92 matches
-
stea „treizeci de ani la discuții” (ani neconstructivi), cum au mai stat, de altfel. Aceasta ne amintește de „tranziția” româneacă (recentă) care s-a bazat pe lamentații, tregiversări și promisiuni deșănțate. Mai mult chiar, Vlad Zografi ne propune o perspectivă generalizantă privind „scena” politicului, care acționează precum „ploaia” de primăvară, pentru a hrăni puterea (eenric al VI-lea), în mrejele „jocului” politic distingându-se cele două fațete: „retorica” (ideologia) și „calea practică de obținere și menținere a puterii”, înțelegând, din acest
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fenomenul cel mai vizibil, dar este, pe de altă parte, fenomenul cel mai complex. Tocmai din acest motiv, comunicarea de masă a implicat abordări diverse, concretizate în diferite perspective teoretice, ajungându-se chiar la "o supraabundenta a teoriilor cu pretenții generalizante"1, unele de o notorietate publică incontestabila și recognoscibile în discursurile mediatorilor, profesioniștilor sau chiar în cele ale politicienilor. Atribuindu-i-se o miză socială majoră, comunicarea de masă a cunoscut o dezvoltare fără precedent, atât în a doua jumătate
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a datără o educație Îngrijită; da la trei și cinșpe În zori n-a mai Înghițit și a văzut-o ieșind În goană și smiorcăind. Unii zic că cauza dă motiv iera că se troscănise praștie, da consensu ăl mai generalizant ie că să bocea dă oftică, fincă-l iubește. Când m-am dus a doua zi să-l văz, Cufărașu iera radios, și ba se arunca jos, ba sărea sus din trampolină În piscină. ți-ar fi plăcut. II Miercuri am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
decid dacă atitudinea depreciativă privește un prototip uman sau mai curând o persoană anume 17. Uneori, contextul impune sau chiar explicitează lectura unică: Noi rămânem cu alde Olăroiu - un nimeni pe toate posturile ("Cronica Română", 8.VIII.2005). În enunțuri generalizante și când numele aparține unei persoane publice, asociate stabil cu o anume categorie (profesională, morală etc.), e mai probabilă referirea la întreaga categorie (deci valoarea descrisă sub 2.2.1): Înalta Justiție a României anului 2005 nu se atinge de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Justiție a României anului 2005 nu se atinge de alde Pleșiță ("Gândul", 22.VI.2005). Când persoana nu e reprezentantul de notorietate al unei categorii sau când enunțul se referă la fapte particularizate, specifice, lectura nu mai poate fi una generalizantă: la Biserica Kretzulescu, unde se cunună alde Bobby Păunescu (AC, nr. 32, 2004). În majoritatea cazurilor, pentru această valoare se preferă alde singur, dar e posibilă și apariția secvenței de-alde, ca simplă variantă stilistică (accentuând valoarea populară și implicit
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
pe timpul vieții, elementul de fixare având o natură proteică. Foulingul biologic exterior marin, mai mult, caracteristic Mării Negre cuprinde, în mai mică măsură, și bivalva Mytilaster lineatus și polichete ca Mercierella enigmatica și Vermiliopsis infundibulum [81]. Desigur, aceste lucruri, cu caracter generalizant, au menirea de a sugera nu atât o realitate, cât mai ales o posibilitate pentru instalațiile de răcire, care au și ele părți nemetalice - turnurile de răcire -, din beton sau, pentru instalații vechi, chiar din lemn. Mai mult, prin evaporarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
deviind acțiunea feed back-ului care le-ar contracara altminteri, de deasupra lor asupra predecesorului trofic, adică asupra producătorilor primari, cu aceleași consecințe inhibitoare. Astfel se poate explica rolul dezoxigenării apei în protecția antifouling. O extindere a celor arătate, cu tendință generalizantă, face referire la protecția anticorosivă prin aplicarea de pelicule de lacuri sau vopsele: o coroziune incipientă, favorizată de o ușoară și inevitabilă prezență a umidității sub peliculă, conduce la o echilibrare redox între metal și acel spațiu, echilibrare orientată spre
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
dincolo și peste frontierele literaturilor naționale, sau conceptul de literatură (european la origine) este sau poate fi raportat și unor scriitori extra-europeni (africani, asiatici etc.), este evident că literatura europeană a primit o altă definiție, mult mai extinsă și vădit generalizantă. Dacă se recunoaște literaturii europene o pluralitate de rădăcini și izvoare comune (greco-latine, iudeo creștine, germane, celtice, arabe, slave etc.), de ce același model nu s-ar aplica și literaturilor din alte zone, la limită totalității literaturilor? Dacă se admite acest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care mă fascinează. Ce se întâmplă aici se va petrece oriunde pe planetă în următoarele trei sau patru sute de ani. Într-o astfel de perspectivă, obiectivul final al studiilor literare comparatiste se modifică în mod necesar în sens universalist și generalizant. Dacă nu literaturile naționale izolate, ci totalitatea literaturilor formează adevăratul câmp de investigație și punere în relație, de analiză și sinteză literară, dacă există în ultimă analiză doar o singură literatură, rezultă că literatura universală se confundă cu literatura pur
