119 matches
-
este totuși indicată o abordare mai directă a bazei fizice a experienței umane. Când ființele umane, indiferent de formația lor culturală, manifestă anumite caracteristici comune în viziunea lor, ajungem să corelăm aceste similarități cu condițiile inerente ale sistemului nervos. Psihologul gestaltist Wolfgang Köhler a arătat că procesele de organizare ce creează percepția vizuală derivă din cauze inabordabile în mod direct. Percepem rezultatele organizării vizuale și, într-o oarecare măsură, putem chiar simți tensiunile dinamice pe care le antrenează aceste procese, cauzele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
procese, cauzele lor rămân însă ascunse în sistemul nervos. Presupunerea cea mai practică în legătură cu natura proceselor neuronale ce susțin percepția par să constea în faptul că acestea sunt structural similare cu cele demonstrate de imaginile vizuale. Pentru a folosi termenul gestaltist, forțele motrice care operează în zonele de proiecție adecvată ale creierului ar putea fi asumate drept izomorfe celor observate în cadrul percepției înseși. Fiziologia organică a creierului este o parte a lumii fizice și este supusă acelorași legi ale naturii. Astfel
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
asigura percepția cu invarianții necesari, după cum susțin Hoffman și Dodwell, ori dacă ele se datorează mai ales acțiunii stimulilor vizuali atunci când sunt supuși autodistribuției dinamice de forțe în zonele corespunzătoare din creier, așa cum dorește să ne facă să credem psihologia gestaltistă. Oricare ar fi răspunsul la aceste întrebări mai tehnice, este încurajator să aflăm că, independent de observațiile noastre și urmărind obiective foarte diferite, aceleași modele sunt considerate universal precumpănitoare în funcționarea sistemului nervos. Premisa noastră că aceeași preeminență controlează compoziția
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cele folosite în matematică, chimie, poate determina asociații ce conduc spre idei noi. Conform acestei teorii concentrarea puternică și volumul bogat de cunoștințe diminuează probabilitatea unei soluții creative, o puternică fixare putând bloca această soluție. I 1.2.6. Teoria gestaltistă (configuraționistă) a creativității Teoria a apărut ca o contrareacție la teoria asociaționistă și consideră că demersul creativ nu se desfășoară cu totul aleator și că poate fi explicat doar prin considerearea globală a fenomenului, prin descoperirea întregii sale structuri interne
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
realității, însă această imagine este una de ansamblu, iar nu a unor însușiri separate. De aceea, pe terenul lingvisticii, procesul perceptiv reprezintă legătura dintre lumea extralingvistică și reprezentarea ei în limbă, adică modelul esențial al construirii sensului și semnificației. Teoria gestaltistă, insistînd asupra importanței percepției globale în fenomenele de categorizare, a propus o abordare formalistă care a influențat concepția asupra prototipurilor din psihologia nord-americană. Această concepție a avut și aplicații lingvistice ce au făcut posibilă semantica prototipului, care a pus în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consiliere. Deși la începutul anilor '60 trei orientări mari dominau (abordarea psihodinamică, teoriile directive și cele centrate pe client), următorului deceniu a însemnat o explozie a unei multitudini de alte teorii: rațional-emotive (A. Ellis), comportamentale (Bandura, Wolpe), relaționale (W. Glasser), gestaltiste (F. Perls), analiza tranzacțională (Berne), abordările existențialiste (Frankl, Arbuckle). Dezvoltarea teoretică la o asemenea scară a fost posibilă și datorită cererii sociale fără precedent. Măsurile legislative legate de proiectul "Great Society" al președintelui Johnson au dus la înființarea unei rețele
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cercetările experimentale inițiate de G.Th. Fechner prin 1860 (fizician și filosof căruia îi recunoștea nu numai "geniu", dar și "humor"112), cercetări care au continuat să se practice, după Fechner și W. Wundt, nu doar în chip asociaționist, ci și gestaltist, introspectiv sau comportamental, căi de procedare prin care specialiștii se separau de metodele psihologiei preponderent speculative de pînă atunci. O reacție semnificativă față de tendințele experimentaliste (pe care le încurajau progresele științelor naturii și empiriocriticismul) a venit, cum se știe, spre
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
înțelegea lucrurile psihologia asociaționistă sau "atomistă" ci ca pe o structură psihică formală 115, originar-unitară, ca o "configurare" în consecință, chiar ceva mai mult decît poate spune traducerea curentă a lui "Gestalt" prin "formă". L-am numit pe Harald Höffding "gestaltist", în cartea mea despre Humor 116, pe considerentul că el distinge insistent, în Marele Humor, între sentimentele individuale (cărora alți psihologi le spun "emoții") și cele totale ("Gesamtgefühle"). Höffding deosebește, în acest sens, între sentimentul ridicolului, în forma sa temporară
