127 matches
-
imaginându-mi că sunt vocea de la radio pe care o auzeam eu, dar o făceam cu atâta patos încât nu pot să uit. Asta după ce am renunțat la îndeletnicirea de-a medicul pentru că mătușa mea mi-a spus că în gentuța de medic a unchiului Jorj, gentuță știută de toată lumea, unde doctorul ținea stetoscopul, unchiul meu ar fi pus oase de om. Au fost mulaje din gips, desigur, în studenția lui, dar eu m-am depărtat iremediabil și m-am reorientat
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
radio pe care o auzeam eu, dar o făceam cu atâta patos încât nu pot să uit. Asta după ce am renunțat la îndeletnicirea de-a medicul pentru că mătușa mea mi-a spus că în gentuța de medic a unchiului Jorj, gentuță știută de toată lumea, unde doctorul ținea stetoscopul, unchiul meu ar fi pus oase de om. Au fost mulaje din gips, desigur, în studenția lui, dar eu m-am depărtat iremediabil și m-am reorientat spre comunicarea pe unde nevăzute. Simțeam
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
puzderie de cuvinte încumințite în duioșia versului sau țesute în neasemuite pânze de poveste. Prima ei poezie se intitulează “Dia și gădinița” și este scrisă în 2007: “Uite, mamă, grădinița, / Frumoasă ca un castel, / Merg și eu cu a mea gentuță, / Și cu frățiorul meu. / Hai, Paul să ne grăbim, / Prima-n grupă vreau să fiu, / Nu vreau alții să mă-ntreacă, / Hai, că e târziu! Mă așteaptă păpușica, / Și-ursulețul minunat, Vreau să le servesc friptura / În sosul de muștar
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
Inițial a lucrat obiecte din ceramică și sticlă, dar nu prea avea vânzare. O întâmplare particulară a făcut-o să înceapă un nou meșteșug. I s-a rupt încălțămintea, și-a făcut singură o pereche de sandale, după aceea o gentuță, o curea și observând că astfel de obiecte prezintă interes și pentru alții, a transformat totul într-o mică afacere pentru a-și putea câștiga cele necesare unui trai modest. La târg expune obiecte create după modele proprii, cu un
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
ora, patru lei pâinea, dar ce mai conta pentru noi copiii, care abia atunci lăstăream pentru a descifra lumea în care ne născusem? Să fi avut 10-11 ani, am procedat în consecință și la o „căzătură” cineva a „umblat” în gentuța cu scule, șterpelind patentul. Pe care nici măcar nu-l văzusem (o fi fost, n-o fi fost!?), proprietarul incriminându-mă fără putință de tăgadă. Geaba argumente lăsate cu sughițuri, plânsete șiroaie și păreri de rău. Știindu-mă „curat” n-am
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
decât în acte și în fața ușei din dos a istoriei, ușă de pe care o va deschide cu un hăhăit (tragic de astă data!) pe 21 decembrie 2014, dată coincidentă cu mișcările din 1989. Din nefericire, acest individ a purtat în gentuțele de mii de euro ale Elenei Udrea sau în gurița Monicăi Macovei, timp de 10 ani, Sigiliul Statului pe care l-a aplicat pe cocoașa fostului Boc și care ne-a reprezentat peste tot pe unde a umblat dezorientat, izolat
AM PRIMIT, AM CITIT, AM SCRIS DESPRE… FLORENTIN SCALEŢCHI – “PREŞEDINTELE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352223_a_353552]
-
luxos. Strâmbam din nas când mama ne dădea să gustăm câte o picătură din halba ei de bere. - Berea asta e amară! Cum de le place, șușoteam în drum spre casă, în timp ce strângeam în mâini trompetele cumpărate de la bâlci și gentuțele umplute bine cu alune și multe bomboane. Mergeam înaintea părinților și cu palma întinsă măturam gardurile în trecere ca și cum aș fi vrut să iau cu mine acasă locurile pe unde treceam, spre exasperarea mamei care nu putea să mă dezvețe
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
care-și balansa amenințător bastonul de cauciuc agățat de încheietura brațului. Să jucați curat. Altfel, vă săltăm de acasă și va fi vai de voi... Tu, băiatule, dă-mi, te rog, cartea de identitate! Și fetițele, dacă le aveți în gentuță... Bine lucrat, agent Brumă. Bravo, băiatule! îi șopti aproape de ureche. Lasă-l pe fătălăul ăsta la mine, poate-i mai dau vreo două...! A, nu! Stai că vine colegul... Du-l în mașină, colega, te rog! Venim îndată și noi
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
