654 matches
-
lipsite de un conținut propriu și stârnind astfel râsul. Criticul răsucește la o sută optzeci de grade interpretarea. Pe urmele lui Călinescu, care considera teoria maioresciană a formelor fără fond "principial, falsă", el arată că unele dintre personaje ascund, sub gesticulația comună și logosul rizibil, profunzimi surprinzătoare. Problema lor e forma, nu fondul. "Ambalajul" strident, cu mare și bine exploatat potențial comic, îi trădează în alt sens decât acela al expunerii în adevărata lumină. Limbajul nu-i ajută, este mai puțin
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
sale, dar fără fanatism, căci fibra-i intimă adăpostește vocația poeziei. E drept, slujirea istoriei în mers nu e străină acesteia (Jacob Burckhardt a calificat "minunatul spectacol al istoriei" drept "poezie"), dar nu o dată practica expresiei poetice asociată politicii devine gesticulație (prea) amplă de tribun, grandilocventă exhortație. Nimic mai departe de Vasile Gogea decît o atare formulă. Căldura factice e respinsă, dezinvoltura e jugulată în numele unui program sever, al unei discipline care tinde spre concentrare, spre lapidaritatea emblematică a inscripției. Familiarul
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
în regulă; un pictor ajuns la deplina sa maturitate este recunoscut în consecință de către comunitatea culturală în mijlocul căreia trăiește, iar expresia promptă a acestei recunoașteri este ea însăși un act de cultură, adică o expoziție importantă și nu o simplă gesticulație de circumstanță așa cum de multe ori se întîmplă. Însă în ciuda acestui fapt, deopotrivă consistent și legitim, expoziția lui Mircea Bochiș definește doar parțial evenimentul. Ea se referă strict la pictor, la o existență retrasă în atelier, la o meditație prelungită
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
în viziunile celeste ale lui Bălașa, s-au trezit robotind din greu la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și de incontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în al cărei program se regăsește explicit ideea reconcilierii culturii cu spațiul cultic. În galeriile Catacomba, unde s-a promovat cel mai
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
Alex. Ștefănescu O religie cu utilitate estetică În 1980, un tânăr poet din Iași, cu un nume de rus, Nichita Danilov, absolvent al Facultății de Stiinte Economice, publică prima lui carte - Fântâni carteziene - care atrage imediat atenția prin solemnitatea gesticulației și a tonului. Este o solemnitate religioasă, care nu aparține însă unei religii anume. Autorul își derivă poemele dintr-o credință virtuală (sau una reală stilizata), cu o utilitate exclusiv estetică. Constatând că "poemele de început ale ieșeanului Nichita Danilov
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
Constantin Țoiu Totdeauna în atelierele pictorilor și sculptorilor m-am simțit bine, liber și bucuros. Bucuros pentru că deseori vedeam primul pînzele zugrăvite, proaspete încă, sculpturile neexpuse, pe care artistul-prieten mă invită să le trec în revistă cel dintîi. Mirosul culorilor... Gesticulația... Mai este apoi admirația mea față de cei înzestrați să lucreze cu mîna, minunățiile pe care le fac ei, îndemînateci, față de care, celorlalți, lipsiți de acest dar, lor,... vreau să spun că li se spune că au "mîna de lemn", sau
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
și pozițiile foarte diferite pe care se află de mai bine de două decenii, autorul acestor rânduri mulțumește celor care i-au oferit șansă acelei rubrici - Nicolae Dragoș și M. Ungheanu."). Recunoaștem aici cavalerismul lui Dorin Tudoran, elegantă desăvârșită a gesticulației sale publice (în care cu greu și numai cu multă imaginație descifram un secret sentimentalism). Și mai recunoaștem ceva: lipsa de complexe a celui care de la un moment dat chiar s-a opus, în mod declarat, regimului comunist, astfel încât nu
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
este ceea ce pare și "totul este inversul totului". Poetul opune universului istoric, atât cel al realității, cât și cel al poeziei vremii sale, un labirint al viziunii spiritului poetic reconstruind lumea an chip enigmatic și "manierist" din substanță abstractă a "gesticulației" eului liric care se descoperă pe șine, se instituie an lume și se salvează din curgerea timpului spre neant prin poezie. Este un mod cu totul nou de a gândi atât poetica epocii, cât și sensul existenței relevate an actul
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
