241 matches
-
vârstă, mai „coaptă”, a dandysmului, coincizând cu etapa În care, prin paginile - ce-i drept - ale unor francezi: Barbey d’Aurevilly și Baudelaire, fenomenul este ridicat la rang de pricipiu și teoretizat cu ardoare. Gentlemani și gentilomi tc "Gentlemani și gentilomi " În Anglia și englezii, Edward Bulwer-Lytton face o radiografie a spiritului „noului” dandysm la 1833. Și lui i se pare, precum lui Byron atunci când scria Don Juan, că se află În fața unei caste, a unei „Hoarde de aur”. O Întrupează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1, iar modelul englez se impune Încă o dată. Eugène Sue este cel care, la 1840, În Arthur, romanul său de succes, oferă cheia explicației, ca Într-un manual: „Cuvântul acesta englezesc, gentleman, nu Înseamnă gentilhomme În accepție aristocratică. Așadar, nu «gentilom», «nobil», ci om extrem de bine crescut, educat Într-o companie selectă, de orice condiție ar fi el”2. Deoarece gentlemanii sunt Înnebuniți după cursele de cai, Franța nu se lasă mai prejos și, pe urmele unei tradiții deja Împământenite la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cum Îl ridiculizează Caragiale În două dintre Momentele intitulate High life. O dată, În 1899, când Îl ia peste picior (e drept, cu Înțelegere și chiar compasiune) pe Edgar Bostandaki-Turturel, nimeni altul decât Mișu Văcărescu-Claymoor, tânăr ce trece drept un „perfect gentilom”, care „vorbește franțuzește de când era mic și se pricepe foarte bine la mode și confecțiuni”, „om de spirit și cu educațiune distinsă”, parcă „născut a fi cronicar high life”1. Și a doua oară, când vituperează În bloc acest „Olimp
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
firesc să vezi În el (Întrucât făcea parte din club) pe amfitrionul care Încerca să pregătească această Întâlnire În prezența Întregii tinerimi nobile a Angliei. Dar prințul, mult sub nivelul său În Întâlnirea cu pricina, uitând de pretențiile sale de gentilom deplin, nu și-a mai amintit nici măcar de Îndatoririle impuse de legea ospitalității, iar Brummell, crezând că poate opune dandysmul dandysmului, a răspuns aerului țâfnos al prințului cu acea elegantă răceală pe care o purta ca pe o armură și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nască, este cu totul satisfăcătoare pentru artist. Mai Întâi, ea e construită după modelul a ceea ce Durkheim numește „solidaritatea mecanică”: Într-adevăr, artistul, cât trăiește, duce cu el și rezumă Întreaga sa tagmă În fiecare moment al vieții sale, după cum gentilomul duce peste tot cu el și reprezintă față de toți familia și strămoșii săi. Dar onoarea, În acest ultim caz, este o legătură de solidaritate organică: nobilul are obligații precise și diverse față de morții săi și față de viitorii săi urmași; existând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
spui ce s-a întîmplat. HISTR[IO] Mă neliniștești într-un mod de mirat! Șezi aci și spune liniștit. FELICE De liniște neci vorbă astăzi. Ascultă. Directorul, după ce s-a mirat de mine, de numele meu, de vorba mea de gentilom, îmi zise: "[Î]mi vii ca chemat, domnule, primul meu erou s-a-mbolnăvit; de vrei, să facem de astăzi începutul! " Când mă împrotivii din început" ca cum nu mi-ar veni la îndemînă, ca cum m-aș simți obosit de voiagiul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trecu și durerea, și brațul și piciorul [î]și luară iar întrebuințarea. {EminescuOpVIII 579} HENRIETA DE SERREY de Armand de Lagniau Clopotele suna în zborul cel mare, o gloată multă de norod împluse marea și frumoasa uliță a Toledei. Citadini, gentilomi și lazaroni în amestec își da coate și se îndesa pe ulițe și în piețele publice; toate ferestrele scânteia de diamante, așternute cu bogate stofe și strălucitoare tualete ale frumoaselor și oacheșelor napolitane. Era 19 sept., ziua aniversară a Sântului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cardinalii, arhiepiscopii, episcopii, marii vicari și canonici, pe toți prefecții și subprefecții, pe toți funcționarii din ministere, pe toți judecătorii și, mai presus de toți, pe cei mai bogați zece mii de proprietari, printre cei care duc acum o viață de gentilomi. Desigur, acest incident i-ar întrista pe francezi, pentru că ei sunt buni la suflet, pentru că n-ar putea asista cu indiferență la dispariția subită a unui număr atât de mare de compatrioți. Dar această pierdere de treizeci de mii de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