deodată i se păru că o vede pe fata lui Maria, înaintând spre el. Era o fată înaltă, îmbrăcată într-o rochiță albă cu bretele. Părul negru îl avea puțin mai lung peste umeri, prins într-o clamă și-o gentuță neagră cu bretea pe umărul drept. Se opri în loc ca o stană de piatră și se luă repede de fata care se îndrepta spre el cu pași grăbiți: - Marie, Marioara mea dragă, stai! Așa de dor mi-a fost de
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
neatenție și să ai grijă pe unde mergi, ai înțeles? Îi spuse Monica, râzând. - Da să trăiți, am înțeles! Dar se întoarse brusc spre ea și-o întrebă: Tanti, ai o țigară? - Am Căpitane, stai să-ți dau. Scoase din gentuța sa un pachet de Winston Lights și îi dădu o țigară, după care își luă la revedere de la el și își văzu de drum. Vasile rămase puțin pe loc, uităndu-se după ea. După aceea își reluă drumul său agale și
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
de atunci, anii au trecut repede dar nu poate totuși uită prima lui dragoste. În anul patru, a cunoscuto pe Ioana. Într-o seară, pe o ploaie torențiala din gangul dintre două clădiri a apărut în fugă, fără umbrela, cu gentuța deasupra capului, săndăluțele în mână fără a privi nicăieri probabil, s-a izbit de el și, deși era pe punctul de a-și cere scuze, nu a făcut-o. Alexandru a prins-o cu siguranta, a întors-o apoi către
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
casă dar devine foarte rău dacă cineva îndrăznește să-i încalce teritoriul. Vecinii nu îndrăznesc să se apropie nici măcar de gard. Tatăl Sorinei este doctor în sat, de aceea și ei îi place să se joace de-a 'doctorul'. Are gentuța ei cu medicamente de "ulgenție,"cum spune ea peltic. Uneori mai dă apă cu pipeta la câte un puișor de găină care desigur, are "male tempelatulă!" ... Dragi copii, v-am spus doar puțin din povestea adevărată a Sorinei, o fetiță
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
în serile cu părinți plecați și lumânare tainic localizată. Ar uita gustul dimineților de luni, sugrumate în pedepse mlăștinos-didactice, ispășind absențele sabatice. S-ar dezice de verile fierbinti, cu reprize duble de sete aprigă, niciodată îndestulată de apa încinsă din gentuța păzitorului de vaci si de neasemuite capre. Poate ar privi de departe carțile mereu puține, somnambulic recitite până la memorarea prefațelor și a notelor de subsol, în timp ce soarele tâdălea viclean, neîndurându-se să anunțe semnalul eliberarii. Ar renega ciorbele suplimentar sărate
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
o finanțare de 32.000 de euro. Bunicel.ro poate deveni un business social în momentul în care angajează persoane din mediul defavorizat. Vrem să organizam after school de creație pentru copii din comunități defavorizate. Copii ar putea să picteze gentuțele în care noi dăm borcănelele, iar banii strânși din vânzarea lor să se întoarcă tot la ei, să organizeze excursii, de exemplu. Noi dacă tot făceam asta și înainte, a fost oarecum usor să aplicăm pentru acest concurs”. Sfaturi de la
rețete de la Mihail Kogălniceanu și promovare de la Google () [Corola-blog/BlogPost/338556_a_339885]
-
cam aiurea acum. - Nu pare, daca te interesezi unde anume se duc ei! Uf, ce minte ascuțită are Mioara. Așa este. - Da,da, ai dreptate, astăzi o să îți dau răspunsul. Mai pe seară, însă. - Bine. Acum plec. O să-mi fac gentuța. Să ne luăm puține lucruri, da? - Da, așteaptă telefonul meu. Când am ajuns acasă, ai mei își pregăteau bagajul, a fost destul de simplu să întreb unde au de gand să se cazeze. Aflând țintă lor, am ales pentru noi altă
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
imprimeuri orientale, de culoare bej cu maro și negru, strânsă în talie și de la talie, în formă de coadă de rândunica, la spate, croiala subțiindu-i talia, s-a încălțat cu pantofi negri cu toc și își pregăti o mică gentuță, cât un plic A4. Își creionă discret ochii, își rimelă genele, se rujă și se parfumă cu parfumul ei preferat, Magie Noir. Nu avea obiceiul să-și dea cu fond de ten sau pudră pe față, i se părea că
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (X) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342404_a_343733]
-
vara, în vacanța de iarnă și de primăvară, tata mă lua o zi la el la SMA (Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii). Mama mă pregătea „ca de excursie”: cu echipament sportiv (să pot alerga în voie, să mă pot cățăra), cu gentuță cu sandviciuri, pentru gustare (deși abia așteptam să mâncăm, cu toți oamenii, la cantină). De fiecare dată tata mă dădea în grija cuiva, ca să-și poată face treaba...ba la fetele de la birouri (acolo nu-mi plăcea, că mă puneau
