176 matches
-
ulterior și "nașul" meu de căsătorie ... Constantin Martiniuc. Mulți de la catedră ... noi cei din a treia generație de la Geografia ieșeană ... suntem recunoscători pentru rolul formativ avut asupra noastră de acest profesor atât de documentat teoretic și, totodată, cunoscător al terenului, geomorfologia fiind domeniul geografic în care a excelat și în care s-a impus ca formator de "școală" la Universitatea din Iași. Ei bine ... acest om ultraserios avea și un hobby ... iubea sportul și în primul rând fotbalul ... cunoaștea toate echipele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
între toate componentele întregului geografic, cu expresia sa teoretică în mediul geografic și concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia populației și geografia economică. În ambele domenii, fizic și uman, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
regional, districtual și local. Diversificarea specializărilor a atras după sine și înmulțirea cadrelor de specialiști. În domeniul geografiei fizice, baza și permanența au fost asigurate de Liviu Ionesi în geologie, V.Băcăuanu, I.Donisă, I.Hârjoabă și Irina Ungureanu în geomorfologie, Elena Erhan în climatologie, Maria Schram, Maria Pantazică, I.Stănescu în hidrologie, N.Barbu în pedogeografie, V.Băican în cartografie-topografie, cu mențiunea că majoritatea au activat (și unii chiar s-au remarcat) și în alte specializări fizico-geografice de exemplu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mențiunea că majoritatea au activat (și unii chiar s-au remarcat) și în alte specializări fizico-geografice de exemplu, în geografie fizică generală (I.Donisă), în geografia continentelor (I.Hârjoabă), în aspectele regionale de vegetație-faună (N.Barbu) dar, majoritatea și în geomorfologie specializare moștenită de la generațiile anterioare ca un specific al geografiei ieșene. De remarcat că pe traseu, în acest domeniu, au mai activat cu rezultate onorabile I.Bojoi și I.Ichim, iar temporar Eugenia Petraș și D.Ploscaru. Reuniune științifică în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Câmpiei colinare a Jijiei. În 1931, geograful Iulian Rick elaborează lucrarea,,Cercetări geografice și antropogeografice în depresiunea Jijiei, în care analizează și condițiile naturale din această parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote. Astfel, în 1958, C.Martiniuc și N.Barbu realizează chiar cercetări locale asupra reliefului comunei Șipote, elaborând lucrarea :,, Câteva observații asupra terasei inferioare a Miletinului la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
000 kg/ha (AXINTE M., și colab., 1999, 2002; BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L., și colab.,1995, 2001, 2003; UNGUREANU O., 2001). CAPITOLUL III CADRUL NATURAL ȘI CONDIȚIILE ECOLOGICE DE EXPERIMENTARE îN RAPORT CU CERINȚELE NĂUTULUI îN MOLDOVA III.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ, GEOMORFOLOGIA ȘI HIDROLOGIA ZONEI Stațiunea Didactică a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași este o unitate cu funcționalitate multiplă, care asigură baza materială și tehnică pentru integrarea cercetărilor agricole cu producția. Funcționând pe principiul gestiunii economice interne unitatea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux subliniază faptul că „orice formă de relief rezultă din antagonismul sau din echilibrul dintre atacul rocii existente și rezistența acesteia. Acțiunea modelatoare a factorilor climatici și îndeosebi a ploilor, supun relieful unui impact care se manifestă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
face referire la cele două componente ale mediului geografic: componenta naturală și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate elementele acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia directă a raporturilor dintre om și cadrul natural al
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
Bălți, Chișinău și Galați. Paralel cu activitatea didactică din aceste unități de învățământ, profesorul I.Gugiuman și-a continuat cercetările începute încă din anii studenției. Astfel, în această perioadă efectuează și publică în diferite reviste studii importante de Geografie umană, geomorfologie ori hidrologie în care a abordat: originea și evoluția orașului Huși (1934), localizarea geografică a așezărilor omenești de pe 10 Mureș (1935), alunecările de teren și scurgerile de gloduri de pe valea Bârladului și a Crasnei (1936), modul de grupare a așezărilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