aparență și individualizați în măsura în care îi obligă la acestă afirmarea identității. În fond, adică în natura lor profundă, ei sînt solidari și perfect compatibili. În primul rînd îi unește același tip de vibrație în fața realului; una discretă, consumată în surdina, fără gesticulații paroxistice și fără afirmații patetice. În al doilea rînd îi țin alături răspunsurile, de un extrem rafinament, la provocările lumii sensibile, acele ieșiri la dialog fără nici o ipocrizie și fără vreo intenție subînțeleasa de confruntare. În al treilea și în
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care aceasta specializare mai exista -, se afirma printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glaciala și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
de la „actualitatea” la „recenzii”). Reproduc întocmai pasajul: „Abundența cronicarilor de la România literară pare să infirme cele spuse mai sus dar, la o privire mai atentă, comentariile de carte de acolo nu depășesc, cu excepția celor ale lui Alex Goldiș, nivelul unei gesticulații căldicele din care lipsesc fie spiritul critic neconcesiv, fie exigența avizată, fie amîndouă. Atenție, nu mă refer aici la cronica specializată pe domenii (gen «cronica edițiilor»), ci la cea așa-zicînd «generalistă».” Personal, cred că o asemenea caracterizare e departe de
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
rasa, cu neastâmpărul acela meridional a cărui expresie atinge pragul stridenței teatrale. Cînd nu vorbesc cu mîinile, italienii vorbesc cu fermenții unei perorații suculente, al cărei zgomot dăunează conținutului propriu-zis. Și cum scrisul are neajunsul de a nu le îngădui gesticulații directe, consolarea le vine din îndesirea piruetelor stilistice. Urmarea e că forma agitației retorice o ia înaintea sensului, cititorul resimțind excesul de declamație ca pe o nedorită bagatelizare a temei. Cuvintele țopăie singure, dezlegate de orice pretenție de înțeles. Genul
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
obiectivă a valorilor, ci team building parohial. Abundența cronicarilor de la România literară pare să infirme cele spuse mai sus, dar, la o privire mai atentă, comentariile de carte de acolo nu depășesc, cu excepția celor ale lui Alex Goldiș, nivelul unei gesticulații căldicele din care lipsesc fie spiritul critic neconcesiv, fie exigența avizată, fie amîndouă. Atenție, nu mă refer aici la cronica specializată pe domenii (gen «cronica edițiilor»), ci la cea așa-zicînd «generalistă».”. Nu e vorba de o scăpare, în această frază
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
atent, „abundența cronicarilor” nu l-a păcălit, ca pe alții. Și el nu se referă la cronica specializată pe domenii, ci la cea așa-zicînd „generalistă”. Cu excepția textelor lui Alex Goldiș, comentariile de carte din România literară nu depășesc „nivelul unei gesticulații căldicele din care lipsesc fie spiritul critic neconcesiv, fie exigența avizată, fie amîndouă”. Încercînd să scriu un comentariu neconcesiv cu asemenea alegații și exigent în raport cu propriile așteptări de la un critic precum Paul Cernat, voi spune că ineleganța autorului în acest
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
Adina Dinițoiu, Raluca Dună, Gabriela Gheorghișor, Gheorghe Grigurcu, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Marius Miheț, Irina Petraș, Ion Pop, Vasile Popovici, Andreea Răsuceanu, Cornel Ungureanu, Simona Vasilache, Mihai Zamfir... Scriu autorii enumerați aici comentarii de carte ce nu depășesc „nivelul unei gesticulații căldicele”? Dacă Paul Cernat poate susține așa ceva, înseamnă că prețuirea pentru colegul meu va trebui să suporte unele corecții de parcurs. Cum poți să prețuiești un critic care scrie așa ceva despre colegii săi de breaslă, despre cei mai buni dintre
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
Guillaume Gallienne cu Guillaume Galliene în rolul lui Guillaume te convinge să râzi, un râs care se formează deopotrivă în stomac și în creier, dar un râs din tot sufletul. Umorul cerebral, inteligent face casă bună cu umorul mimicii și gesticulației. Unul pune accentul pe situații și jocuri de cuvinte, este cult și te prinde în măsura în care te prinzi, celălalt pe caracter pentru care central rămâne actorul. Sunt actori ca Louis de Funès, Laurel și Hardy, Groucho Marx, Leslie Nielsen a căror
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
conservă spiritul comic à la Comédie française, rafinat, nuanțat, elocvent, chiar cu o notă de pedanterie căreia îi convine dubla natură a personajului disputat de tensiunile unui conflict oedipian insuficient lichidat. Iar nu în ultimul rând, teatrul se simte în gesticulația manierizată care vine dinspre commedia dell’arte. Exagerările își au sursa acolo, bufoneriile sunt recuperabile din lumea lui Pulcinella, Il Capitano, Arlechino sau alt spectaculos zani. Guillaume este fascinat de prezența maternă până la adorație, dorește să se identifice cu propria