venetici și sclavi. A dispărut însă fără a avea urmași. Diversele aristocrații romane au dispărut și ele. Aristocrațiile barbare au dispărut. Unde sunt, în Franța, urmașii francilor? Genealogiile lorzilor englezi sunt foarte exacte: mai subzistă foarte puține familii coborâtoare din gentilomii lui Wilhelm Cuceritorul, celelalte au dispărut. În Germania, aristocrația actuală este în mare parte constituită din descendenți ai vasalilor vechilor seniori. Populația statelor europene a crescut enorm în ultimele secole. Or, cert este că, proporțional, aristocrațiile n-au crescut deloc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pîine care o zgîrÎiase pe gîtlej, un om isteț a pus-o să vomeze și În vărsătură i-a strecurat, pe furiș, un ac Îndoit. Femeia, crezînd că a lepădat acul, a simțit de Îndată dispariția durerii. Știu că un gentilom, la patru zile după ce primise oaspeți veseli la el, s-a lăudat În glumă că le servise plăcintă cu tocătură de pisică; drept care, o domnișoară dintre invitați a fost cuprinsă de asemenea groază, Încît i s-a-ntors stomacul pe dos și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se consideră cetățean al Cetății Eterne, nu fără a fi cerut în prealabil, și a fi obținut zece ani mai târziu - chiar după moartea tatălui - să fie ridicat la gradul de cavaler al Ordinului Saint-Michel și apoi la acela de gentilom al camerei regelui. Pierre Eyquem odată dispărut, trebuie suprimat din documentele oficiale tot ceea ce trădează o înnobilare prea recentă. Fiul suprimă astfel numele tatălui - Eyquem - pentru a păstra doar pe acela al domeniului: de Montaigne... Nu-i nevoie să fii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o încăpere plină de fum, nu obține sufragiile celui care, purtând ciliciu și practicând mortificarea, îndrăgește, iubește durerea ca reprezentând ocazia de a trăi în racursi ușor eroic Patimile eroului său cristic. în sfârșit, abordarea imanentă a vieții, chiar dacă, pentru gentilomul din Bordeaux Dumnezeu există, faptul că el nu este epicentrul lumii reale este ceea ce-l supără cu adevărat pe Pascal. Descrierea condiției umane prin aceea a propriei sale condiții corespunde adesea cu protestul mizeriei omului fără Dumnezeu găsită în hârtiile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
afinitatea funciară a lui Alain cu Descartes și opțiunea sa declarată pentru gândirea acestuia. „Descartes promena philosophiquement dans toute l’Europe un guerrier du style Louis XIII”, spune Alain, tot într-o dedicație.** Deosebirea e că Descartes reprezenta tipul ostașului gentilom în vreme ce Alain n-a vrut să iasă din rândurile trupei, unde, așa cum spune André Bridoux, „il connut les jouissances incomparables qu’on trouve dans la société des égaux”.*** Atât numai, că un ostaș gentilom de „stil Louis XIII” era mult
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e că Descartes reprezenta tipul ostașului gentilom în vreme ce Alain n-a vrut să iasă din rândurile trupei, unde, așa cum spune André Bridoux, „il connut les jouissances incomparables qu’on trouve dans la société des égaux”.*** Atât numai, că un ostaș gentilom de „stil Louis XIII” era mult mai aproape de mentalitatea egalitară și de libertatea de spirit al lui Alain decât de casta ofițerească reacționară pe care acesta o denunță în Mars ou la guerre jugée. (Mai ales, desigur, când se numea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
conlucrarea mai multor norme de clasificare a elitarului: merit personal, rang, talent, bogăție, origine socială 12. Pentru perioada aflată în atenția noastră a fost încropită chiar și o familie de cuvinte ce desemnează elita: boier, cetit, dăscălit, domn, de frunte, gentilom, mărire, nenuș, polit 13. Sfera tematică e foarte largă, elitele trebuind a fi înțelese în contextele respective și în lumina faptelor săvârșite de componenții lor. Pentru a înțelege mecanismele de funcționare a elitelor, în orice spațiu, este necesară o raportare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
articole (Idei repezi despre muzica și opera maghiară și Maddalena - cronică la o operetă a lui A.T. Zissu, reluată din „Independința”), precum și Mateo Cipriani, Orașul Bergamo și monumentul maestrului Donizetti, reluate după „Naționalul” din 1858, Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala și o versiune a nuvelei Friederich Staaps sau Atentatul de la Schönbrunn în contra vieței lui Napoleon I, diferită de cea din „Naționalul” din 1860. A. I. Odobescu tipărește aici întâia dată Doamna Chiajna. Sion face și câteva traduceri din Musset
REVISTA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289187_a_290516]
-
mor cuvintele, Critica, funcțiune publică), Anton Holban, Dan Petrașincu, Mihail Sorbul, N. Tonitza, F. Aderca, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu (Pledoarie pentru actori), Zaharia Stancu, Valentin Silvestru, George Topîrceanu, Petru Manoliu. În cadrul rubricii „Foiletonul Rampei” sunt incluse traduceri din Molière (Burghezul gentilom), Anatole France (Insula pinguinilor și Domnul Thomas), F.M. Dostoievski (Spovedania lui Stavroghin), A.P. Cehov, Balzac, H. Sienkiewicz, Émile Zola, Oscar Wilde. Victor Eftimiu traduce poeme de Jean Moréas, Const. A.I. Ghica transpune O aventură pariziană de Guy de Maupassant, Al.