așezărilor omenești din stepa deluroasă a Fălciului (1938), originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și implicațiile antropogeografice induse de geomorfologia acestei văi (1942) și multe altele. Majoritatea aspectelor geografice descifrate pe teren de profesor aveau caracter inedit pentru geografia românească, fiind apreciate de către specialiști pentru valoarea lor teoretică și practică. Menționăm că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și implicațiile antropogeografice induse de geomorfologia acestei văi (1942) și multe altele. Majoritatea aspectelor geografice descifrate pe teren de profesor aveau caracter inedit pentru geografia românească, fiind apreciate de către specialiști pentru valoarea lor teoretică și practică. Menționăm că, printre aceștia s-a numărat și ilustrul geograf
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
al Mării Negre. Pe lângă aceste contribuții importante la dezvoltarea climatologiei, în general, a climatologiei urbane din România, în special, profesorul meu a avut în atenție noi și noi subiecte pe care le-a tratat în lucrări de metodica predării cunoștințelor de geomorfologie în învățământul elementar și mediu, de metodica reprezentării grafice a caracteristicilor vântului, inclusiv, a calmului atmosferic prin reprezentarea procentuală a acestuia, de precizare a unor definiții, termeni și expresii geografice (1977), de îndrumare pentru studierea climei orașelor din România, în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
A elaborat numeroase lucrări științifice, articole și monografii geografice. Dintre toate științele geografice, cel mai mult l-au preocupat cele din domeniul geografiei fizice, în special, climatologia regională și climatologia urbană. În preocupările sale n-au lipsit însă cercetările de geomorfologie, hidrologie, monografiile complexe, probleme de geografia populației. Activitatea științifică de-a lungul întregii vieți, s-a concretizat în elaborarea a numeroase lucrări științifice, articole și monografii geografice. Dintre acestea, cele mai importante sunt : Orașul Huși - așezare, origine și evoluție, articol
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
geografii de seamă ai țării noastre înțelegând și militând pentru o geografie modernă, teoretică și practică. Printre preocupările sale geografice se înscriu inițial cele de geografia populației și așezărilor omenești, după care abordează probleme de teren legate mai mult de geomorfologia Podișului Moldovenesc. Datorită pregătirii sale temeinice, stilului său ales de muncă, primește în anul 1972 gradația de merit. În cadrul facultății a predat cu multă pricepere și dăruire mai multe cursuri de bază. Prin elaborarea acestor cursuri profesorul Alexandru Obreja și-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de imaginea și profesionalismul fără echivoc al regretatului domn profesor doctor Băcăoanu Vasile. Poate pe undeva structura mea, cu siguranță formatul meu profesional a avut o aplecare evidentă către latura fizică a geografiei ca știință, cu atât mai mult spre geomorfologie ca știință, iar acest lucru l-am asociat prestației imbatabile, academice prin excelență a domnului profesor. Era un „colos” în tehnica experimentală aplicativă a geomorfologiei, un fin observator al proceselor în speță, un profesor universitar complet, de care eu auzisem
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o aplecare evidentă către latura fizică a geografiei ca știință, cu atât mai mult spre geomorfologie ca știință, iar acest lucru l-am asociat prestației imbatabile, academice prin excelență a domnului profesor. Era un „colos” în tehnica experimentală aplicativă a geomorfologiei, un fin observator al proceselor în speță, un profesor universitar complet, de care eu auzisem prima dată la Brăila. Doamna profesoară Moise îi fusese studentă în anii ’60 și-mi spusese ce privilegiu aveam, avându-l ca profesor pe acest
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
abordării sistemice” în materie de geografie fizică, montat pe nume referențiale ale geografiei ca știință, ca de pildă Băcăoanu-Barbu Ungureanu. Cu domnul profesor Băcăoanu ne-am întâlnit prima dată în anul II, la vremea aceea făceam împreună și cursul de geomorfologie, în egală măsură și lucrările practice aferente acestuia. Era un domn înalt, o construcție organică, bine articulată, un om „frumos la chip și suflet”, un om a cărui „generozitate atitudinală și verbală” făcea să te simți util, respectat și ascultat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
