77 matches
-
ca grup: întrucât nu este un cuvânt autonom, un adverb inserat în [Spec,NEGP], deplasarea verbului la [Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
criterii suplimentare. În fine, Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) disting două tipuri de structuri cu inversiune (encliză a cliticului și a auxiliarelor): structuri în care deplasarea V-la-C este determinată de factori morfosintactici (propozițiile imperative și gerunziale) și structuri în care deplasarea V-la-C se asociază cu efecte discursiv-pragmatice (propozițiile nonimperative). Autoarele consideră că inversiunile din propozițiile nonimperative reprezintă o strategie de focalizare în cronicile moldovenești, bazându-se pe distribuția complementară dintre inversiune și deplasare la proiecția de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subjonctivul neinversat -; valorile multiple asociate cu inversiunea, care pot fi aduse doar sub umbrela unui mecanism foarte larg cum este forța asertivă; restricția inversiunii la contexte finite (cu excepția gerunziului, unde ridicarea V-la-FIN este obligatorie și se leagă de verificarea morfologiei gerunziale); asimetria propoziție principală / propoziție subordonată (v. §3.1.2 supra pentru limbile romanice; §3.2.2.2 infra pentru română); sub coordonare, preferința către inversiune în primul conjunct (Croitor 2014, v. și §3.2.1.1 supra). (99) c. Spinii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2013: cap. III; Nedelcu 2015; Nicolae 2015d). 33 Se pare că unele dintre proprietățile morfosintactice ale formelor nonfinite (cele care organizează propoziții nonfinite, infinitivul verbal precedat de a și gerunziul) sunt determinate de modul de realizare a morfologiei nonfinite: morfologia gerunzială este "continuă" în sensul în care încadrarea în paradigmă se realizează prin sufixul gerunzial; în schimb, morfologia infinitivului verbal precedat de a este "discontinuă", încadrarea în paradigmă făcând-se simultan prin intermediul sufixului de infinitiv și al complementizatorului prepozițional a. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
morfosintactice ale formelor nonfinite (cele care organizează propoziții nonfinite, infinitivul verbal precedat de a și gerunziul) sunt determinate de modul de realizare a morfologiei nonfinite: morfologia gerunzială este "continuă" în sensul în care încadrarea în paradigmă se realizează prin sufixul gerunzial; în schimb, morfologia infinitivului verbal precedat de a este "discontinuă", încadrarea în paradigmă făcând-se simultan prin intermediul sufixului de infinitiv și al complementizatorului prepozițional a. Astfel, trăsătura [nonfinit] a centrului funcțional FIN0 se satisface fie prin deplasarea gerunziului la FIN
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Rizescu (2007), Manea (2016). 14 Negatorul ne, calc după slavă, este ocazional atestat în alternanță cu nu în unele traduceri (Manea 2016). 15 V. Zafiu (2016) și bibliografia pentru cronologia atestărilor formelor de subjonctiv românesc: subjonctiv prezent, subjonctiv perfect și gerunzial și subjonctiv dublu compus/supracompus/mai-mult-ca-perfect (dispărut în trecerea la româna modernă). 16Asupra originii complementizatorului să, v. Sava (2013), Hill (2013) și Zafiu (2016: §2.1.1.1). 17 Autori ca Vikner (1995: cap. III); Zwart (1997: cap. III) atrag
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbale - de diateză: Spălându-l tu în fiecare dimineață, l-ai învățat un leneș. / Spălându-te cu apă rece, ai să vezi că te încălzești. etc. Intră în relații sintactice specifice verbului: cu un „subiect” - complement semantic principal, în construcții gerunziale absolute: „El iar privind de săptămâni / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) sau cu un complement (direct, indirect, de agent etc.): „Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea, Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea...” