839 matches
-
genovezii. Deși documentele care îl menționează sunt puține, acest conflict este sigur și va duce la închiderea Chilei pentru mărfurile italiene apoi la Lycostomo cu galere genoveze pe care acesta le va învinge. Pentru perioada domniei sale în Dobrogea deci, comerțul genovez va avea de suferit ceea ce îi va atrage apelativul, din partea acestora, de, ,,nedreptul și crudul dușman al orașului Genova și al tuturor genovezilor”. Se poate presupune că autoritatea sa era concretizata prin încasarea unor taxe de la navele străine ce veneau
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Lycostomo cu galere genoveze pe care acesta le va învinge. Pentru perioada domniei sale în Dobrogea deci, comerțul genovez va avea de suferit ceea ce îi va atrage apelativul, din partea acestora, de, ,,nedreptul și crudul dușman al orașului Genova și al tuturor genovezilor”. Se poate presupune că autoritatea sa era concretizata prin încasarea unor taxe de la navele străine ce veneau să încarce mărfuri din acest port că și dintr-o supremație militară-deci înlăturarea flotei militare de la Chilia iar de la conducerea orașului este de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
sa era concretizata prin încasarea unor taxe de la navele străine ce veneau să încarce mărfuri din acest port că și dintr-o supremație militară-deci înlăturarea flotei militare de la Chilia iar de la conducerea orașului este de presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
tipuri sus-menționate,pentru secolele XIII-XIV moneda bizantiva cunoscând un regres continuu cantitativ și calitativ. Acum apare sistemul tăierii monedelor, ceea ce semnifică deprecierea lor. Datorită creșterii autorității statelor în diferite orașe, se bat monede în aceste așezări-despotatul de Isaccea. În privința coloniilor genoveze apărute în secolele XIII-XIV în următoarea ordine Vicina, Chilia-Licostomo și Isaccea, nu deținem informații privind existența unor comptoare genoveze decât în acestea nu și în orașele maritime Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ceea ce semnifică deprecierea lor. Datorită creșterii autorității statelor în diferite orașe, se bat monede în aceste așezări-despotatul de Isaccea. În privința coloniilor genoveze apărute în secolele XIII-XIV în următoarea ordine Vicina, Chilia-Licostomo și Isaccea, nu deținem informații privind existența unor comptoare genoveze decât în acestea nu și în orașele maritime Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
informații privind existența unor comptoare genoveze decât în acestea nu și în orașele maritime Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia era construită în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
decât în acestea nu și în orașele maritime Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia era construită în cartiere aprate, destul de închise, după ce în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
și în orașele maritime Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia era construită în cartiere aprate, destul de închise, după ce în prealabil obținuse asentimentul și
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia era construită în cartiere aprate, destul de închise, după ce în prealabil obținuse asentimentul și tertoriul necesar de la suveranul orașului
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
asentimentul și tertoriul necesar de la suveranul orașului,de aceea ea nu determina total viața orașului ce o adăpostește, care se lasă influențat și influențează la rându-i și își desfășoară activitatea și însăși existența independent de prezență sau absența coloniei genoveze. Colonia e un fel de ,,corp străin” care nu face ,,corp comun” cu trupul orașului indigen ce are propria să structura social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