practice aferente acestuia. Era un domn înalt, o construcție organică, bine articulată, un om „frumos la chip și suflet”, un om a cărui „generozitate atitudinală și verbală” făcea să te simți util, respectat și ascultat în egală măsură. Cursul de geomorfologie îl aveam totdeauna marți dimineața, iar cel de lucrări practice la finele săptămânii, seara de la orele 17. Totdeauna când intra la curs saluta în formula domniei sale inedită și cuceritoare: „Tinerețe, tinerețe, bună dimineața!”. Venea apoi un moment pregătitor când ne
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
colaborare, din care 15 în străinătate. A publicat peste 106 articole științifice în reviste de specialitate și a redactat patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
secțiile de geografie ale universităților românești. A contribuit la formarea a peste 35 de generații de geografi, cadre didactice și cercetători. Activitatea științifică a prof. dr. Victor Sficlea s-a desfășurat, în principal, în două domenii de cercetare: cartografie și geomorfologie. În domeniul geomorfologiei, a editat opt lucrări, principala realizare fiind reprezentată de Studiul geomorfologic al Câmpiei înalte a Covurluiului, tipărită la Editura Academiei Române, în 1976. Lucrările de cartografie realizate se pot grupa în lucrări referitoare la istoria cartografiei românești (15
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ale universităților românești. A contribuit la formarea a peste 35 de generații de geografi, cadre didactice și cercetători. Activitatea științifică a prof. dr. Victor Sficlea s-a desfășurat, în principal, în două domenii de cercetare: cartografie și geomorfologie. În domeniul geomorfologiei, a editat opt lucrări, principala realizare fiind reprezentată de Studiul geomorfologic al Câmpiei înalte a Covurluiului, tipărită la Editura Academiei Române, în 1976. Lucrările de cartografie realizate se pot grupa în lucrări referitoare la istoria cartografiei românești (15 lucrări); cartografia tematică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
științifice, economice, politice, Librăria Cartea Românească și Pavel Suru, București, 1921. Publică în 1927 articolul „Infiltrări românești dintr-o parte în alta a Dunărei, peste Balta Ialomiței”, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XLVI, București. Unul dintre primele studii de geomorfologie realizate în România aparțin geografului francez Emm. de Martonne. Acesta se oprește și asupra Câmpiei Bărăganului în lucrarea sa La Valachie, Essai de monographie géographique, Paris: Editura Armand Colin, 1902. Publicat la Leipzig, 1904; în 1900, Simion Mehedinți înființează prima
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București. Conea, I. (1956). Din geografia istorică a Bălților Ialomiței și Brăilei, Probleme de Geografie, vol. IV, București. Conea, I. (1989). Ethnogenese et ecologie demographique, Etudes et documents balkaniques et mediterraneens, 14, Paris. Coteț, P. (1989). Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată. București: Editura Ceres. Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, 2002. Iordan, I. (1983). Dicționar de onomastică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Manuilă, S. (1938). Recensământul general din 29 decembrie 1930. București. Martonne, Emm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Evaluarea preliminară de securitate radiologică, cu următorul conținut: ... - Date complete de identificare ale persoanei legal constituite și ale coordonatorului care a întocmit evaluarea preliminară de securitate radiologică; - Amplasarea geografică a instalației; - Elementele de geologie structural��, seismologie, geochimie, mineralogie, geografie și geomorfologie, hidrografie, hidrogeologie, climatologie, demografie, utilizare a terenurilor, floră și faună, aspecte arheologice și de moștenire culturală, și de accept al populației locale, caracteristice amplasamentului; - Prezentarea generală a lucrărilor propuse din domeniul nuclear; - Construcții și echipamente de la suprafață și din subteran
NORME DE SECURITATE RADIOLOGICĂ din 31 mai 2004 proceduri de autorizare a activităţilor de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, de prelucrare a materiilor prime nucleare şi de producere a combustibilului nuclear. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158603_a_159932]