4,038 matches
-
la origine, individul devine pervers. E și aceasta o resursă a jurnalului literar". Arta s-ar cuveni a fi dură, lipsită de artificiul caritabil al speranței, floare amorală a absurdului ce nu mai poate iluziona: "Slăbiciunea lui Camus constă în "generozitatea" lui. Ca toți modernii, el simte răul dar se silește să ofere o speranță. Revoltă, responsabilitate, curaj, stoicism sînt daruri făcute omului. Ele îi permit să oculteze răul fundamental. Camus e un camarad al cititorului său. Ca să-l încurajeze, sacrifică
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
parte, ar rămîne poate un profesor de "scriere creatoare" pe care ne-am bate să-l frecventăm. Are darul de a arăta dintr-o mișcare scriitori uitați și extrem de importanți (așa se întîmplă cu Kavafis) și are un fel de generozitate și plăcere didactică (alcătuiește un set de legi pentru scriitorul începător, legi care i-ar salva pe mulți de la dezonoare) care l-ar putea transforma într-un "naș" adevărat. Dar din păcate argumentațiile sale se opresc undeva la mijlocul drumului, așa cum
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
interpretată politic foarte nefavorabil. M-a salvat curiozitatea unui mahăr care, răsfoind cu atenție dosarul, a aflat că fusesem secretar u.t.c. la Liceul N. Bălcescu din Capitală. Partidul mă apăra. Eu însă nu am știut să-i prețuiesc generozitatea. Absolvisem și eram angajat. Visam, într-o sală friguroasă, la o ședință de partid, integrat în majoritate. M-a trezit vocea secretarului b.o.b. care decreta: Tovarășa... a încălcat grav statutul partidului și legile țării și trebuie...". Tovarășa nu
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
Mandea, studenții Andreea Vălean, Alexandru Berceanu, Gianina Cărbunaru și Radu Apostol - au reușit să ne convingă că sunt sinceri și disponibili, că deși unii dintre ei scriu, ei toți vor să pună în scenă și scrierile altora, că talentul și generozitatea pot conviețui, măcar în speranța succesului.
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
în Cuza fără barbă, dar bine instruit în ceea ce privește mesajul cu ocaua, telegenicul prefect al capitalei a descălecat prin piețe, ducîn-du-l de căpăstru, printre tarabe, conform așezării administrativo-geografice, chiar pe întîiul gospodar al sectorului de referință. Aici, într-un acces de generozitate pe care doar evangheliile l-ar mai putea, oarecum, concura, apostolii lui Cozmâncă au început să-și agite biciul printre zarafi, să-i binecuvînteze pe suferinzi și să le împartă săracilor. Zarafii nu erau alții decît intermediarii, mai exact țiganii
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]
-
și-ar prețui cît de cît talentul de diagnostician în boli de piele, trăiește într-o sărăcie voluntară care îl face aproape nesuferit celor deprinși cu gîndul că medicul care îi vindecă trebuie să primească ceva în schimb. La noi, generozitatea e apanajul celor bogați. Generozitatea unui om sărac e o insultă pentru majoritatea compatrioților noștri care nu numai că nu-și acceptă sărăcia - ceea ce e firesc -, dar preferă o pomană insignifiantă din partea unui om bogat, decît darul unei vindecări din partea
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
cît talentul de diagnostician în boli de piele, trăiește într-o sărăcie voluntară care îl face aproape nesuferit celor deprinși cu gîndul că medicul care îi vindecă trebuie să primească ceva în schimb. La noi, generozitatea e apanajul celor bogați. Generozitatea unui om sărac e o insultă pentru majoritatea compatrioților noștri care nu numai că nu-și acceptă sărăcia - ceea ce e firesc -, dar preferă o pomană insignifiantă din partea unui om bogat, decît darul unei vindecări din partea unui om sărac. Dacă acest
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
exista fără legile și instituțiile care promovează libertatea și binele comun. Machiavelli afirma că patriotul își iubește țara mai ales fiindcă se simte ocrotit de instituțiile și valorile care stau la baza cetății. Pe de altă parte, patriotismul, prin exaltarea generozității și solidarității, caritas civium, păstrează un fel de ecou al iubirii creștine. E și creația tuturor, făcând imposibilă apatia civică. Când indivizii nu se implică în treburile cetății, apar abuzurile și corupția. Rousseau a redefinit virtutea civică prin patriotism, spunând
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
și recent publicatele Scrisori către NRF, al căror destinatar predilect era aristocraticul editor Gaston Gallimard. Răspunsurile acestuia, ponderate, politicoase, pline de nedezmițită curtoazie, contrastează izbitor cu tonul „scrisorilor”. În schimb, în relațiile cu semenii, Ezra Pound pare să fi fost generozitatea și omenia înseși, ajutîndu-i pe cei mai tineri sau mai puțin norocoși decît el - nu numai cu informații, sfaturi și idei, dar și în plan material. Iată cum îl descrie Ernest Hemingway în volumul său autobiografic A Movable Feast (în