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Durkheim / 217 7.5. Împăcarea determinismului natural-istoric cu cel cultural / 218 7.6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey / 219 7.7. Teoria instinctelor sociale / 220 X. Principalele curente și orientări / 223 1. Alegerea apelor în psihologie / 223 2. Curentul psihologic gestaltist / 226 3. Curentul behaviorist / 232 4. Curentul reflexologic / 238 5. Psihologia abisală psihanaliza / 224 5.1. Nașterea psihanalizei Sigmund Freud / 224 5.2. Consolidarea și diferențierea psihanalizei / 249 5.3. Psihanaliști dizidenți / 252 5.3.1. Individualismul psihanalizei lui Alfred
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și față de manifestările de conștiință. Acest interes, în cele din urmă, a dat o identitate inițiativelor experimentale realizate, care s-u grupat în Școala de Psihologie "de la Würzburg", care ulterior s-a integrat unui curent de gândire mai general, cel gestaltist. Era o cale prin care investigațiile puteau să pătrundă la explicarea semnificației structurilor de suport ale vieții psihice, dependentă de structura însemnelor unui "tot" de reflectat, echivalat în final cu însăși conștiința. Studiile au debutat ca o replică la autoritatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prin modul cum aceștia s-au pus în serviciul activității productive și al eficienței sociale, și-au regăsit identitatea și integrarea. Pentru ei pământul american se oferea ca o ocazie pentru a-și continua inițiativele de investigare anterioare, înrolați curentului gestaltist sau cutezători să deschidă noi fronturi în domeniul psihanalizei. Iar soluțiile propuse de ei s-au dovedit deseori adecvate și preferate celor proprii schemei behavioriste rigide. Mai mult, aceștia au contribuit la stimularea investigațiilor grupate la origine în curentul behaviorist
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu aparatul birocratic al unei Noi Inchiziții, mai agresivă decât cea care l-a răpus pe un Giordano Bruno, care a îngrădit activitatea creatoare pe acea vreme a lui Copernic și Galilei. Cine se opunea sistemului dispărea. 2. Curentul psihologic gestaltist Punctul de plecare al orientării gestaltiste din psihologie s-a aflat în laboratorul din Göttingen a lui Georg E. Müller (1850-1934). Aici a fost prelucrată o altă perspectivă de abordare a fenomenelor psihice, cu deosebire a celor privitoare la suportul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Inchiziții, mai agresivă decât cea care l-a răpus pe un Giordano Bruno, care a îngrădit activitatea creatoare pe acea vreme a lui Copernic și Galilei. Cine se opunea sistemului dispărea. 2. Curentul psihologic gestaltist Punctul de plecare al orientării gestaltiste din psihologie s-a aflat în laboratorul din Göttingen a lui Georg E. Müller (1850-1934). Aici a fost prelucrată o altă perspectivă de abordare a fenomenelor psihice, cu deosebire a celor privitoare la suportul lor psihofiziologic, al amintirilor, al intuițiilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este cel al psihologiei formei, și conceptul nou de insight, care înseamnă intuiție. Pe baza acestora s-a pretins elaborarea unei noi perspective de abordare a fenomenelor sociale ale vieții de fiecare zi. S-a pornit astfel la constituirea curentului gestaltist, care a ajuns să se confrunte intern cu tot mai numeroase încercări experimentale izolate iar pe plan extern cu cele subordonate unor altor perspective filosofice, unor mentalități diferite față de cunoașterea psihologică, cu cele ale pragmatismului american sau cu reflexologia originară
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aparte de considerare a suportului primar al "experienței", a ceea ce era considerat un dat primar elementar al conduitei conștiente, capabil a se organiza în agregate mediatorii. Termenul gestalt explica producerea senzației, a memoriei, a intuiției sensibile, inclusiv personalitatea. Pentru psihologia gestaltistă, termenul de structură sau "formă" este expresia unui întreg, a ceva preexistent în creier, actualizat cu ocazia acțiunii agentului stimulator. Existența unor asemenea forme sau structuri nu putea fi explicată simplist, doar pe baza elementelor din care se compune reflectarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putut da o nouă explicație nomenelor de conștiință, suportului lor structural; s-a putut da o replică zguduitoare explicației fenomenelor de conștiință din perspectivă introspectivă. Trebuie subliniat totodată faptul că în interrelația dintre întreg și părți se află cheia explicației gestaltiste, iar soluțiile avansate sunt mai complete și diferite de ceea ce au propus la vremea lor Wundt și Titchener, care s-au rezumat la descompunerea conștiinței în părțile sale componente. Vechile elemente structurale studiate pe cale introspectivă aveau lansate legăturile cu suportul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu suportul fiziologic, dar ofereau soluții simpliste pentru explicarea reflectării. Producerea proceselor psihice se cerea explicată cu alte mecanisme, era nevoie de explicații pe măsura complexității fenomenelor investigate experimental. Una din cele mai interesante contribuții la edificarea curentului de gândire gestaltist aparține lui Edgar Rubin și a fost realizată într-o lucrare publicată de el în anul 1915. Aici a fost lansată problema interesantă a relației "fond și formă". El a descoperit că formele lucrurilor din câmpul vizual au un alt
