565 matches
-
pentru că, știm, NC numea și prezentul o "Epocă de aur"). În potopul de substantive și de adjective pozitive (chiar accentuate prin hiperbole și expresia adverbială exagerată), se pierde simțul realității trăite (Simposionul dedicat lui ME, dar și viața prezentă, dificilă). Gerunziul este o cheie pentru stimularea către ceea ce urmează, adică înșiruirea de clișee, culminând cu evocarea comunismului în România: ce mai contează prezentul, în comparație cu ceea ce se așteaptă să se obțină?, dacă (acest ascuns dacă, înlocuit prin sugestiva înlănțuire de eforturi țintind
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
cheie referitor la discuție, de obicei un substantiv. Al doilea vers e alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul în discuție, fiind adjective. Al treilea vers e alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acțiune, fiind, de regulă verbe la gerunziu. Al patrulea vers conține patru cuvinte și exprimă sentimente față de subiect. Al cincelea vers este un cuvânt care sintetizează cele prezentate. “*” Scaunul autorului: după ce elevii fac un exercițiu de redactare liberă, sunt invitați să ia loc pe un scaun, care
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Viana; vieața → viața; - e se păstrează În: beutură, strein, pasere, omet, țipet, gemet, șepte, jele etc. și În: ușe, mătușe, jeratic etc., conform pronunțării regionale; - h pentru ch: duch → duh; monarch → monarh; paroch → paroh; - i se Înlocuiește cu â În: gerunziile și participiile verbelor În Î; de exemplu, urind → urând; urit → urât; În poziție inițială, urmat de nazală, potrivit ortografiei actuale. De exemplu, imbăta → Îmbăta; imbrăca → Îmbrăca; impăca → Împăca; inapoi → Înapoi; intreg → Întreg etc.; - u În poziție finală se suprimă, conform
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un cuvânt pretențios și inutil. Eliminarea lui nu modifică cu nimic mesajul textului (altcumva, stupid, greoi și fără țintă). Folosirea impersonalelor, este greșeală care duce la imprecizie și neclaritate: s-au identificat (cine face acțiunea?, când?, și cu ce ocazie?). Gerunziul (lecturând) nu poate fi folosit în atacul unui text. Gerunziul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, simultană cu altă acțiune. Or, aici, gerunziul (ca prim cuvânt al atacului) exprimă o simultaneitate cu o acțiune exprimată înainte ca textul să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nimic mesajul textului (altcumva, stupid, greoi și fără țintă). Folosirea impersonalelor, este greșeală care duce la imprecizie și neclaritate: s-au identificat (cine face acțiunea?, când?, și cu ce ocazie?). Gerunziul (lecturând) nu poate fi folosit în atacul unui text. Gerunziul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, simultană cu altă acțiune. Or, aici, gerunziul (ca prim cuvânt al atacului) exprimă o simultaneitate cu o acțiune exprimată înainte ca textul să înceapă. Este preocupată. Folosirea verbului la diateza pasivă nu este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
duce la imprecizie și neclaritate: s-au identificat (cine face acțiunea?, când?, și cu ce ocazie?). Gerunziul (lecturând) nu poate fi folosit în atacul unui text. Gerunziul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, simultană cu altă acțiune. Or, aici, gerunziul (ca prim cuvânt al atacului) exprimă o simultaneitate cu o acțiune exprimată înainte ca textul să înceapă. Este preocupată. Folosirea verbului la diateza pasivă nu este deloc dinamică și nu personalizează corect. Numele ziariștilor și precizarea cetățeniei lui Munaf încarcă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care se transformă”, descrierea reprezintă momentul în care narațiunea se oprește pentru ca sensul să poată fi stocat. Descrierea este memoria narațiunii [...] Formele sunt acelea care au tendința să antropomorfizeze obiectele de descriere. Așa sunt formele verbale durative, cum ar fi gerunziul și imperfectul („camioanele defilau”), ca și întoarcerea la formele pronominale („cortegiului i s-au alăturat siderurgiștii germani”). Mai există și altele care par să asigure o legătură subtilă - sunt cele care ajung la o „contaminare” a descrierii ca narațiune. Astfel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ar fi indicat să le evitați. Motivele sunt diverse: devin monotone, fac parte din recuzita argumentativă și, prin urmare, diminuează din expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
recuzita argumentativă și, prin urmare, diminuează din expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la altul este limitată și condiționată de coerența discursivă a textului. Atenție la fundături. Se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de când n-au mai îndrăznit să le recite elevilor, în liniște, din eufoniile eminesciene, familiarizându-i cu melifluența (termenul este al lui Dan Botta, autorul unei superbe Cantilene), cu „narcoza auditivă“ (Negoițescu dixit) a diftongilor cuplați cu aliterațiile pe catifeaua gerunziilor, a jocului fonic dintre departe și aproape (categoriile subtil împletite de Edgar Papu), dintre încet, tămâiet și nemângâiet, dintre „covorul moale“ și „mătasa sună sub picior“, cu „noaptea, fla mingo cel roșu apa neagră-ncet pătrunde“ și „să scap din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de fulger.” Procedeele cele mai frecvente sunt, după cum se poate observa, enumerarea și repetiția (nu este de loc întâmplătoare reluarea secvenței „trăgeam de fir”, repetată, cu mici variațiuni, de trei ori în partea mediană a poemului, și nici aceea a gerunziului „arzând”, din final). Pe de altă parte nu trebuie neglijată împrejurarea că spațiul acestei ciocniri erotice este din nou orașul (mai precis orașul București), așa încât mișcarea de apropiere fantastică, prin tragerea de firul telefonic, a celor două cartiere, aduce în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fum, se