4,959 matches
-
volumul Tradiție și literatură, ca să nu mai vorbim de proiectatul Răsfoind clasicii noștri, au fost inițial conferințe și ele au adesea un pronunțat caracter instructiv-educativ, colecția ,Pagini alese" urmărind în primul rând scopuri didactice. De aceea ele comunică nu o dată generalități, lucruri bine cunoscute și nu numai specialiștilor. Dar au meritul că puneau la îndemâna elevilor, cu sistemă, texte clasice selectate din aproape întreaga literatură română: de la Miron Costin la I. Budai-Deleanu, apoi la I. Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, V. Alecsandri; de la
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
un cuvînt la modă pentru a desemna stabilirea de contacte umane. Evident, s-a impus și dintr-o necesitate: nu exista un singur cuvînt care să acopere ideea de "a fi împreună cu alții", în opoziție cu "a fi singur". De la generalitatea acestui concept se coboară însă, brusc și adesea comic, la situațiile concrete în care a socializa devine un simplu substitut pentru acțiuni care ar putea fi foarte ușor denumite și altfel. Verbul a socializa se folosește în română (cu acest
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
umane la modul bonom și plin de fantezie. Savuroasele gafe infantile, teribilismul adolescenței constituie pretextele unor exerciții care, prin identificare ludică, examinează evoluția personală în cadrul extins al familiei, grupului, societății. Pornind de la cazuri comune, discursurile capătă un cuceritor aer de generalitate. Măruntul, medianul După cum se poate constata cu ușurință, gradele și scopurile auto-ficționalizării diferă, metoda rămânând însă funcțională. Fie că avem de a face cu rebela traducere de sine a fracturiștilor, fie că ne aflăm în fața unor portrete mai elaborate epic
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
disciplinîndu-se "în mers". Zumzăitoare asemenea unui stup, cartea revelă totuși o ordine, o coerență a înregistrării și judecății, a prezenței eului unitar implicat în obiectiva desfășurare a fenomenelor. Notația "simplă" e meșteșugit întoarsă din condei, astfel încît, deseori, să sugereze generalități. Domesticitatea și livrescul cooperează pe fundalul în acuarelă al unui "pustiu" epocal: "Fac piața: gem, roșii, brînză, castraveți și gogoșari. Și fructe. Deodată ploaie. Refugiat în librăria ŤEminescuť. Pustiu, deși oferta de carte e ispititoare. O vînzătoare se plînge că
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
o determinare interioară. Să ne mutăm, puțin, în altă parte. Dacă ați avea, astăzi, poziția din '90, în Ministerul Educației, ce-ați schimba? Mă tem că întrebarea deschide o cutie a Pandorei. Pentru a vă răspunde corect, fără eschive și generalități moarte, ar fi nevoie să vorbim mult și pe îndelete, nu să alocăm temei un punct printre altele într-un interviu, prin forța lucrurilor, de dimensiuni modice. De aceea, mă voi rezuma la o schiță a unei schițe, la enunțarea
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
lui Serghei Rahmaninov, care moare în 1944). Într-o asemenea optică, devine vizibil faptul că ideea abordării diferențiate și, într-o anumită măsură izolate, determină în primul rând privilegierea specificului, eliminând celelalte posibilități de abordare ca fiind compromise printr-o generalitate irelevantă sau chiar deformantă, iar în al doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
al calității“, precizează dna Steluța Bura, directoarea Centrului. Acesta se va derula în perioada 19-21 aprilie și cuprinde următoarea tematică: prezentarea detaliată a cerințelor ISO 9001: 2000; principiile managementului calității conform ISO 9004: 2000; documentele sistemului de management al calității - generalități; principii de elaborare a documentelor sistemului de management al calității; structura documentației sistemului de management al calității; procedura documentată - structură, obiective, mod de elaborare, aplicații. Cursul se adresează personalului care coordonează sau participă la elaborarea documentelor sistemului de management al
Agenda2004-15-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282285_a_283614]
-
pentru perioada 25-27 noiembrie a.c. cursul intitulat „Elaborarea documentelor sistemului de management al calității”. Se vor supune atenției următoarele teme: Prezentarea detaliată a cerințelor ISO 9001: 2000; Principiile managementului calității conform ISO 9004: 2000; Documentele sistemului de management al calității - generalități; Principii de elaborare a documentelor sistemului de management al calității (ISO 10013: 2002); Structura documentației sistemului de management al calității; Procedura documentată - structură, obiective, mod de elaborare, aplicații. Cursul se adresează personalului care coordonează sau participă la elaborarea documentelor sistemului
Agenda2003-46-03-i5 () [Corola-journal/Journalistic/281713_a_283042]
-