se întâlnesc aici, întrepătrunzându-se și realizând pe viitor noul, plusul adăugat continuu. La sfarsitul sec. al XIII-lea și începutul sec. al XIV-lea, Chilia (Chilia Veche) este amintită în documente că important centru al tranzacțiilor comerciale ale negustorilor genovezi. Orașul bate monede, numite "asperi boni argenti et spendibilis de Chilii". Intensitatea comerțului de tranzit efectuat la gurile Dunării este relevat de descoperirea marelui tezaur de aspri-tătărăști și hyperperi bizantini (26000 monede) pe dealurile Uzumbair din apropierea Tulcei, din secolele XIII-XIV
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Jos nu ar fi putut să-și mențină ființă vreme de patru secole și jumătate sub stăpânirea otomană, ființa etnică și culturală a autohtonilor, cum dealtfel fără această deschidere dată de poziția geografică a Dobrogei, nici grecii, nici bizantinii, nici genovezii, nici otomanii, nici alții nu ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
părăsesc marinăria, am condus, de mai multe ori, grupuri de pelerini pe drumul spre Ierusalim. Adesea, la bord, se comenta și se blestema tocmai căderea Damiettei. Cinci erau actorii acestei tragedii care erau chemați În cauză: francezii, lombarzii, teutonii și genovezii. Și apoi Ordinul Templului. Și mereu se ajungea la o dispută legată de care dintre aceștia era cel mai răspunzător pentru cădere. Poate că meșterul Ambrogio a vrut să reprezinte În mozaicul lui tocmai aceste cinci forțe, acordându-i fiecăreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să se alinieze pe două rânduri În fața lui, gâfâind sub povara armurilor. Le ceruse să se Înarmeze cu echipamentul complet, inclusiv cu spadele lungi și să Îmbrace și tunica exterioară, cu Însemnele Comunei. Șase oameni purtau pe umeri grelele arbalete genoveze, inutile Într-o ciocnire pe Îngustele străzi citadine, dar impresionante prin formele lor de hircocerbi din oțel. Să-și intimideze adversarul: asta Își propunea Dante. Până În clipa aceea, preferase să se miște cu discreție. Mârșăvia ascunsă Îndărătul morții lui Ambrogio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
străbate și culege roadele? stărui. Veniero se opri, apucându-l de un braț. Poetul simțea strânsoarea fermă prin mânecă. — Pentru Dumnezeu, priorule! Nu neg că aș fi luat cu asalt câteva bogate corăbii sarazine, la vremea mea, și chiar și genovezii m-au primit nu o dată În vizită, Înainte ca faptele vieții mele să mă Împotmolească Între colinele voastre. Cu siguranță, cu câțiva ani În urmă aș fi putut Înarma de unul singur o galeră de luptă, iar messer Domenico nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
toate științele converg, se spune. Fă, Îngrijește-te, rânduiește: nu asta e deviza voastră? Rectorul Încuviință din cap, cu prea puțină convingere. — Oricum, mă aflu aici ca să stau de vorbă cu unul dintre colaboratorii domnieie tale, adăugă Dante. Flavio Petri, genovezul. — Meșterul colorist? Și despre ce... Nu Își termină Întrebarea. Pe chipul poetului coborâse o mască impasibilă care nu lăsa loc pentru discuții. Cu o frază seacă, rectorul Îi ordonă unuia dintre copiști să Îl Însoțească. Laboratorul era situat Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu un zâmbet reținut. Îl aștepta să continue. — Ce știi despre fabricarea aurului? Dante Încercase să formuleze Întrebarea pe un ton Întâmplător, dar Își dădea seama el Însuși de enormitatea cuvintelor sale. Fu surprins cel dintâi de seninătatea cu care genovezul Îi răspunse, ca și când ar fi fost vorba de o chestiune Întemeiată. — Am auzit câte ceva, În Îndelungata mea viață. Multe iluzii, o cercetare cu sângele clocotind În vine. Ani Întregi de insomnie Închinați acestei lucrări... nu știu dacă divină, prin dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cât o nucă. — Privește. Ai mai văzut vreodată așa ceva? Dante observă obiectul cu luare aminte. — E aramă? — Merele Hesperidelor, răspunse Flavio pe un ton misterios. Da, e aramă. Cât se poate de pură. — Și poate fi preschimbată În aur? — Poate. Genovezul se apucă din nou să Învârtă pipeta Între degete. — Arama se găsește În natură sub forma unor subțiri filamente amestecate cu mase impunătoare de rocă și de pământ. N-am văzut niciodată... — Dar cum