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau calificare cu dezvoltare propozițională: Plecând acum înseamnă să te recunoști învins. „Eu cred că ar fi să te scobori prea jos primind să te bați cu un om ca GheorgheNeagu.” (E. Gârleanu) Seria funcțiilor sintactice se amplifică prin construcțiile gerunziale absolute (în termenii Gramaticii Academiei, vol.II, p. 82) - o variantă specifică de constituent dezvoltat; în structura acestuia, ca și în cazul construcțiilor infinitivale relative, intră gerunziul și complementul său semantic principal (care poate rămâne neexprimat), diferit de subiectul gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în enunțul „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate...” (I. Creangă), sintagma cine te scoate este subiectul predicatului n-are să aibă; în interiorul ei s-ar putea identifica funcțiile: cine - subiect, te - complement direct; - construcții gerunziale absolute; alcătuite dintr-un gerunziu și un nume (pronume) - care funcționează ca „subiect interior”: „Căci voi murind în sânge ei pot să fie mari.” (M. Eminescu); I - voi murind - circumstanțial de cauză dezvoltat; II - murind + vei - „subiect” interior; - sintagme alcătuite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat a avea și, mai rar, a fi: „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă) • construcții gerunziale absolute: „Din când în când învăluirile de vânt de deasupra satului păreau că se alină și-atunci se auzea sunând cu zvon mare, sus, sub nouri, pădurea de brazi.” (M. Sadoveanu) • sintagme conținând o determinare atributivă, esențială pentru desfășurarea planului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
praf s-a pierdut departe trăsura domnească cu ale suitei.” (I.L. Caragiale) b. dezvoltat; se realizează prin construcții infinitivale relative, cu verbul a avea ca regent: „Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere.” (M. Eminescu) sau prin construcții gerunziale absolute : „...Porni cu pas repede în direcția în care văzuse dispărând tânăra pereche.” (M. Eliade) c. analitic: „Ai trăit vreodată tragedia de a nu putea fi Tu, așa cum te simți, cum te cunoști?” (G.M. Zamfirescu), „Romanii n-au putut prinde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Planul semantic concret al locuțiunii adverbiale de aceea este conținut de obicei într-o propoziție anterioară, pe care o reia: „Sunt nuci bătrâni, continuă Gavrilescu, de aceea atâta umbră și răcoare”. (M. Eliade, 14) b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții gerunziale absolute: „Ce putea fi? o întrebă Pătrașcu cu îngăduință, fiindcă o ascultase numai cu jumătate de atenție, totul neînsemnând pentru el decât ritual.” (M. Preda, M. Sg., I, 39); • sintagme pe baza substantivelor pricină, cauză, motiv, mai ales, la plural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rezultă din punerea sub semn negativ a planului semantic al unei propoziții anterioare; în enunțul de mai sus, altminteri = „dacă nu mergem.” • forme verbal-nominale: „Acceptând frica devii apt pentru ea.” (O. Paler, Viața..., 235) b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții gerunziale absolute: „Judecând după cât câștig eu, o sută de lei lecția, ar trebui zece mii de lecții să facă un milion.” (M. Eliade, 15) • sintagme constituite dintr-un substantiv care exprimă, prin planul său semantic, eventualitatea, condiția, ipoteza: caz, condiție, eventualitate, ipoteză
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămâne implicită în planul semantic al primului substantiv din sintagma nominală: „Eliberarea din funcție a judecătorilor se face în aceleași condiții în care aceștia au fost aleși.” sau în planul semantic al relației de dependență, dacă se realizează prin construcții gerunziale absolute, când poate fi întărită de adverbul numai: „Numai mergând el foarte încet, aș putea să-l mai ajung din urmă.” Circumstanțiala de condiție se introduce în frază prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): dacă, de, să, fără să, în caz că, adverbul devenit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cetate n-avea umbră, nici zidurile, nici copacii, nici oamenii.” (O. Paler, Galilei, 17), „Danțul, muzica, șșiț pădurea, Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, 102) Relația de coordonare copulativătc "Rela]ia de coordonare copulativ\" - poate fi mascată prin: • construcții gerunziale; în enunțul: „Nu se mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar fi murit în vârstă de mai puțin de 60 de ani, fiind înmormântat la biserica Sf.IoncelMare.” (I.L.R., II, 170), prin construcție gerunzială se evită introducerea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mascată prin: • construcții