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
Aruncarea în populație cu tot felul de înlesniri, subvenții, tăieri de taxe și alte trufandale (coborând până la de-acum legendarul corn cu lapte și la sarmaua oferită în parc de primarii de sector) nu indică, nici pe departe, siguranța și generozitatea pesedeilor. Din contră, subita mizericordie a lui Năstase & comp. trădează niște figuri îngrozite de spectrul apropiatei morți politice. Dacă până și PUR-istul Voiculescu, om de casă, până mai ieri, al năstăsioților și, prin urmare, cunoscător „la sursă” al ticăloșiilor
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
nici Fundoianu, nici Demostene Botez, nici Petre Stoica, nici Emil Brumaru n-au epuizat tema, ci doar au brăzdat-o în felul lor personal, sporindu-i neîndoios prestigiul. Ea rămîne deschisă oricărei noi experiențe. Căci tema provinciei poate izvorî cu generozitate din biografia fiecăruia, ca un dat personal, ca o circumstanță intrinsecă ce-și înfrînge generalitatea. În al doilea rînd, provincia e doar un simbol. Sub toposul său mai mult ori mai puțin pitoresc se ascunde (și nu prea) o criză
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
FDUS - îmbrăcat în haine elegante negre, cu nelipsita țigară de foi în mînă”. Nu mai puțin impresionant apare brîncușologul V. G. Paleolog: „Înalt, masiv, falnic, cu o barbă moale și bogată de eremit, V. G. Paleolog m-a îmbrățișat cu generozitate în toamna lui 1976, pe peronul Gării de Nord. La 88 de ani, pe lîngă vitalitate, emana o prospețime, o «bună mireasmă», cum se spune despre sfinți, greu de uitat. Mi-a spus cîteva cuvinte în italiană (soția îi era, de altfel
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
vine de la Bistrița”, mai zice dl I.B. făcându-ne părtași la acest eveniment literar-demografic cu repercusiuni atât de faste pentru literatura și, implicit cultura română. Între noi fie vorba, după limbajul pe care îl folosește autoarea în fragmentul publicat cu generozitate de revistă, mi-e imposibil să cred în afirmația preopinentului... Pentru că, iată cum descrie „nou-născuta” o frântură de viață cotidiană: „De unde dracu’ știe ăsta că am cumpărat o pâine și de când îl f... pe el grija că merg ca o
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
sădită profund în mentalul ideologic deviza ,,cine nu e cu noi e împotriva noastră”? Desigur o disidență ,,clorotică”, o cultură de ,,șopîrle tonifiante”, de ,,mici fragmente critice” pot înviora întrucîtva o atmosferă prea apăsătoare, pot prezenta chiar o dovadă a „generozității” celui saturat de putere. Dar raportul nu poate fi schimbat în esență: ,,Oricît de prielnică ni s-ar fi năzărit, din timp în timp, diplomația zîmbetelor cu care ne gratulau culturnicii de partid, undeva, în clasificările foarte precise, computerizate, ale
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Or, spre dezamăgirea (N.B. - mărturisită în epocă!) a unora, Jurnalul de la Tescani nu deconspiră numele membrilor vreunei presupuse rețele anticomuniste, nici planurile unei eventuale lovituri de stat. Nu este nici măcar expresia, atît de dragă românilor, a resentimentelor, care, revărsate cu generozitate în presa de după decembrie 1989, a obturat limpedea judecată, chiar și în cazul minților evoluate. Jurnalul de la Tescani este o suită de observații și/sau judecăți cu substrat filosofic, religios, estetic, etic, duse uneori pînă la limita anecdotei, fără nici o
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
cărui moarte prematură l-a împins către stupefiante și spiritism în 1930, a fost cîntăreț de jazz și “inventatorul” lui Genet, l-a iubit pe Jean Marais și a fost antrenorul unui boxer negru - în toate aceste ipostaze păstrîndu-și rara generozitate și intensitate a trăirii. Biografia pe care i-o consacră Claude Arnaud la 40 de ani de la moarte este un roman despre toți acești Cocteau care au locuit în-tr-un artist adevărat. Un nou interes pentru Bergson În timpul vieții, Henri Bergson
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
aveau cum să devină șase, așa cum prevedea regulamentul. Dar chiar și la pictură, unde, în principiu, se găsea ceva mai mult material pentru selecție, nu au rămas în discuție decît vreo douăzeci și două de dosare din care, cu destulă generozitate din partea juriului, au putut fi selectate șase nume. Acestea fiind premisele analizei, se poate bănui că reținerile de a participa la un proiect cultural de mare anvergură, în care intră deopotrivă literatura, muzica, filmul și artele plastice, precum și dificultățile de
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
cu toate, și e păcat că Ion Iliescu s-a gândit la ele abia acum, când i-au trecut pe lângă urechi schijele primejdioase ale furtunii pe care-a iscat-o din senin. Și dacă tot e într-o pasă de generozitate, poate n-ar fi rău să susțină și ideea unor lecții în școli despre genocidul comunist.