Îți explici această ciudățenie? Îl Întrerupse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Împiedicat să treacă granița? Cum a putut străbate teritoriile Bisericii ca să ajungă până aici? Noffo ridică din umeri. — Nu știm. A apărut la Florența ca prin farmec. Se crede că a călătorit cu o corabie. Probabil la bordul unei nave genoveze... Pentru bani, pirații aceia sunt gata de orice. Se află În oraș și sienezul acela milog, Cecco Angiolieri. S-a alăturat de Îndată companiei. Ei Îl așteptau, evident. — I-am citit chestiile, zise cardinalul cu un zâmbet disprețuitor. E taman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a Moldovei! Pe mulți venetici oploșita-i la sânu-ți, multe guri venite de-aiurea îndestulat-ai și mulți și-au lăsat ciolanele pe mănosul tău pământ! Unul din aceștia, și nu ăl de pe urmă, era Frederico Ximachi, fiul unei roabe genoveze și al unui negustor grec din Corynt, mâna dreaptă a lui Sima-Vodă, după ce, într-un anumit fel, îi fusese piciorul stâng, căci bătrânul, de când îl lovise paralizia și înainte de a primi buzduganul domnesc, obicinuia să se sprijine pe umărul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
unii dintre ei, în etape mici, ajung chiar și în Persia și India. Rada portului, amenințată neîncetat de înnămolire, dar mereu curățată, devine una dintre escalele cele mai importante din întreg ansamblul târgurilor flamande. începând din 1227, aici acostează vasele genoveze; apoi, din 1314, și cele venețiene. în oraș se instalează negustori italieni, ce participă la comerțul cu mirodenii aduse din Levant, din India și din China, pe care le dau în schimbul oțelului, lânii, sticlei și bijuteriilor din Flandra. Diferențele dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de mântuire decât de comerț. Și Sevilia ar putea deveni cea de-a treia „inimă”: Castilia și Aragón, unite acum sub aceeași coroană, sunt ideal plasate pentru a putea cutreiera toate mările, din Flandra până în răsăritul Mediteranei. Când, în 1492, genovezul Cristofor Columb, plecat în căutarea aurului pentru regii Spaniei, descoperă din întâmplare un nou continent plin de promisiuni, el ar putea ajuta Spania să devină prima putere mondială, iar Sevilia - „inima” Ordinii economice. însă portul castilian îcu Cádiz situat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
crize bursiere declanșate la Sevilia. Franței, țara cea mai întinsă și mai populată din Europa, i se oferă o a doua șansă de a deveni „inima” capitalismului. Nivelul său de trai crește, iar situația marinei se ameliorează. în 1524, un genovez naturalizat francez, Jean de Verrazzano, plecat de la Honfleur la cererea lui Francisc I, pătrunde primul în golful Hudson. Dar Franța nu reușește să găzduiască o „inimă” în lipsa unei burghezii, a unei marine comerciale și a unui mare port fie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe la 1560 noua „inimă”, pentru ceva mai mult de o jumătate de veac. Este ca și cum Ordinea economică ar ezita deocamdată să părăsească Mediterana, locul unde a apărut. Genova, 1560-1620: arta speculației încă din secolul al XIII-lea, oamenii de afaceri genovezi au înțeles că puterea politică este o sursă de necazuri. Pentru exercitarea ei, aceștia au găsit două familii, Visconti și Sforza, iar acum se concentrează asupra comerțului și a finanțelor. în secolul al XIV-lea - adică de îndată ce Biserica le permite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
da mercato pentru Veneția: o inovație strategică de o importanță majoră care-i asigură puterea asupra ansamblului rețelelor comerciale. De altfel, la Genova, Patini și apoi Massari inventează conturile de pierderi și de profit, care se propagă apoi grație cărților genovezului Luca Pacioli, o adevărată revoluție în ordinea economică și în filosofie. Căci contabilitatea este și arta de a cântări „pro și contra”, ca în filosofie, iar rațiunea progresează la Genova în jurul figurii bancherului care-și asumă riscuri, speculează asupra viitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]