835 matches
-
a modificărilor de relief are impact direct asupra zonelor în care se pot instala speciile genului Triturus, în sensul diminuării sau creșterii suprafețelor umede temporare favorabile acestora. Impactul activității umane în zonă este extrem de redus, context în care procesele geomorfologice au o evoluție naturală, în raport cu care elementele de conservare se află în echilibru funcțional. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta geologică Anexa 3 - Harta 3.4 . ... 2.2. Hidrografie Din punct de vedere hidrografic, zona vizată se situează în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
suprafețe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podișului Central Moldovenesc, a Podișului Sucevei și în valea Prutului. Depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocena, pliocenă și cuaternară. Spațiul hidrografic Prut - Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podișului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unități de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podișul
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun etc.). Stratele acvifere freatice
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
existente se vor comporta la viituri și dacă vor exista zone noi care pot fi afectate de inundații. Măsurile care implică regularizarea albiilor, reprofilarea albiilor și dragarea pot răspunde diferit la schimbările viitoare ale regimului sedimentelor și debitelor. 0 evaluare geomorfologică ca parte a studiului de fezabilitate va confirma dacă aceste măsuri sunt sustenabile intr-o serie de posibile condiții viitoare. Este necesară o modelare mai detaliată a proiectului propus pentru a confirma gradul de reziliență încorporată la riscul viitor de
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
vederea analizării în viitoarele întâlniri și chiar implementării: În cadrul desfășurării acțiunilor de împădurire dar și de amenajare antierozională, să se țină cont împreună cu UAT urile implicate de anumiți factori și anume condiții fizico- geografice particulare fiecărei zone: - factori geomorfologici (altitudine, pantă, expoziția versanți lor, lungimea versanșilor, gradul de fragmentare a reliefului etc.); - factor geologic (substratul geologic și direcția de înclinare a stratelor - eroziunea fiind accentuată în zonele cu structură monoclinală, având în vedere că direcția de scurgere a apei
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
geologic aparținând părții de nord-vest, pe culoarul Visei este de tip cristalin de epizonă, acoperit de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri. Principalele procese geomorfologice existente în Podișul Hârtibaciului sunt alunecările de teren, ravenarea și eroziunea în suprafață, acest podiș fiind o regiune clasică pentru alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri din punct de vedere al mecanismelor de manifestare, al profunzimii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
o probabilitate crescută în a găsi și rezerve de hidrogen natural în scoarța terestră. Explorarea potențialelor zăcăminte de hidrogen natural reprezintă o prioritate pentru România, datorită expertizei și experienței din sectorul gazelor naturale și a petrolului, cât și datorită structurii geomorfologice a solului din țară. Astfel, este necesară demararea unor lucrări de explorare și exploatare a potențialelor zăcăminte de hidrogen natural din România. În ceea ce privește transportul și distribuția, conform datelor ANRE, ponderea conductelor din polietilenă din totalul lungimii conductelor
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
supune evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, după caz; ... – realizarea bazei de date GIS aferentă amenajamentului silvic; ... – implementarea măsurilor aferente Pădurilor cu valoare ridicată de conservare. ... Principalii indicatori de rezultat definiți în urma elaborării amenajamentului sunt: – caracterizarea factorilor geomorfologici și a celor edafici din teritoriul studiat; ... – descrierea principalelor caracteristici ale arboretelor; ... – stabilirea posibilității pădurilor (de produse principale, secundare); ... – elaborarea planurilor de recoltare și cultură; ... – indicarea modalităților de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier în afara lemnului; ... – stabilirea
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
Din punct de vedere al raionării fizico-geografice Asociația Luduș 2016, U.P. VII Luduș 2015, județul Mureș face parte din Provincia Central Europeană, Subprovincia Podișul Transilvaniei, Ținutul Câmpiei Transilvaniei și al Podișului Secaselor, Districtul Câmpiei Transilvaniei (IC1d). Din punct de vedere geomorfologic zona face parte din Provincia Geosinclinalului Alpino-Carpatin, Ținutul Podișul Transilvaniei, Districtul Dealurilor Tarnavelor la sud de Mureș. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul cu configurația majoritar ondulata, uneori framantata (terenuri degradate) sau numai plana. Versanții au o energie de relief scăzută
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Provincia Central Europeană, Subprovincia Podișul Transilvaniei, Ținutul Câmpiei Transilvaniei și al Podișului Secaselor, Districtul Câmpiei Transilvaniei (IC1d). Din punct de vedere geomorfologic zona face parte din Provincia Geosinclinalului Alpino-Carpatin, Ținutul Podișul Transilvaniei, Districtul Dealurilor Tarnavelor la sud de Mureș. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul cu configurația majoritar ondulata, uneori framantata (terenuri degradate) sau numai plana. Versanții au o energie de relief scăzută și sunt străbătuți de pâraie largi cu debit foarte variabil. Din punct de vedere altitudinal teritoriul U.P. se întinde
