos, mișcîndu-și gâturile pline și încordate. Paraschiv era numai ochi. Văzu cum vânzătorii plimbă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ochii-n patru, stăpâni de herghelii și polițai cu șepci înalte, băuți, cu obrajii ca para focului, gata dup-un bacșiș, ce se plimbau fără scop, prefăcîndu-se că știu totul. Târgul boilor se întețea la urmă. Gheorghe se dădu lângă geambași și bouari și întrebă ce prețuri erau în ziua aia. Unii îl cunoșteau și strigau: - Ai ieșit la treabă, bă, păzea buzunarele! Glasurile se pierdeau în larma tocmelilor și codoșul ocolea pe departe. Sandu-Mînă-mică, Oacă și Nicu-Piele pipăiau locul. Stăpânul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câțiva câini trăiți bine, flocoși și obraznici, tîrîndu-se pe sub mese, chelălăind și apucând oasele aruncate. Jos, la picioarele stâlpilor verzi, decolorați, stăteau cu picioarele întinse la soare nepricopsiții, schilozii și pociții, așteptând pomana negustorilor. Li se făcuse foame. Lângă ei geambașii înghițeau cu lăcomie. Se încinseseră câteva grătare. Oamenii cârciumarului le ungeau cu grăsime, așezând deasupra fleici roșii, proaspete. Se auzea sfîrutul cărbunilor peste care cădea untura topită și un miros ațâțător îți muta nările din loc. O femeie tânără căra
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Și scoase un teanc de hârtii ștampilate, pline de timbre. Bozoncea se rezemă de gardul murdar, privind cu nepăsare. Dacă ar fi fost groasă, acolo -lar fi mântuit pe client. Slăbănogul cercetă totul cu grijă și mai zise: - Eu sânt geambaș vechi și, dacă vrei să știi, ăștia-s cai de furat... Uite la părul lor... Gheorghe se lipi și el în stânga mușteriului și zîmbi: - Oi fi de la poliție, nenișorule... 66 67 Starostele scosese suriul său cu prăsele de sidef și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le spună. Ce știau ei? Și, pe urmă, era rost de țuică, de câte... Lăsa să treacă o vreme. Ceilalți, numai ochi. - Băi, și mi-adunați chiștoace? Și mi-aduceți bani și țuică? 122 -Aducem. - Bine. Atunci bateți laba cu geambașul! Prin apă veneau racii la mortăciune. Îi auzeau cum se înfig în carnea putrezită. - Sânt niște huidume de te fărîmă! Fugiți de la armată, dizertori... Se strângea carnea pe copii ca la găini. -Dizertori? , - Da. Au centiroane și bărbi și aruncă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întuneca, chiar și ziua, speriați de părinți, nu aveau curajul să treacă prin aceste locuri primejdioase despre care circulau fel de fel de zvonuri, care de care mai înfricoșătoare. Unii îi considerau foarte periculoși, deoarece printre ei ar fi mulți geambași care vând și cumpără nu numai cai furați dar și copii; că în căruțele lor sunt lăzi pline cu aur și argint din comerțul cu copiii răpiți chiar din leagăn, schilodiți și apoi trimiși la cerut prin țări străine; că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Kalkund Gypsbrennerei> ( Întreaga fabricare a țiglei, ca și a arderii calcarului și ghipsului), Quedlinburg, 1837, 1. 8; 28. Joseph B. Beichel, Praktische Anleitung zur Rechenkunst (Introducere practică în știința socotitului), Wien, 1833, 1, 8; 29. Johann Friedrich Rosenzweig, Rosstäuscherkünste (Știința geambașului) , Leipzig, 1780, 1, 8; 30. Friedrich Mohs, <Leichtfaßliche Anfangsgründe der> Naturgeschichte des Mineralreiches (Introducere în istoria naturală a mineralogiei), Wien, 1836, 1, 8; 31. J. A. Bruckmann, Artesischen Brunnen (Fântâni arteziene), Heilbronn, 1833, 1, 8; 32. Lukas Joseph Martenburg, Oeconomisches