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
succesiuni care nu-și mai avea reprezentarea în excitațiile retineale până atunci invocate. Experiențele lui Wertheimer au avut câștig de cauză în susținerea cauzei ireductibilității "imaginii totale" la părțile acesteia. Aceste experiențe au avut meritul să fundamenteze noul curent psihologic gestaltist. Și într-adevăr, cercetările lui Wertheimer au pus bazele programului gestaltist de cercetare. Mai precis, a fost abordată problema per-cepției mișcării ca un dat imediat, care nu poate fi descompus în părți și care nu poate fi dedus din elementele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atunci invocate. Experiențele lui Wertheimer au avut câștig de cauză în susținerea cauzei ireductibilității "imaginii totale" la părțile acesteia. Aceste experiențe au avut meritul să fundamenteze noul curent psihologic gestaltist. Și într-adevăr, cercetările lui Wertheimer au pus bazele programului gestaltist de cercetare. Mai precis, a fost abordată problema per-cepției mișcării ca un dat imediat, care nu poate fi descompus în părți și care nu poate fi dedus din elementele părților. S-au creat contururile unei concepții gestaltiste "pur sânge". Mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pus bazele programului gestaltist de cercetare. Mai precis, a fost abordată problema per-cepției mișcării ca un dat imediat, care nu poate fi descompus în părți și care nu poate fi dedus din elementele părților. S-au creat contururile unei concepții gestaltiste "pur sânge". Mai trebuia potrivită cu condiția fiziologică de funcționare a scoarței cerebrale, care a fost concepută ca o stare cu o dinamică totală și nu cu una structurală a conștiinței. Efectul obținut a servit ca probă pentru producerea gândirii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
era produsul unui scurt-circuit, care se producea între două zone de proiecție ale scoarței, reprezenta ceva natural, ceva care avea o legătură cu lucrurile reale din mediul înconjurător. Mai mult, gândirea sau starea de conștiință pură invocată înainte de introspecționiști la gestaltiști nu se afla în nici o legătură cu aceste lucruri și se rezuma la un fenomen de conștiință tipic husserlian. La baza teoriei gestaltiste s-au aflat deci aceste două momente: de fundamentare senzorială a faptelor de conștiință (a); completată de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lucrurile reale din mediul înconjurător. Mai mult, gândirea sau starea de conștiință pură invocată înainte de introspecționiști la gestaltiști nu se afla în nici o legătură cu aceste lucruri și se rezuma la un fenomen de conștiință tipic husserlian. La baza teoriei gestaltiste s-au aflat deci aceste două momente: de fundamentare senzorială a faptelor de conștiință (a); completată de recunoașterea corelatelor structurale fizice și fiziologice a ceea ce s-a reflectat (b). La propunerea personală a lui Wertheimer, în colectivul său de lucru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a ceea ce s-a reflectat (b). La propunerea personală a lui Wertheimer, în colectivul său de lucru au fost atrași alți doi cercetători, Wolfgang Köhler (1887-1967) și Kurt Kofka (1886-1941). Această grupare întărită a devenit colectivul de bază al mișcării gestaltiste. În prima lor publicație Köhler și Kofka și-au declarat nemulțumirea față de "vechea" teorie a percepției "față de psihologia elementelor". Opinia lor a fost că orice teorie trebuie să-și ia ca punct de plecare unele fapte primare, unele evidențe de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
elemente reflectate se face în acord cu alte legi, cu cele de organizare a gestaltului. Legile din fizică, dacă trebuie să fie invocate, trebuie să se refere la forma sau structura de suport a gestaltului, a "întregului". Cu această fizică, gestaltiștii s-au decis să reconstruiască psihologia din perspectiva științelor naturii. S-a considerat chiar că această teorie ar fi fost creată pe calea dinspre fizică spre problemele conștiinței, fără ca psihologia să fi fost privată de autonomia sa ca știință. Soluția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fizică spre problemele conștiinței, fără ca psihologia să fi fost privată de autonomia sa ca știință. Soluția s-a considerat că se află în modul de organizare "izomorfică" a elementelor implicate. Conceptul de izomorfism la care se face referire în teoria gestaltistă își are originea în monada deja lansată de Leibniz, cu ajutorul căreia a fost deja stabilită o primă corelație dintre domeniul fizicii și cel al conștiinței. Gestaltiștii au postulat existența unui corespondent izomorfic fizic al structurilor reflectate, al celor ce stau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]