97 matches
-
în vigoare a prezentei convenții, depozitarul înregistrează Convenția la Secretariatul Națiunilor Unite, în conformitate cu art. 102 din Carta Națiunilor Unite. Anexa I la Convenție SPECIFICAȚIA SISTEMULUI 1. Generalități Sistemul de satelit meteorologic european vine în continuarea programului preoperațional Meteosat de sateliți geostaționari. Poziția nominală a satelitului este deasupra meridianului 0°. Sistemul conține un segment spațial și unul terestru. Proiectul vehiculului spațial se bazează pe proiectul Meteosat. Segmentul terestru folosește și experiența dobândită pe durata programului preoperațional Meteosat și permite urmărirea și controlul
CONVENŢIE din 24 mai 1983 privind crearea unei Organizaţii Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224597_a_225926]
-
aria de acoperire a cel puțin unei stații radiotelefonice de coastă MF, unde se asigura continuu alertarea în regim ASN. ... c) Zona maritimă A3: o zonă, exclusiv zonele maritime A1 și A2, inclusă în aria de acoperire a unui satelit geostaționar INMARSAT, unde se asigura continuu alertarea. ... d) Zona maritimă A4: o zonă aflată în afara zonelor maritime A1, A2 și A3, definite mai sus. ... Anexă 3 Abrogata ---------- Anexă 3 a fost abrogata de pct. 4 al art. I din DECIZIA nr.
DECIZIE nr. 699 din 20 decembrie 2005 (*actualizată*) privind aprobarea Regulamentului personalului operator al staţiilor de radiocomunicaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266016_a_267345]
-
aria de acoperire a cel puțin unei stații radiotelefonice de coastă MF, unde se asigura continuu alertarea în regim ASN. ... c) Zona maritimă A3: o zonă, exclusiv zonele maritime A1 și A2, inclusă în aria de acoperire a unui satelit geostaționar INMARSAT, unde se asigura continuu alertarea. ... d) Zona maritimă A4: o zonă aflată în afara zonelor maritime A1, A2 și A3, definite mai sus. ... Anexă 3 Abrogata ---------- Anexă 3 a fost abrogata de pct. 4 al art. I din DECIZIA nr.
DECIZIE nr. 699 din 20 decembrie 2005 (*actualizată*) privind aprobarea Regulamentului personalului operator al staţiilor de radiocomunicaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266035_a_267364]
-
părți în cadrul contribuțiilor Europei și Coreei la sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) de uz civil. Articolul 2 Definiții În sensul prezentului acord, se înțelege prin: (a) "extindere", mecanisme regionale sau locale, precum Sistemul european de navigație prin recuperare geostaționară (EGNOS). Aceste mecanisme permit utilizatorilor GNSS să obțină performanțe superioare, în special în ceea ce privește precizia, disponibilitatea, integritatea și fiabilitatea; (b) "Galileo", un sistem civil și autonom european de poziționare, de navigație și de sincronizare prin satelit la nivel mondial, aflat sub
22006A1019_01-ro () [Corola-website/Law/294560_a_295889]
-
începând cu anul 2008, servicii de informare de calitate superioară celor furnizate de sistemele de navigație prin satelit actuale și care se dovedesc optime în cazul serviciilor telematice rutiere. Sistemul precursor care va fi constituit de serviciul european de navigație geostaționară (EGNOS) va fi operațional începând cu anul 2004 și va oferi performanțe similare. Aceste sisteme inovatoare pot provoca totuși probleme în ceea ce privește fiabilitatea controalelor și prevenirea fraudelor. Cu toate acestea, având în vedere avantajele considerabile menționate anterior, aplicarea tehnologiilor de localizare
32004L0052-ro () [Corola-website/Law/292676_a_294005]
-
de membru până când își îndeplinește obligațiile. Angajamentele financiare ale întreprinderii comune nu trebuie să depășească totalul capitalului de care dispune. Articolul 2 Principalele misiuni ale întreprinderii comune sunt: 1. să asigure cea mai bună integrare posibilă a Serviciului european complementar geostaționar de navigare (EGNOS) în programul Galileo și punerea în aplicare a etapelor de dezvoltare și de validare a programului Galileo, precum și să contribuie la pregătirea etapei de desfășurare și de funcționare; 2. să lanseze, în cooperare cu Agenția Spațială Europeană