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Deltei Dunării de 4757 kmp, exclusiv suprafața apelor costiere și tranzitorii marine Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral Relieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral ( Anexa 1 ) este caracterizat de următoarele forme geomorfologice: Masivul Dobrogei de nord și Podișul Dobrogei de sud. Grupa Măcinului, din Masivul Dobrogei de nord reprezintă cea mai înalta formă de relief, atingând 467 m în culmea Pricopan. Pe sectorul Dobrogei de sud se delimitează ca unitate morfologică semnificativă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
hidrologic al râului Brătia și al afluentului său Brătioara, precum și al solurilor cărora le asigură materialul parental, este favorabilă menținerii habitatului de interes comunitar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinoasa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Procesele geomorfologice prezente în zona sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și alternanța unor formațiuni de tip argilos (argile și marne) cu formațiuni accentuat permeabile - nisipuri și pietrișuri, determină o dinamică accentuată a peisajului în sensul dispariției sau formării
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Prepodzol 0.24 0.11 ... 2.4. Clima Clima constituie una din componentele de bază ale cadrului natural cu influență nemijlocită și directă asupra domeniilor de activitate. Clima este cea mai dinamică componentă a cadrului natural și este principalul factor declanșator de procese geomorfologice actuale. Aceasta este unul dintre elementele de bază ale mediului fizico-geografic și este rezultatul interacțiunii factorilor radiativi, dinamici și geografici. Astfel că, formele de relief prezintă o reală importanță în diferențierile condițiilor climatice locale. Tuturor acestor componente de interferență morfologică
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
caracter hidrologic, de regularizare a debitelor și de a genera rezervă de apă. Versantul stâng al văii râului Șomuzul Mare este utilizat pentru pomicultură, aspect determinat și de expoziția versanților, SSV. Tot în lungul versantului stâng (zonele afectate de procese geomorfologice, în special alunecări de teren), suprafețele sunt utilizate ca pășuni și pajiști. Terenurile arabile se găsesc în proximitatea lacurilor, în zone cu pantă redusă, tot aici apar și zonele de culturi complexe și în amestec cu vegetație naturală. Cea din
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
de marne, marne calcaroase, microconglomerate, peste care urmează un complex de șisturi argilo- marnoase cenușii negricioase, cu intercalații de gresii și călcare, la care se adaugă șisturi negre și apoi complexul conglomeratic. Subunitățile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în Sarmațian. ... – În zona deluroasă subcarpatică aflată în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se regăsesc depozite din miocen și sarmato-pliocene. Aici se găsesc roci siliciose, carbonatice și roci organogene. ... – La câmpie apar în general, roci arenitice și pelitice (bolovănișuri, pietrișuri, nisipuri, marne
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
și dacă zone noi ar putea fi afectate de inundații. Măsurile care implică modificarea traseului răului, reprofilarea albiei și dragarea pot răspunde diferit față de momentul actual la schimbările viitoare ale regimului de curgere și al regimului sedimentelor. O evaluare geomorfologică ca parte a studiului de fezabilitate va confirma dacă aceste măsuri sunt sustenabile pentru diverse scenarii de condiții viitoare. Măsurile din cadrul proiectului, bazate pe construcția de diguri potcoavă sau inelare, reduc semnificativ expunerea totală până la nivelul de protecție
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
a terenurilor prin eroziune și mai ales prin alunecare. ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic fondul forestier al Obștii Prahuda - Ghebari, aparține regiunii de munte a Carpaților Orientali, zona de curbură a Carpaților, Munții Vrancei, bazinul râului Zăbala. Unitatea geomorfologică predominantă în cuprinsul fondului forestier este versantul. Configurația terenului este ondulată pe cea mai mare parte din suprafață, frământată și plană din totalul unității de protecție. Expoziția predominantă a versanților este cea umbrită. Cea mai mare răspândire o au versanții
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
profunzimii solurilor, care crește de la culme către firul văilor și se reduce odată cu sporirea pantei. Scurgerea apelor pluviale este mai mare pe terenurile puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanșarea proceselor de eroziune și alunecările de teren. Multitudinea factorilor geomorfologici enunțați se află în strânsă legătură unii cu alții, determinând formarea solurilor, repartizarea vegetației în spațiu, precum și productivitatea acesteia. Relieful influențează atât răspândirea și caracteristicile solului (profunzime, intensitatea erodării ș.a.), cât și procesele de solificare, prezența vegetației forestiere și
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
de 25.537 kmp, și se desfășoară pe teritoriul a două state: România și Ungaria. Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri Relieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri este compus din 3 zone geomorfologice: munți (în proporție de 22,4%), dealuri (29,3%) și câmpii (48,3%), eșalonate în ordine de la est la vest și prezentând altitudini între 1842 m (Vârful Curcubăta Mare din Munții Bihor) și 85 m (în Câmpia Crișului Alb). Zona de munte
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]