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
procedură. În cultură putem trata diferite tipuri de creații drept concepte culturale particulare sau generalizate, avem astfel conceptele distincte roman, poezie, drama și conceptul înglobând literatura, avem operele concepte specifice din spațiul muzical, pictural sau regizoral. În filozofie întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități provenite din același substrat, aceiași acțiune creativă sau aceiași acțiune abstractizantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanța sau materia, semnificare generică care
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
creații drept concepte culturale particulare sau generalizate, avem astfel conceptele distincte roman, poezie, drama și conceptul înglobând literatura, avem operele concepte specifice din spațiul muzical, pictural sau regizoral. În filozofie întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități provenite din același substrat, aceiași acțiune creativă sau aceiași acțiune abstractizantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanța sau materia, semnificare generică care include, în dimensiunea ei conceptuală, diversitatea stărilor materiei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a ființei”, când de fapt ar trebui, În opinia lui, să se tindă Înspre relație. „Creolizările”, scrie el, „fac o introducere pentru Relație, dar nu cu scopul de a universaliza; «creolitatea», ca principiu, regresează Înspre negritudini, francofonii, latinități etc., toate generalizante, Într-un mod mai mult sau mai puțin inocent” (Glissant, 1990, p. 103). Și, câțiva ani mai târziu, el Își reia cu forțe sporite critica: „Cred că nu mai există «ființă» ș...ț. Or, creolitatea face tocmai asta: definește o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
u l u i, sinecdoca prezintă interes pentru variația denotației produsă în cadrul enunțurilor. Există o sinecdocă particularizantă atunci cînd se denumește o colectivitate printr-un element reprezentativ, care produce efectul de exemplarizare (românul este sceptic din fire), și o sinecdocă generalizantă, dacă întregul înlocuiește partea, care poate duce la o disoluție referențială (s-a trezit cu poliția la ușă) sau o amplificare denotativă, ca în unele tipuri de discurs, precum cel epic (ne-au copleșit hoții de drumul mare). V. metaforă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
caracterizat în mod deosebit prin particularizarea (voită a) exprimării. Dar, dacă stilul este un mod de folosire a limbii pentru a realiza un anumit tip de comunicare, în concordanță cu modul de a se exprima al indivizilor, există și trăsături generalizante, întîlnite la toți vorbitorii care comunică despre același grup de realități și urmează aceeași orientare a limbii față de lume și față de vorbitori. S-a produs din acest motiv o repartizare de mijloace și de particularități lexicale, morfologice, sintactice, textuale și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putem vorbi (sau utiliza) în mod obișnuit o propoziție DIL, după cum nu putem „fi ambele voci” atunci cînd salutăm pe cineva și acea persoană ne răspunde: Ce mai bine, și tu? În acest punct, ar trebui menționată teoria provocatoare și generalizantă a lui Banfield privind narația și discursul (Banfield, 1982). Teoria propozițiilor de nerostit susține că nu numai construcțiile DIL, ci toate construcțiile narative sînt delimitate de discursul comunicativ obișnuit prin aceea că nu pot fi rostite. Nararația nu poate fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în considerare complexitatea mizelor sociale și culturale ale comunicării, discursul său plasîndu-se la un nivel atît de general, încît nu-ți lasă ca alternativă decît să aderi la perspectiva sa sau să o respingi. Îi reproșează, de asemenea, că interpretările "generalizante" sînt constituite doar de la cîteva caracteristici ale noilor practici mediatice, dar are ambiția de a cuprinde toată comunicarea plecînd de la o problematică limitată și suprapune nelegitim informatizarea și comunicarea, iar paradigma calculului este transformată în fundament suficient pentru a analiza
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