tânără virgină, lucru foarte rar întâlnit în China anilor 2000... Dai Sijie: Complexul lui Di, Editura Polirom, București, 2004. Preț: 239 000 lei. Sex in the City Spre deosebire de alte manuale de acest gen, prezentul nu se rezumă la a reda generalități, ci expune toate detaliile, deopotrivă în chestiunile simple, de bază, și în tehnicile avansate, ne asigură editorul. Cu îndrumări atât pentru ea, cât și pentru el. Capitolele cărții parcurg tot ceea ce e de parcurs, fără perdea. Și se spune că
Agenda2004-46-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283059_a_284388]
-
Banat, înființat în urmă cu 85 de ani, menționăm: începând cu ora 10, în curtea colegiului, o slujbă ecumenică, festivitatea de predare a cheii școlii, luările de cuvânt ale invitaților, vizitarea școlii, întâlnirea generațiilor, concursul de fizică „Lumina - orizonturi științifice, generalități în fizică, astronomie“, cercul de chimie cu tema „Chimie distractivă“, cerc de matematică, organizarea punctului expozițional „Momente din viața școlii“ și lansarea suplimentului tematic al revistei școlii dedicat lui Ștefan cel Mare, prezentarea de proiecte în laboratorul de informatică, cercul
Agenda2004-20-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282430_a_283759]
-
a încrederii clienților. Fiecare participant va primi un suport de curs adecvat și un certificat de participare. Spicuim din tematică: prezentarea detaliată a cerințelor ISO 9001: 2000; principiile managementului calității conform ISO 9004: 2000; documentele sistemului de management al calității - generalități; principii de elaborare a documentelor sistemului de management al calității; structura documentației sistemului de management al calității; procedura documentată - structură, obiective, mod de elaborare, aplicații. Informații se pot obține zilnic, între orele 8 și 16, la sediul C.C.I.A.T.
Agenda2004-39-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282919_a_284248]
-
de Marius Ghica au o valoare documentara, înainte de orice. Aș merge mai departe afirmînd că întreg volumul are în primul rînd valoare documentara. E posibil ca retorica lui Valéry să pară vetusta astăzi, patosul lui ușor excesiv, ideile de o generalitate prea mare, raționamentele făcute în salturi prea înalte pentru o epocă în care se gusta mai mult analitismul. Nu știu în ce măsură citim această colecție de eseuri cu un ochi sincer critic, sau mai curînd cu toate expectațiile pe care le
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
greu de susținut convingător. Celor doi le lipsește finețea retorică necesară pentru a se păstra la limita periculoasă dintre sobrietate analitică și o stilistică a ironiei. Singura alinare pe care antipostmoderniști ca mine o pot afla citind cartea stă în generalitățile pe care le expune. Chestiuni de genul diagnosticului sumar dar percutant dat postmodernismului, ca orientare culturală fascinată de obscuritate verbală, un relativism epistemic asociat unui scepticism generalizat față de metodele și conceptele științei moderne, subiectivismn pronunțat și lipsă de respect față de
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
presei un document venit de la un binevoitor, că se lucrează la Cotroceni din răsputeri, inclusiv cu viruși, pentru a-l împiedica să mai candideze, și-au jucat de această dată remarcabil rolul de victime. Mai întîi cu proteste susținute de generalități, ceea ce putea da impresia că afacerea e serioasă, iar cînd s-a ajuns în punctul culminant, PDSR a intrat convingător în rolul de victimă, iar dl Iliescu și-a luat revanșa pentru anonima cu virușii. La guvern nu s-a
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
viața interioară a personajului care nu poate contempla o frunză, de pildă, în contextul ei ci dîndu-i interpretări de genul " Totul e atît de relativ...", tipice pentru adolescența egocentrică. Conversațiile întreținute de personaje sînt rupte de realitate, neverosimile și stereotipe. Generalitățile de tipul "Așa e și viața mea", banalitățile învățate din "filozofia" găsită în cărți proaste, frazele firoscoase nasc doar întîmplări moarte. Iată cum arată o conversație pe malul mării între o mamă și fetița ei: "- Ia te uită, ce mare
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
care vorbeam a fost o retrospectivă a ultimilor zece ani în România, difuzată de canalul Euronews. Despre cei zece ani care s-au scurs, un reproter străin reușise, de bine de rău, să recolteze imagini și informații extrem de diverse, ca generalitate sau ca proveniență. Numai că, dincolo de orice detalii, panorama sa istorică era marcată de o obsesie teribilă, și - prin iterație - simbolică: mineriadele, nu mai puțin de trei la număr. Din nenorocire, pe chipul înfățișat de România lumii în ultima decadă
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
