54 matches
-
hazardul intervine de mai puține ori. în general, este o deosebire frapantă între adevăratele soluții și cele produse de hazard. Știința nouă, cu ajutorul computerului, a explicat seriile norocoase, luând o mare distanță față de W. Koehler, marele psiholog cu teoria formelor, gestaltismul său. Adevărata soluție se desfășoară în timp și în spațiu ca un proces unic, cu neputință de a fi înlocuit. E mecanica secretă a creației. Momentul veritabilei soluții, marcat la om ca și la animal de o atitudine specială, - ceva
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
fost privit și reprezentat chipul lui Enescu de către câțiva dintre sculptorii noștri, Octetul de George Enescu și Cvartetul consonanțelor de Pascal Bentoiu, autor Martin Kowalevski, care face o analiză pertinentă, științifică, a celor două partituri, pe baza metodei psihologic-fenomenologice a ”gestaltismului”, O versiune românească a mitului lui Oedip (Olguța Lupu), Contrarii coincidente în destinul solar al lui Oedip (D.Petecel), ” Cu pași mici spre nefericire” - transcendența secundei ca interval de bază în Prologul operei Oedip (Roberto Reale), Relația elev-profesor, după concepția
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
succesiune rapidă a tuturor mecanismelor cognitive. O. Decroly a denumit această caracteristică a psihicului copilului de a sesiza ansamblul înaintea părților globalism (globalisation) (24). Este cunoscut faptul că, în aceeași perioadă, se contura o teorie psihologică similară cu privire la procesul cunoașterii gestaltismul care considera că structura, forma (Gestalt) este percepută înaintea părților. Pe de altă parte, însuși Claparède considera percepția copilului ca avînd un caracter sincretic. Spre deosebire de gestaltiști, pentru care sesizarea inițială a formei era proprie actului cunoașterii umane în general, O.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ipoteze din psihologia educației elaborate în anii '50 și '60 ai secolului XX. Teoria psihanalitică face parte din categoria acelor tendințe filosofice și psihologice care, în jurul anului 1900, aspirau spre o înțelegere a comportamentului total al omului (filosofia vieții, fenomenologia, gestaltismul). Sigmund Freud aduce în psihologie un punct de vedere nu numai nou, dar și unul care contrazice în mod brutal o filosofie asupra omului, adînc înrădăcinată, mai ales în conștiința celor educați în spiritul culturii franceze carteziane. De la Descartes, viața
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]