gerunziale; în enunțul: „Nu se mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar fi murit în vârstă de mai puțin de 60 de ani, fiind înmormântat la biserica Sf.IoncelMare.” (I.L.R., II, 170), prin construcție gerunzială se evită introducerea în relația de coordonare copulativă a încă unui termen propozițional (și ar fi fost înmormântat...); • construcții infinitivale: „Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate, ce dispare într-o companie veche spre a reapare în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îl domină net pe cel dintâi în constituirea planului semantic al enunțului: „Nu atât adevărul unor idei a influențat lumea, cât convingerea cu care acestea au fost rostite.” (O. Paler, Viața..., 247) Uneori, coordonarea opozitivă este mascată de o construcție gerunzială: „Nimeni nu râsese de această soluție ușor de caricaturizat, rămânând toți tulburați.” (G. Călinescu, C.O., 262) COORDONAREA CONCLUZIVĂTC "COORDONAREA CONCLUZIV|" Coordonarea concluzivă se desfășoară între doi termeni, dintre care cel de-al doilea este o concluzie impusă de conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ei l-au trîntit la pămînt pe Ahille [e1], APOI ei l-au tîrît [e2], APOI ei l-au azvîrlit [e3]. Faptul divers jurnalistic din T2 pe care l-am citat în introducere prezintă și el o interesantă construcție detașată gerunzială (P2), foarte diferită de circumstanțialele simple de tipul celei întîlnite la începutul lui P5. În schimb, ea nu diferă mult de construcția gerunzială cu relativă din P8: [P2] Reușind să-și procure pistoale, ei luară cu forța cheile unui paznic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
jurnalistic din T2 pe care l-am citat în introducere prezintă și el o interesantă construcție detașată gerunzială (P2), foarte diferită de circumstanțialele simple de tipul celei întîlnite la începutul lui P5. În schimb, ea nu diferă mult de construcția gerunzială cu relativă din P8: [P2] Reușind să-și procure pistoale, ei luară cu forța cheile unui paznic și se repeziră afară din celule, trăgînd în gardieni, dintre care patru fură uciși. [P5] În fața porții închisorii, deținuții urcară într-o trăsură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu pistoalele în direcția fugarilor. [P8] Un glonte lovind de moarte calul care trăgea trăsura, gardienii putură să se apropie și îi găsiră pe deținuți morți, cu trupul ciuruit de gloanțe. Spre deosebire de circumstanțialul de loc din P5, cele două CD gerunziale constituie fiecare o predicație, adică o unitate de sens ce trebuie memorată deoarece condiționează lectura a ceea ce urmează: Deținuții și-au procurat pistoale (P2), Un glonte a lovit de moarte calul care trăgea trăsura (P8). Aceasta este și analiza pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e3]) în trei unități de sens: v. 11: Un glonte lovește de moarte calul care trăgea trăsura [e1'] v. 12: Gardienii se pot apropia [e2'] v. 13: Ei îi găsesc pe deținuți morți cu trupurile ciuruite de gloanțe [e3'] Construcția gerunzială din P8 [e1] permite exprimarea anteriorității unui enunț și deci o înlănțuire de predicate succesive. Astfel este introdusă o succesiune temporală de acțiuni și de legături de la cauză la efect (cum nu este totuși cazul circumstanțialului din P5). Cu acest
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
introducerea unei cauzalități narative: T5 Scăpînd de sub supravegherea mamei [e1], un băiețel în vîrstă de 16 luni a căzut mortal vreo zece metri de la etajul al treilea al unui bloc situat pe strada Village, nr. 5 [e2]. CD, cu formă gerunzială scăpînd care semnalează anterioritatea acțiunii la forma activă și deja încheiate, este dată ca o informație importantă asupra cauzei [e1] accidentului povestit în nucleul frazei [e2]. Aceste exemple arată că, în ciuda legăturii gramaticale și a sintaxei frastice stricte (prezența subiectului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle. * pentru 2 ore/săptămână Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
verbe neregulate: esse și compușii*); ire și compușii*); ferre și compușii*); fieri, velle. Noțiuni de sintaxa a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. *) pentru 2 ore/săptămâna. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle. * pentru 2 ore/săptămână Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]