jrc5755as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90927_a_91714]
-
un acord de cooperare în domeniul spațial, americanii căpătând dreptul de a utiliza CLA pentru lansarea de sateliți. Mai trebuie amintit că baza de la Alcantara este situată la 200'18" latitudine sudică, deci foarte aproape de Ecuator, deasupra căruia operează sateliții geostaționari (majoritatea de telecomunicații). Avantajul lansărilor efectuate de la CLA constă si într-o economie de combustibil de până la 30% și o crestere a sarcinii utile transportate de până la 20% comparativ, spre exemplu, cu lansările efectuate de la Baikonur (Kazahstan). De aceea, se
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
si într-o economie de combustibil de până la 30% și o crestere a sarcinii utile transportate de până la 20% comparativ, spre exemplu, cu lansările efectuate de la Baikonur (Kazahstan). De aceea, se estimează că o mare parte din lansările de sateliți geostaționari se va face de la Alcantara, singura bază de lansări spațiale situată mai aproape de Ecuator decât CLA fiind Kourou (Guyana). În fine, amintim că Brazilia este una din cele 16 națiuni ce participă la construirea Stației Spațiale Internaționale. În anul 2010
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
și atenuarea semnalelor transmise prin acest tip de sateliti, sunt destul de mari. Sunt utilizați în special în rețele GPS și pentru comunicații de voce și date. La momentul actual pe orbita Pământului se află 69 sateliți cu orbita medie. Sateliții geostaționari sunt plasați pe orbite situate deasupra Ecuatorului la distanța fixă de 35.786 Km. Se rotesc cu aceeași viteză și în același sens cu Pământul. Un satelit geostationar poate acoperi în orice moment 42,2% din suprafața planetei. Timpul în
Satelit artificial () [Corola-website/Science/306545_a_307874]
-
transmise, sunt foarte mari, iar costurile de plasare a acestor sateliți pe orbită sunt de asemenea foarte mari. Sunt utilizați în general pentru comunicații de orice tip, supravegherea militară sau meteorologică. Pe orbita Pământului se afla 423 sateliți cu orbita geostaționară. Sateliții cu orbite polare orbitează Pământul la unghiuri de 90° față de Ecuator și față de poli. Doi astfel de sateliți aparținând National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), furnizează informații despre vreme pentru toate zonele la fiecare 6 ore. Aceștia realizează hărți
Satelit artificial () [Corola-website/Science/306545_a_307874]
-
Jules Verne, Țiolkovski scrie la început povestiri SF, ca apoi să se dedice studiului rachetelor. În 1895, după modelul Turnului Eiffel din Paris, introduce conceptul de "Turn Țiolkovski", un lift spațial care să se înalțe de la suprafața Pământului dincolo de orbita geostaționară (la 35.786 km). În 1897 concepe și experimentează primul tunel aerodinamic din Rusia . În 1903 a fost publicat primul articol al lui Țiolkovski referitor la tehnica rachetelor, "Cercetarea spațiilor mondiale cu dispozitive reactive". În această lucrare, el a propus
Konstantin Țiolkovski () [Corola-website/Science/298989_a_300318]
-
London. În anii care au urmat războiului, Clarke a fost membru în consiliul Societății Interplanetare Britanice (BIS) între anii 1946 și 1947 și din nou între 1951 și 1953. Deși nu a fost cel care a inventat conceptul de satelit geostaționar, una dintre contribuțiile sale importante a fost aceea că a sesizat importanța acestuia pentru telecomunicații. El a lansat această idee într-o publicație care a circulat printre membrii BIS în 1945, publicând-o ulterior în octombrie același an în "Wireless
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