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
de dorința de cunoaștere (din care decurg curiozitatea, interesul pentru lume, gîndirea critică, ingeniozitatea, inteligența practică); curajul (care emană perseverență, integritate, onestitate); dreptatea (forțele ei sînt civismul, munca în echipă, loialitatea, imparțialitatea, echitatea); iubirea și umanitatea (surse ale bunătății și generozității, altruismului); temperanța, din care vin stăpînirea de sine, prudența, discreția, modestia și, în sfîrșit, spiritualitatea și transcendența, relevate de bucurie în fața frumuseții, iertare, clemență, simțul umorului, entuziasm. Seligman ne recomandă să identificăm printre aceste virtuți pe acelea care ne definesc
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
nu mai e despărțit de metropolă prin abisul civilizației, apropiindu-se de aceasta printr-o urbanizare tot mai pretențioasă a mediului său, printr-o impregnare a lui de-o atmosferă de existență comună. Metropola pătrunde în urbea provincială, printr-o „generozitate” a evoluției sociale. Astfel se produce treptat (la poeții revistei Steaua fenomenul e foarte pregnant) o tranziție de la dramatismul ruralului alienat și rebel în prăbușirea sa social-istorică la echilibrul fie și fragil (avantaj pentru nuanțele lirismului) al provincialului orășean. Laitmotivul
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
văd plin de idei și angajat în tot felul de acțiuni culturale, trăznite și simpatice, toate generate de un discret sentiment al responsabilității față de ce se întâmplă în România, mă simt contaminat de tinerețea lui inepuizabilă, de elanul său, de generozitatea cu care își antrenează în asemenea acțiuni prietenii și cunoscuții (inclusiv pe supertalentata Mihaela Șchiopu, care este însă ea însăși un centru de energie și nu are nevoie de prea multe pledoarii ca să se entuziasmeze). Ultima oară l-am întâlnit
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
relațiile dintre popoare învecinate sau nu vor trebui să acopere spațiile culturii umaniste. Subțierea ei până la dispariție ar contrazice cursul istoriei contemporane. Pe de altă parte, utilitatea facultăților de limbi și literaturi străine, niciodată pusă sub semnul întrebării, alimentează cu generozitate comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător a cel puțin două literaturi străine, reprezintă un comparatist virtual. Iar dintre aceștia. Subiectele numeroaselor lucrări de diplomă din domeniul în discuție constituie, până la un punct, o garanție în această
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
cum a rămas fără doi corespondenți locali în mai puțin de o lună. Unul dintre ei a demisionat pentru a deveni șomer. Îl ține socrul acasă, dintr-o afacere care merge nici prea-prea, nici foarte-foarte. Întrebat de Nistorescu de unde vine generozitatea socrului, corespondentul i-a explicat că e vorba de un calcul de rentabilitate. După ce i s-a zis socrului de la județ, de la partid, că dacă ginerele mai scrie la EVENIMENTUL, "îi trîntesc control după control, îl ard la contracte pînă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Din păcate, presa, foarte vigilentă cu averile reprezentanților puterii, n-a luat, deocamdată, în serios, declarațiile de sărăcie ale demnitarilor din categoria CVTudor. Președintele PRM a declarat, cum se știe, că-și donează salariul de parlamentar săracilor. Un act de generozitate remarcabil. Dar cîtă vreme nu mai are și alte venituri declarate, și nu mai are, trăiește din cerșit președintele PRM?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Maiorescu. Această înțelegere vastă a lumii reale și a lumii simbolice, înțelegere din care nu lipseau coduri de acces foarte diferite și puternic specializate, sugerează cu multă exactitate orizontul intelectual și etic al lui Ștefan Luchian. Deschiderea să spre exterior, generozitatea privirii și diapazonul larg al sentimentelor, se sprijină în mod fundamental pe interioritatea construcțiilor artistice și pe intensitatea decantărilor culturale. Întors în țară, în iunie 1890, el expune pentru prima oară, la vîrsta de douăzeci și doi de ani, cinci
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]