obiective sau comportamente care transcend situațiile specifice și care sînt aplicate ca standarde normative pentru a judeca și a alege un comportament dintre mai multe variante alternative". în această ultimă definiție se subliniază distincția între valori și atitudini, indicînd natura generalizantă a valorilor. Se poate afirma astfel că definițiile tratează valorile drept constructe latente ce se referă la modul în care oamenii evaluează activitățile sau rezultatele acestora. în consecință, noțiunea de valoare indică o relație între un subiect evaluator și un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
De ce Personajul feminin...? ar fi, firesc, cea dintâi Întrebare. Răspunsul se cere, evident, nuanțat și ar impune un «pentru că...» sau mai degrabă un șir de «pentru că...». S-ar putea, Întru Început, oferi o motivație preluând o frântură din considerațiile generalizante ale unui alter ego al scriitorului Caragiale, personaj narator Într-o schiță, „De ce oare? - De ce, de nece - nu trebuie să ne batem mereu capul să filozofăm, să tot căutăm cauză la orșice...” (Repausul dominical). Se poate, tot atât de bine, să se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile euforice pe care le vehiculează cele trei adjective din primele două rînduri (enunțuri descriptive) orientează argumentativ cititorul în direcția dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului: Are totul ca să [vă] placă sau să placă [tuturor]. ORarg [C1] apare astfel la finalul frazei tipografice, pe baza derivării unei valori ilocuționare [C2] de recomandare care dă descrierii sensul ei în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prezent în context, care să fie și accesibil cititorului. 7.15. Anaforă și text literar Privind operele literare în propria lor economie, înțelegem în ce sens ele exploatează relațiile anaforice. De exemplu, faptul că Balzac îl folosește abuziv pe acest generalizant poate fi raportat la estetica lui: de fapt, proiectul Comediei umane urmărește tocmai să extragă generalul din particularul unui personaj, să povestească o întâmplare cu morală. Însă acest procedeu face parte și din contractul narativ: această folosire a demonstrativului îi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în științele sociale), nu apreciez că intelectualii trebuie să fie indiferenți la ceea ce se întâmplă în cetate, după cum nu cred că opoziția față de sau, respectiv, pactizarea cu un regim opresiv, așa cum a fost cel comunist, pot fi judecate în termeni generalizanți. Pe de altă parte, ceea ce consider că ar trebui să reprezinte marca definitorie a intelectualilor este spiritul critic, corelat cu valoarea onestității și cu cea a responsabilității sociale. Din acest punct de vedere, exercițiul pe care îl propun, și care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în seama "experților" pentru a putea decide asupra orientărilor economice și sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
A se compara: "Dictatele lui Zeus. PDL s-a împotmolit în proiectele comandate de președintele Traian Băsescu" cu "Mandea de la Cotroceni". Migrația, terorismul și drogurile, parteneriatele naționale/ mondiale, mediul de afaceri etc. fixează în memoria individuală/ colectivă alte dimensiuni extinse, generalizante ale spațiului public. Generalitatea este una dintre caracteristicile toposului globalizării actuale: "Amnesty International: Criza economică lovește în drepturile omului" (Jurnalul Național). În contexte de acest tip, citatele devin categorii fundamentele în relația de informare și comunicare dintre jurnalist și receptor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ea neput�nd servi că fundament ?tiin?elor spiritului. La r�ndul s?u, Rickert sus?ine c? realitatea empiric? poate admite demersuri diferite, care trimit �ns? la dou? atitudini ?tiin?ifice fundamentale, la dou? mari moduri de cunoa?tere (generalizant ?i individualizant), �n care reg?sim distinc?ia obi?nuit? �ntre ?tiin?ele naturale ?i ?tiin?ele spiritului. Pentru ace?ți doi filosofi care predau la Heidelberg � universitate german? de prestigiu � opozi?ia crucial? intervine la nivelul conceptualiz?rîi realului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
decît să laude fără discernămînt pro-ducții literare în marea lor majoritate de calitate îndoielnică. De asemenea, Călinescu arată (op. cit., p. 156) că istoricii literari români sînt lipsiți de o orientare de principiu, nefiind în măsură să acceadă la speculație (=teoretizare generalizantă). 144 Deși documentele care vizează folosirea lui sunt și â, inclusiv Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, din 2005 (Nota 81, p. XCVII), se stipulează că se respectă sînt (scris sânt) la scriitorii care l-au folosit, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]