vede altfel. Cosmina netezi așternutul sub degetele desfăcute. — Vorbește ciudat... spuse. — Vorbește după cum trăiește, spuse Pantelimon, băgând moneda în buzunar și scotocindu-se după pachetul cu țigări. E încă la început și la început a fost verbul... — Dar gerunziul ăsta... — Tot ce are e un fel de prezent continuu. Viitorul e incert, iar trecutul încă nu și-l amintește. Dacă nu cumva o să trebuiască să-l reinventeze, așa cum reînvață să meargă. Doar că nu știu dacă poate cineva să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de la reanimare... — Nu mai avea ce face acolo. Mănâncă singur, poate să- și ducă lingura la gură. Ba chiar, azi de dimineață, s-a ridicat în capul oaselor. A cam amețit, dar a reușit, până la urmă. Îi dă înainte cu gerunziul, dar simt că a început să iasă din prezentul continuu. Mai greu, adică știe cum îl cheamă, dar nu știe cine i-a pus numele ăsta. — Mă duc să-l văd. Aș vrea să fiu singură cu el, poate că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică a eului). Mărcile lexicogramaticale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
VARIANTELE 1- 15 - VARIANTA 1 SUBIECTUL I (30 de puncte) ( Ionel Teodoreanu, La Medeleni) 1. antonime: contopire - separare, despărțire, divizare; serafic - demoniac, malefic 2. În secvența întregindui, cratima are rolul de a lega forma conjunctă a pronumelui de verbul la gerunziu/rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a da lumină, a vedea lumina zilei, (a scoate/a ieși) la lumină, (a pune) întro lumină bună/rea, a vedea lumina tiparului, a se face lumină (în mintea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică a eului). Mărcile lexicogramaticale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
VARIANTELE 1- 15 - VARIANTA 1 SUBIECTUL I (30 de puncte) ( Ionel Teodoreanu, La Medeleni) 1. antonime: contopire - separare, despărțire, divizare; serafic - demoniac, malefic 2. În secvența întregindui, cratima are rolul de a lega forma conjunctă a pronumelui de verbul la gerunziu/rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a da lumină, a vedea lumina zilei, (a scoate/a ieși) la lumină, (a pune) întro lumină bună/rea, a vedea lumina tiparului, a se face lumină (în mintea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stând și alte cărți ale sale precum "Provinciile imaginare", "Ion D. Sârbu și timpul romanului", "Literatura română posteblică între impostură și adevăr", Nicolae Oprea își permite totuși surprinzătoare neglijențe sintactice, tip o frază din două propoziții susținute fiecare printr-un gerunziu, dar fără predicat verbal (p. 23); folosește dezinvolt termeni improprii sau forțați, cum ar fi stridentele expresii, în opinia noastră, "remagizarea literaturii", "magism", "basmic" ș.a. În fine, tentativele sale inconoclaste îl vizează de data asta pe Al. George, calificând o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
evidențiate și de refren, verbele de percepție și de stare: "aud", "tresar", "parcă dormi", "mi se pare", "sunt singur", verbele la persoana I, ca și pronumele personal sau reflexiv ("mă duce-un gând", "mi se pare", "mă găsesc"), preferința pentru gerunzii. Poezia mizează pe o artă a sugestiei, lumea fiind goală de orice transcendență. Decor În poezia Decor, poetul exprimă sentimentul însingurării într-o atmosferă dezolantă, prin cuvinte-simbol. Este un pastel simbolist care prezintă un spațiu artificial (parcul) și valorifică motivul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fericirii prin iubire, întâlnire exprimată prin verbe la viitor: "Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă/ Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă". Verbele la viitor sugerează o declarație erotică, un ritual cu gesturi tandre, iar verbul la gerunziu "surâzând" aduce o notă de optimism. Lângă salcâmul de pe deal se prefigurează regăsirea "cuplului mitic", aspirația spre iubirea absolută, avântarea teluricului spre înalt. Salcâmul este un simbol al statorniciei existenței, în general, dar și al statorniciei sentimentului erotic. În dorința
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cânt/ Singuratice izvoare,/ Blânda batere de vânt". Doar starea de vis poate prelungi fericirea în eternitate, a îndrăgostiților aflați în armonie cu natura personificată: "Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri". Gerunziul adormind exprimă comuniunea poet-codru, iar căderea florilor de tei semnifică un farmec unic al sentimentului. Personificat, codrul meditează asupra iubirii, a îndrăgostiților care semnifică un simbol mitic al perpetuării vieții. Limbajul artistic are o coloratură populară prin formele de viitor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în struguri băloși, un întreg univers vâscos și veninos, dospind ca într-o imensă etuvă". Cadrul, presupus static, se animă grație pulsației elementare care străbate limfa geologică, atingând paroxismul în mișcarea perpetuă a vieții vegetale și animale (remarcați aglomerația de gerunzii, ca și epitetele ornante selectate din sfera repulsivului). Antropicul este contaminat, irepresibil, de acest bazin fojgăitor și multicolor, împrumutând, precum punctam anterior, tușe teratologice: poarta castelului este deschisă de "[o] jivină de om, păroasă, cu mâinile până la genunchi". Șocul acestei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bându-i sângele negru". Ultimul refugiu al celor vii rămâne biserica, în fața căreia "se adunară, pâlcuri-pâlcuri, morții, scurgându-se de pe toate ulițele" (sugestia gerunziului este puternică). Preotul, "singurul din sat care nu curvise cu puterile florii-ntunecate", îi păstorește pe cei patruzeci de Badislavi 104 care căutaseră adăpost în locul sfințit. Cadavrele au un scurt răgaz pentru a cuceri lăcașul: "până la cântatul cocoșilor". Când focul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]