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
umor, un joc care ne atrage atenția asupra artei actorului. E util să comparăm filmul lui Guillaume cu Brüno (2009) al lui Larry Charles, cu Sacha Baron Cohen în rolul unui reporter gay, care parodiază gay style, aruncându-i clișeele, gesticulația în grotesc și scabros cu intenția de a provoca prejudecățile homoerotismului mic-burghez. Spre deosebire de acesta din urmă, Băieții și Guillaume, la masă! posedă esprit de finesse, nu doar pentru că Guillaume personajul nu este gay, chiar dacă excesiv de efeminat, ci pentru că regizorul ilustrează
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
și-au injectat cerneală în vene. Cărțile sale anterioare - Evenimentul zilei, 1995, Ingineria poemului de dragoste, 1996, Sanatoriul de boli discrete, 1996 - au atras de la început atenția și au fost premiate tocmai datorită dramatismului care putea fi sesizat dincolo de o gesticulație de carnaval, dar în cuprinsul lor există și zone de poezie livrescă minoră, amintire a influenței exercitate de moda optzecistă. De curând, Lucian Vasilescu a publicat o carte - Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară - care îi aparține întrutotul, din punct de
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
zi de 24 Ianuarie a anului 1959 eram la Cluj și stăteam în casă cu copilul meu nou născut. Locuiam langă aeroportul Someșeni, soțul fiind pilot. Am simțit că pe afară este un fel de forfotă și după fețele și gesticulațiile oamenilor simțeam că se petrece ceva neobisnuit, dar nu am putut să deslușesc ce-i. Trăiam un sentiment straniu, ca atunci când simți că umbla cineva strain prin casă și nu-l poți vedea prin intunericul nopții. Aveam prea puțini vecini
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
a simți. O inflație de cuvinte din repertoriul religios (cruce, Sf. Duh, Creatorul ș.a.m.d.) și poze neprelucrate, n-au cum să ne convingă despre tentativa de aventură blagiană (panteistă) a celui cuprins subit de "genunea-nseninării", chinuit într-o gesticulație cu o reală gravitate de fond. Căutător al adevărului ultim, Nicolae Sinești probează calități reale de palpare a multiformului mister universal, fie și în dicțiune nichitiană: "Aer atomic respirăm./ Am degetele degerate/ de electricitatea ideilor!.../ În sânge, în oase, în
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
mort nesupărând." Cu alte cuvinte, ea vrea sa-l sperie de moarte pe Mihnea, să-i provoace un colaps de teroare, să-l ucidă indirect pe cale psihică. Aceasta înseamnă și că întregul vacarm infernal ce se dezlănțuie nu e decât gesticulația unei amenințări monstruoase. În realitate, monștrii nu fac decât să-l "defaime" - să-l sfideze amenințător - atâta tot, contând pe reacția să de panică. Omul provocat reacționează așa cum se așteaptă vrăjitoarea: Mihnea încalecă, tresare, calul sau cade și el are
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
române, într-un veston alb impecabil, fercheș, cu zâmbetul pe buze, încântat că poate vorbi în franceză. Spusele lui, felul lui de a povesti cum au vrut să-l arunce pe fereastră, amenințările pe care le-a rostit împotriva "agresorilor", gesticulația lui, zâmbetul de autosatisfacție când a citat pe Eugène Sue și Misterele Parisului pentru a-i caracteriza pe cei care-i invadaseră biroul, totul a fost grotesc și teribil... Răzvan Th. este personificarea Vidului împodobit cu cultură occidentală (franceză) - un
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
ofere acel altceva decît s-ar aștepta publicul prevenit. într-un rezumat foarte sever, se poate spune că ei au fost în măsură să facă acest lucru cu foarte multă subtilitate; adică fără să se trădeze în fond și fără gesticulații neacoperite. Dacă, în esență, fiecare expozant a reușit nu numai să-și păstreze coeziunea, dar și să rămînă recognoscibil fără efort, în exprimarea propriu-zisă toți la un loc au dezvăluit o mare disponibilitate pentru joc, pentru improvizație, pentru bucuriile pure
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
impas și de zădărnicie. Nici bietul Brâncuși n-a scăpat, chiar acum, în anul său oficial, de clipele grele în care mai tare decît sărbătoarea a fost dimensiunea ridicolului. Spectacole teleastice cu poezie și cu muzică, oratorii sterpe și prețioase, gesticulații aranjate special pentru obiectivul camerelor și multe altele de același fel au însoțit de nenumărate ori imaginea marelui sculptor și a lucrărilor sale. Ne-a intrat nouă în obișnuință, dacă nu cumva chiar în anumite gene, reflexul stadioanelor, fascinația paradei
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]