de cărți de non-ficțiune în care a descris detaliile tehnice și implicațiile sociale ale zborului spațial, printre cele mai importante numărându-se "The Exploration of Space" (1951) și "The Promise of Space" (1968). Ca o recunoaștere a contribuției sale, orbita geostaționară aflată la 36.000 de km deasupra ecuatorului a fost numită oficial orbita Clarke. În timpul unei călătorii făcute în Florida în 1953, Clarke a întâlnit-o pe Marilyn Mayfield, o americancă de 22 de ani, divorțată și cu un copil
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
istoriei acestei țări i-a furnizat autorului informații pe care le-a folosit în romanul "Fântânile Paradisului", în care descrie un lift spațial. Acesta, credea el, va determina renunțarea la rachete pentru accesul pe orbită și, mai mult decât sateliții geostaționari, vor constitui moștenirea sa științifică supremă. Numeroasele sale predicții au culminat în 1958 cu scrierea unei serii de eseuri care aveau să devină "Profiles of the Future", carte publicată în 1962. O cronologie până în anul 2100 descrie invenții și idei
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
fost publicată în "The View from Serendip" (1977), care conține și un text de ficțiune "When the Twerms Came". Clarke a mai scris povestiri folosind și pseudonimele E. G. O'Brien și Charles Willis. Clarke a contribuit la popularitatea ideii că sateliții geostaționari ar putea constitui excelente relee de telecomunicații. Prima dată a descris acest lucru într-o scrisoare către editorul revistei "Wireless World" din februarie 1945 și a elaborat conceptul într-un articol intitulat "Extra-Terrestrial Relays - Can Rocket Stations Give Worldwide Radio
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
într-o scrisoare către editorul revistei "Wireless World" din februarie 1945 și a elaborat conceptul într-un articol intitulat "Extra-Terrestrial Relays - Can Rocket Stations Give Worldwide Radio Coverage?", publicat în "Wireless World" în octombrie 1945. În ziua de azi, orbita geostaționară este numită și orbita sau centura Clarke, în cinstea lui. Nu se știe cu exactitate dacă articolul a inspirat într-adevăr sateliții moderni de telecomunicații. După spusele lui John R. Pierce de la Laboratoarele Bell, care a fost implicat în proiectele
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
timp înaintea morții, Clarke a fost întrebat dacă ar fi bănuit vreodată că sateliții de comunicații vor deveni atât de importanți într-o zi; el a răspuns Deși diferită de ideea lui Clarke cu privire la releele de telecomunicații, ideea folosirii sateliților geostaționari pentru comunicații fusese descrisă anterior. De exemplu, conceptul de satelit geostaționar fusese descris în cartea din 1923 a lui Hermann Oberth "Die Rakete zu den Planetenräumen" ("Racheta în spațiul interplanetar"), iar ideea comunicațiilor radio folosind acești sateliți în cartea din
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
vreodată că sateliții de comunicații vor deveni atât de importanți într-o zi; el a răspuns Deși diferită de ideea lui Clarke cu privire la releele de telecomunicații, ideea folosirii sateliților geostaționari pentru comunicații fusese descrisă anterior. De exemplu, conceptul de satelit geostaționar fusese descris în cartea din 1923 a lui Hermann Oberth "Die Rakete zu den Planetenräumen" ("Racheta în spațiul interplanetar"), iar ideea comunicațiilor radio folosind acești sateliți în cartea din 1928 a lui Herman Potočnik (scrisă sub pseudonimul Hermann Noordung) " Das
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
o conexiune prin telefonul fix, ci printr-o conexiune prin fibră optică sau alte tehnologii broadband. IPTV este în primul rând folosit pentru a oferi servicii duplicat sau care depășesc caracteristicile și funcționalitatea servicilor CATV sau transmiterea directă prin sateliți geostaționari, aceasta se realizează prin intermediul unei rețele IP. Furnizorii de serviciu doresc să livreze servicii multiple peste o singură rețea și adesea aleg tehnologia IP deoarece ea poate să furnizeze în plus la IPTV VoIP și o mare viteză de acces