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Este fiul Anei (n.Albotă) și al lui Ion Marcu, moșnean. Urmează școala primară la Balș (1911-1915), studiile secundare la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (clasa profesorului Nae Ionescu). Construit după modelul colegiului de la Eton, liceul pregătește mici gentilomi, viitoarea aristocrație militară. Școlarii poartă beretă, mănuși, fac duș zilnic, se tund săptămânal, sunt politicoși, nu înjură, nu clevetesc. Sunt educați în spiritul camaraderiei și al moralei creștine. Dimineața ascultă psalmi sau fragmente din Noul Testament, momentele sacre se repetă și
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
conducător al „nicadorilor”, poreclit „Mucea”, tocilar amenințat de repetenție, disprețuit de ceilalți liceeni. Atmosfera cazonă a școlii nu l-a influențat, totuși, prea mult pe P., temperament funciar anarhic, mereu în ceartă cu regulile date de alții. Idealul de mic gentilom european preconizat de colegiu nu a fost și idealul lui, spirit expansiv, „localist” cu aspirații universaliste. În 1922-1923 P. își continuă învățătura la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, unde trece examenul de bacalaureat cu mențiunea magna cum laude. Face
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
mai mult sugerând decât afirmând, aparține secolului politeții și este poate ultimul european căruia îi stau bine, mai bine decât multora din epocă, peruca, jaboul, mânecuțele de dantelă și fundele de sub genunchi, până unde urcă ciorapii de mătase. E un gentilom al criticii literare. VLADIMIR STREINU SCRIERI: Repertoriu critic, Arad, 1925; Scut și targă, București, 1926; Mențiuni critice, București, I-V, 1928-1946; Itinerar sentimental, București, 1932; Dictando divers, București, 1940; E. Lovinescu (în colaborare cu Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Germain Delavigne, Henri Murger și mulți alții. Domnul Moftureanu sau Politica cea mare e o adaptare după Mercadet de Balzac. A tradus, mai mult sau mai puțin liber, din Molière (George Dandin sau Bărbatul dat pe bete, Bădăranul sau Burghezul gentilom), Beaumarchais (Căsătoria lui Figaro), Bernardin de Saint-Pierre (Mulatrul), precum și din Méllesville, Charles Desnoyers, Casimir Délavigne, Frédéric Soulié, D’Énnery, Eugène Labiche ș.a. Exploatând până la saturație comicul de limbaj, mizând pe firesc și spontaneitate, pe M. îl interesează nu realizarea literară
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
găsește, mobilurile care-l mână la acțiune. Cu aceiași forță satirică, săpând ca apa tare, Marx a gravat în câteva cuvinte chipurile personajelor politice burgheze din vremea sa, Marrast, liderul republicanilor de dreapta în guvernul provizoriu e «sfântul părinte». Marrast, «gentilomul tricolorului, amfitrionul și totodată trubadurul cinstitei republici»; ministrul Odillou Barrot, «nulitatea solemnă, platitudinea conștiincioasă» transformată brusc în «Orlando Furioso» la ideea pierderii portofoliului abia înșfăcat; generalul Cavaignac asasinul muncitorilor francezi e arhanghelul Cavaignac «salvatorul» ordinei și proprietății. Galeria de portrete
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Domnul Sammler Își măcină cafeaua Într-o cutie pătrată pe care o ținea Între genunchii lungi, trăgând de o manivelă În sens invers acelor de ceasornic. Acțiunilor obișnuite le aducea o neîndemânare pedantă specială. În Polonia, Franța, Anglia, studenții, tinerii gentilomi ai vremii sale, erau nefamiliarizați cu bucătăriile. Acum făcea lucruri pe care altădată le făceau bucătarii și guvernantele. Le făcea cu o anume Îmbățoșare popească. Acceptarea descinderii sociale. Ruinare istorică. Transformarea societății. Mergea dincolo de Înjosirea personală. Trecuse peste acele idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
gol, cealaltă - Edna - e mai coaptă și are trăsături masculine. E spre seară. EDNA: Văd că Taylor nu mai trecu pe-aci. Martine se întoarce și o privește defensiv. MARTINE: Sunt o femeie care stăpânește la perfecție arta conversației cu gentilomii care vin în vizită. Edna își frânge mâinile stingherită. EDNA: Ești încântătoare cu oaspeții tăi, surioară dragă, de-a dreptul ’cântătoare. Dar nu mai veni nici un oaspete. Și dacă nu reparăm în curând acoperișul cela, o să cadă toată șandramaua pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
omul de încredere al papei. Însă de ceva timp, acesta îi reproșa năzbâtiile, gustul pentru ostentație, iubirile scandaloase, care-l transformaseră în ținta preferată a adepților lui Luther. Guicciardini, în schimb, îmi vorbise frumos despre el: „Giulio are toate calitățile gentilomului desăvârșit, mecena, tolerant și plăcut în societate. De ce dracu’ vor să facă din el un călugăr?“ Înveșmântat în pelerină roșie și purtând calotă de aceeași culoare, cu un breton de păr negru pe toată lățimea frunții, vărul papei părea cufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]