și fără odihnă hrănind/ misterioasa rănire/ și vindecarea nesigură// mie îmi spun/ printr-o pădure urmîndu-te/ riscu Firește, viziunea cosmică, solemn-contemplativă, ține, în ciuda orientării sale către efemerul universal, mai mult de impersonalitatea care transcende datele contingentului, care se dizolvă în generalitate. Forma fixă aci utilizată, sonetul, e de asemenea de natură a accentua alura transpersonală a discursului: "cu ochii la cerul de ieri/ cu gîndul sorbit în seninu-i/ mă chinui mă-ntunec mă-nvinui/ lovită de cîte păreri// la unicul lumii
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
Explicația de mai sus nu s-ar dovedi poate suficientă dacă nu s-ar întâlni cu o alta, semnificativă pentru un anume fel de a scrie despre poetul național. Succint, ea a fost deja amintită: este vorba despre pierderea printre generalități și poncife și despre imprecizia tulbure, despre cuvântarea prețioasă ca modalitate de a nu spune nimic, combinată cu o crispare înaintea căreia dispar orice contururi umane ale unui portret și așa excesiv idealizat. Or, trebuie remarcat că limbajul compromis și
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
-a a reflexivului se asociază mai curînd cu acțiunile pe care vorbitorul nu le asumă ("alții, nu noi"), persoana I indică un maximum de asumare generica ("noi, nu alții"), în timp ce persoană a II-a poate juca între diverse grade de generalitate, pînă la cea maximă, întotdeauna cu includerea vorbitorului ("noi, oamenii"). Din acest punct de vedere se pot interpreta diverse enunțuri jurnalistice: în care atitudinea e de evidentă distanțare critică - "prea tare se apasă pe contribuabil" (RL 2668, 1999, 20) - sau
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
precizare și cu multe precauții, aș spune că sînt vizibile, în literatura românească a acestui secol, anumite mode onomastice; care nu exclud, desigur, strategiile atipice, ci le stabilesc fundalul. Mi se pare - la un nivel de foarte mare (și riscantă) generalitate - că proza românească a oscilat mai ales între strategia numelor "normale", tipice, și cea a numelor hibride, grotești, cu sonorități rebarbative și contraste stilistice interioare. Alte categorii - numele descriptive, transparente sau cele simbolice - sînt desigur prezente, dar în măsura ceva
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
socială.(...) Geniul este o categorie predicativa, în care se reflectă o împrejurare hotărîtoare a culturii, dar în același timp permite aprecierea unei puteri creatoare deosebite" (Istoria ideii de geniu, în Opere, vol. 9, 1980). Propoziții neîndoios corecte, dar de-o generalitate excesivă. Nu are mai mult nerv concluzia lui Schelling? "Geniul se distinge de tot ce este doar talent sau dibăcie, prin faptul că rezolva o contradicție care este absolută și nu poate fi rezolvată de nimic și altceva. În orice
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
-i citești poemele fără să cauți a le comenta, căci, în lipsa virtuozității, rezultatul poate atinge stupoarea citatelor anterioare. Dar să nu închei pe o notă tristă: grație lui Eugen Simion, Basarab Nicolescu sau Eugen Coșeriu, cartea e scoasă din orbita generalităților prezumțioase. În intenție, cartea e lăudabilă, atîta doar că selecția colaboratorilor trebuia făcută mai drastic.
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
mintea lui domnea confuzia”, „îi găsesc ideile respingătoare”, „Walter Scott a coborât rareori atât de jos, Byron mai des”, „omul era un pedant fără simțul umorului, egoist, aproape un nemernic” (Shelley și Keats); lui Milton (Milton I, 1936) îi reproșează generalitatea termenilor și caracterul formal, pur auditiv, al versurilor”; Milton a adus, de-a dreptul, „prejudicii literaturii engleze”. În ceea ce spune Baudelaire „există mult grohotiș romantic”, el fiind „un cârpaci în comparație cu Dante”, Poe era pueril, dezvoltarea lui se oprise la stadiul
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
personalității". Paradoxal, colectivismul național ori de clasă, constrîngător prin chiar factura sa, are o audiență mai restrînsă decît actul de creație individuală, care, fiind mai bogat în substanță spirituală, în calitatea sa de expresie plenară a libertății artistului, răsfrînge însăși generalitatea umană: "În cultura română, această concepție de libertate spirituală, neîngrădită de nici un formalism exterior, corespondent al unor interese de ordin național, moral sau politic, a fost întronată cu o energie limpezită în inteligență de Titu Maiorescu, întemeietorul criticii literare românești
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt, autorul sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția în puncte uneori sensibile. Așa se întîmplă atunci cînd sînt analizate răspunsurile unor Constantin Noica sau Mircea Eliade, ale căror destine interbelice seamănă, după cum știm, destul de bine. Mircea Braga inventariază o serie
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]