IPTV () [Corola-website/Science/311229_a_312558]
-
planul fundamental al sistemului geografic de coordonate. Valorile de latitudine și longitudine sunt stabilite printr-un sistem geodetic asociat, cum ar fi WGS84. Unui același punct de pe Pământ îi pot corespunde diferite latitudini și longitudini, în funcție de sistemul geodetic folosit. Sateliții geostaționari, cum ar fi cei de televiziune, sunt dispuși deasupra ecuatorului. Poziția lor față de Pământ este exprimată în grade zecimale; latitudinea lor nu se schimbă și este întotdeauna egală cu zero ° (= deasupra ecuatorului). Pentru a specifica absolut un punct pe sau
Coordonate geografice () [Corola-website/Science/306416_a_307745]
-
simplu "20.001", se prezintă evoluția la care au ajuns europanii sub supravegherea monolitului rămas pe satelit. Însă, la sfârșitul lui "3001", toți monoliții din sistemul solar dispar. În "3001", Pământul este înconjurat de un habitat inelar aflat pe orbită geostaționară în jurul său, de care este legat prin patru „turnuri” (lifturi spațiale), aflate la distanțe egale pe ecuator. Pe de altă parte, epilogul lui "2061" vorbește despre un habitat inelar conectat la Pământ prin șase „turnuri”. Sunt schimbate și unele date
3001: Odiseea finală () [Corola-website/Science/323991_a_325320]
-
concretizat. În 2012, un scenariu al romanului "3001" a fost pus pe site-ul 2001:Exhibit website, în speranța de a stârni interesul celor de la MGM și WB pentru a ecraniza ultimul roman al seriei. Habitatul inelar aflat pe orbită geostaționară în jurul Pământului a apărut pentru prima dată în opera lui Clarke la sfârșitul romanului "Fântânile paradisului". Deși romanul a avut succes, el nu s-a ridicat la standardele stabilite de "" și "". Steven Silver constată ușurința lecturii datorată „stilului fără stil
3001: Odiseea finală () [Corola-website/Science/323991_a_325320]
-
foarte bună primire din partea cititorilor și de aprecierea criticii literare. În același an a îngrijit volumul "Jurnal de bord", cuprinzând o selecție de texte ale regretatului jurnalist român Dan Goanță. A publicat în anul 2008 volumul de povestiri fantastice „Basme geostaționare”, la editura Bastion din Timișoara. În 2010, editura Eagle Publishing House a reeditat romanul ”Așteptând în Ghermana”, în cadrul colecției ”Seniorii imaginației”, o integrală a celor mai bune volume science fiction românești, de la începuturi până în zilele noastre. Editura Tritonic a republicat
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
28.476 km/ora. Prin această viteză, se egalizează (compensează) forța centrifugă a corpului zburător cu forța gravitațională (de atracție) a Pământului. Sateliții zboară la o înălțime de cel puțin 36.000 de metri deasupra suprafeței terestre. Un satelit meteorologic geostaționar rămâne "parcat" pe o orbită terestră, deasupra unui punct al Pământului (cu abateri foarte mici), fiindcă în 24 de ore acesta face și el o rotație în jurul axei sale. Bineînțeles că nu toți sateliții sunt geostaționari ("fixați"), ei putând și
Zbor spațial () [Corola-website/Science/319787_a_321116]
-
terestre. Un satelit meteorologic geostaționar rămâne "parcat" pe o orbită terestră, deasupra unui punct al Pământului (cu abateri foarte mici), fiindcă în 24 de ore acesta face și el o rotație în jurul axei sale. Bineînțeles că nu toți sateliții sunt geostaționari ("fixați"), ei putând și să baleieze (cutreiere) pe traiectorii spațiale variabile deasupra suprafaței terestre în diferite scopuri. Dacă viteza unui corp lansat (satelit etc.) devine mai mare decât prima viteză cosmică, atunci el urmează o traiectorie de cerc alungit, elipsă
Zbor spațial () [Corola-website/Science/319787_a_321116]