PAŞTELE, PAŞTELE DOMNULUI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342549_a_343878]
-
de sâmbătă după amiază, nu le-a dat prea mare importanță, apoi toată noaptea s-a frământat de durere, neputând pune geană pe geană. Atunci, când zorile au început să mijească, l-a sculat pe Nicolae , și-a luat o gentuță cu strictul necesar și au plecat pe jos la maternitate. Era ora 7 dimineața, atunci se schimba tura, iar ea era prima venită. Pe drum se gândea că este doar o alertă, bani nu avea, decât o amărâtă de bancnotă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
vrei să râdă băieții de tine? - Of, mami, dacă-i așa, nu am ce face, spuse ridicând a neputință din umeri, o să-l tund, dar nu prea mult, promiți? - Bine, atunci mâine mergem să scurtăm păruțul, să cumpărăm uniformă și gentuță, mă rog...și ce mai poftește inimioara ta! O să mergem la un magazin mare, unde o să găsim tot ce ne dorim. - Mami, dar sper că vine și nenea Gabi, îmi este un dor enorm de el! Își deschise larg brațele
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378429_a_379758]
-
cumpărară pantalonași bleumarin, cămășuță portocalie cu cravată și o șepcuță, tot bleumarin, de fapt, uniforma de șoimi tipizată pentru piticii de grădiniță. Tot de aici luară și o pereche de pantofiori și una de teniși, apoi la alt raion achiziționară gentuța și rechizitele necesare, plastilină, creioane colorate, caiet desen, acuarelă. Ieșiră cu brațele încărcate de cumpărături, iar Gabi plecă să le ducă la mașină, timp în care Laura, de mână cu Ionuț, intră într-un magazin de pantofi. Avea nevoie de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378431_a_379760]
-
fi în viitor. Se învârtea prin casă, negăsindu-și locul, exact ca pasărea în colivie. Era nevoită să aștepte, și Doamne, ce greu se scurge timpul când ești în așteptare! Își făcu de lucru prin bucătărie, îi pregăti lui Ionuț gentuța cu pachețelul cu mâncare și sticluța cu apă, un mic dejun care să-i țină de foame până la pauza de masă, apoi își făcu o cafeluță tare, înviorătoare, așteptând să se trezească năzdrăvanul lor drag. Acesta, de obicei foarte receptiv
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
viața lor a intrat pe făgașul normal, cu pace și liniște, dar prea frumos era totul ca să fie adevărat! Duminica a fost zi pentru pregătiri, începea doar anul școlar. Ionuț era tare mândru de uniforma lui de șoim și de gentuță, iar buni i-a pus într-un săculeț de pânză creioanele colorate, plastilina, acuarelele , caiețelul de desen, totul era pregătit, doar să vină mâine. - Mami, dar trebuie să iau și ceva de mâncare? Doar nu o să stau acolo flămând. - Sigur
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378849_a_380178]
-
prins-o noaptea citind și luând notițe. Ionuț a fost cel care a dat trezirea, abia mijiseră zorile, dar el nu mai avea răbdare, se temea să nu întârzie. Bunica le pregăti micul dejun, iar lui Ionuț îi puse în gentuță un pachețel cu mâncare și o sticluță cu apă. Laura se îmbrăcă cochet, dar decent, își strânse părul frumos într-o coadă de cal, arăta minunat. Gabi fu prezent la ora 7 la ușă, avea în brațe două buchete superbe
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378849_a_380178]
-
în calea dezmățului mișcător. Sunt smucit și purtat de batantă un semicerc, gata-gata să-mi rămână capul acolo! Dar n-ai să vezi! O-nving, căci o opresc! Minunea dinăuntru iese cu pas nesigur, însă demn din tiribombă, atent la gentuța din piele de crocodil pe care o duce strâns la piept. Observ toate astea rapid, fac stânga-mprejur și dau să ies. Dar ți-ai găsit?! Sunt oprit vijelios pe voci multiple: -Dar nu intrați?! -Păi aveți tot dreptul! -Fiți
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
ce debitează cei doi. Totuși, combatanții își iau seama, iar spectacolul pălește... Îmi îndrept privirea în altă parte și-l recunosc imediat pe cel care năpăstuise batanta. Stătea într-o poziție princiară pe un scaun în fața unui birou apropiat, cu gentuța din piele de crocodil ocrotită la piept. În spatele blatului, un tânăr, cam prea tânăr, îmi zic identificându-l, cercetează avid o tabletă cât o tipsie, mormăi ușor retrograd. Dinainte, domnul în vârstă bate nerăbdător din degetele stângii. De pe inelar își
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]