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încă păstrată de trăsăturile sale ofilite. Israeliții sunt aici ceea ce sunt și în Polonia, Germania și Alsacia. În sfârșit, pe ultimele trepte ale scării apar țiganii (boemieni), împărțiți în trei categorii distincte: 1. muzicienii sedentari și ambulanți; 2. artizanii, veterinarii, geambașii, potcovarii, lăcătușii, căldărarii etc.; 3. o hoardă josnică de vagabonzi, hoți, cerșetori, dintre care se recrutează cu greu muncitori pentru zidărie și lucrări de drumuri. Această ultimă categorie este, din toate punctele de vedere, inferioară celorlalte două; ea diferă de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pluralului persoanei întâi, iar în planul profund, odată cu implicarea sa afectivă generatoare de expresivitate: "Toată ziua, de vreo douzeci de ani mai ales, avem de-a face cu acest tip de cărturar, care nu-i nici dascăl nici creator, un geambaș de sensuri, un misit al înțelesurilor, un individ todeauna de a doua mână cel puțin, un dragoman, un portar cu lexicon". Prin procedeul acumulării, tensiunea intradiscursivă crește, iar tonalitatea capătă accente oratorice, amintind, din nou, de elocvența sobră a predecesorilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
germ. Strudel. Cuvinte din limba romaní Un volum al colecției va cuprinde 101 cuvinte din limba țiganilor, numiți și romi. Primele mențiuni despre prezența acestora în țările române datează din secolul 14. Țiganii au practicat diverse meserii (fierari, căldărari, aurari, geambași, cân tăreți, vânzători ambulanți), care i-au pus în contact cu populațiile din Moldova și Țara Românească. Cuvintele țigănești din română aparțin mai ales argoului (lovele „bani“, șucar „frumos“) sau argoului și limbajului familiar (baftă, barosan, biștar, gagiu, mișto). Cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
putin inalte, neindemanateci in preumblarea lucrurilor fine, a sipeturilor si lazilor cu haine femeiesti. Comisul Mihăilă Furtună, scurt si gros la trup, dăduse porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cheltuielilor modestei lor gospodării. Dar iată că nu mult după aceea, moartea trecu iar pragul casei. De astă dată sora Laurei, cu trei ani mai în vârstă, căzu la pat, cu inima fulgerată de ochii scăpărători de patimă ai unui geambaș tânăr și bogat, dar căsătorit și cu o droaie de copii. Ce repede s-a topit muntele acela de fată, cu ochii albaștri, buzele cărnoase și părul blond ca apele spicelor de grâu. Numai trei Duminici m-am așezat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Villalba de Anglada nu bate câmpii când afirmă, cu șarmul său de invidiat, că „Ricardo nu vede dincolo dă gloabele dă polo“; imaginați-vă cât am fost de uluiți aflând că, de secătuit și acrit ce era, Își vânduse nu știu cărui geambaș din City Bell armăsarii de călărie, cum nu-s alții mai buni, la care mai ieri ținea ca la ochii din cap și pe care azi Îi privea Încruntat și fără pic de afecțiune. Nu-i mai ardea nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cult”, ce-o să fie mai departe, mai ales că „Doina Cornea, Octavian Paler și Gabriel Liiceanu sînt agenți străini”, „Europa Liberă și celelalte, agenturi de spionaj”, Nicolae Manolescu, „veleitarul”, „marioneta cu sforile mînuite din afară”, o „biată scursură verde”, „biet geambaș de țară”, iar pastorul Tkes e calificat În acorduri scînteietoare drept „popă provocator, bețiv și afemeiat”. Spre finalul acestui nimicitor Allegro se intonează la clopote și sirenă de pompieri tema patriotică din care răzbate o sfîntă amenințare: „Așa după cum tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de cai. Înainte de a trece vadurile frontierei de pe Prut și după căderea serii, caii jertfiți Răsăritului, încă o dată, ca și cei din Cotu-Donului, erau lăsați liberi în bivuac, cu încuietori de fier la picioare, pentru a nu fi furați de geambașii căldărari, care furnicau în preajma convoiului. Printre tufe de pelin și de Laptele-Câinelui, caii pășteau troscotul Baisei, în răcoarea nopții, până când nasurile pururea iritate ale herghelegiilor, cu ochi roșii de praful copitelor, adulmecau zorile bălane, ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]