70 matches
-
rândul pentru un drum de fier ce va transporta scump, pentru un pod ce va costa scump. Am dedus din această socoteală că circulație și transport sânt numai pretexte mărturisite cu mină gravă în public, pe când cauza acestei întreprinderi e gheșeftul în linia întîia, un pod de trecere pentru oștiri împărătești în linia a doua și alte lucruri de-acestea de mare politică europeană. Se știe asemenea ideea noastră despre așa-numita Bancă de Scompt și Circulațiune, care nu-i în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru a fi numit la Casație, e un om neatârnat și prin poziție și prin caracterul său, deci om periculos și sectei roșie și apetiturilor ei. De aci urma firește ca să se invalideze alegerea unui asemenea inamic natural al sistemului gheșefturilor, cumulului și a altor virtuți patriotice practicate pe o cale atât de largă. Bârlădenii în special au mai avut și alt motiv pentru a persista în alegerea lor. Județul Tutovei e dat în antrepriza unei singure familii, a unei singure
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oameni așa mult s-au obicinuit a striga că ei sunt țara și numai ei încît în cele din urmă au început s-o crează și, căutând imaginea națiunii în acea oglindă mincinoasă în care nu se văd decât diurne, gheșefturi, recompense reversibile și capitalizate, Warșawschy, rechizițiuni, misiuni, cumul etc. strigă cu mirare: "În țara aceasta nu sunt oameni cinstiți! Dar iată că acele cuvinte, rostite de un ministru prezident în discursul său program, de la înălțimea tribunei, nu răsună numai în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intra asemenea în cabinet pentru a stâmpăra turma nemulțumiților. Daca ministeriul Dumitru Brătianu nu întîmpina nici simpatii nici antipatii, noul cabinet Ion Brătianu e de natură a trezi cea mai adâncă neplăcere a țării. Venit la putere numai în vederea unui gheșeft, neavând nici o țintă serioasă în afară ori înlăuntru, compus, c-o neînsemnată escepție, din persoane cari au avut ocazie de a-și dovedi universala lor incapacitate pe terenul vieții publice, acest cabinet e un ragout, putrificat de mult în părțile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a veni c-un program, căci unul asemenea, daca nu consistă din fraze banale și din generalități deșerte, obligă pe cei ce-l pun înainte la un sistem politic și un sistem e totdeuna contrariu politicei de expediente și de gheșefturi proprie partidului apetiturilor. Punctul comun care-i unește pe roșii, nervul comun de viață nu sunt principiile, pe cari nici le au, nici le-a expus vreodată, ci apetiturile. Din momentul în care se găsește un obiect comun acestor apetituri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să determine preferința alegătorilor contribuabili? Noi știm că școala ai cărei adepți sunt astăzi la putere răspunde afirmativ la aceste întrebări. Pentru acești onorabili nu este nimica mai important decât căpătuirea înregimentaților partidului. La județ și la comună sunt bani, gheșefturi și putere; unde sunt toate acestea trebuie să fie date pe mâna patrioților, cu al căror concurs se votează bugetele generale ale statului și două - trei proiecte de legi organice într-o singură noapte sau un mare geșeft, ca răscumpărarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dea sănătate și ani mulți, poate citește aceste rînduri, n-avea nimic la mînă. Decît o conștiință curată. După cinci ani ajung Președintele Consiliului Județean Iași și o găsesc acolo pe aceeași salariată, tot șef și tot cu zeci de gheșefturi. Este simțită și pleacă. Bineînțeles, după ce găsesc o mulțime de nereguli și acolo. Fiu de grangur strict autentic Sorin Rusu (nume fictiv) avea o calitate incontestabilă: era fiu de grangur. De grangur mare de tot, adică și bogat și demnitar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aflăm, tot din ceea ce mărturisește Dan, parcă ceva mai complet, : „...de un an era la Pungești; ca-n toate părțile pe unde fusese, se izbea și aici de greutățile aceleași administrații păcătoase, care n-are altă grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
20 de lei erau bani, nu glumă. Însă valoarea reală nu era nici un sfert - așa au schimbat ei, că au vrut să mai facă o afacere În plus. Afară de faptul că au luat Ardealul de Nord mai făceau și un gheșeft... Sigur, nu trebuie să iei concluziile mele literă de lege. De ce? Pentru că concluziile economice reflectă ccea ce am văzut eu. Eu am trăit Într-un mediu care era de două ori handicapat: faptul că Ungaria era mult mai săracă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
suficiente resurse energetice! Și că asta ar explica de ce Rusia vrea contracte pe termen lung pentru beneficiari foarte fermi! - Simplificând forțat, putem spune că avem de a face cu o mentalitate de talcioc! Rusul a înțeles că poate face mare gheșeft, dar nu-i ajunge marfa. Și atunci, ia marfa dintr-un loc și o duce în altă parte, unde este cerere. Rusia a înțeles că poate ține în șah Uniunea Europeană cu gazele și cu petrolul, dar nu are marfă suficientă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cartofori cinici. „Apăi io așa nu vreau! Ce-ar zice mama să afle că fac nelegiuiri la han?...” Și a trebuit să se despartă ca apa de foc. „Măi Ionică măăăi, tu ești un băiet așa bun, măăăi, da ce gheșeft sî fac io cu tine, măi, dacă ție nu-ți placi să lucrezi pentru altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
este în strada Flondor nr. 7, fost strada Domnească... Optimist, Cuvântul, în ianuarie 1924, se întreabă întrun fel de editorial: „Cum stăm? și își răspunde: Stăm destul de bine. Pe când liberalii (partidul domnului Nistor din Bucovina) se ceartă pentru ministere și gheșefturi, partidul averescan s-a rupt în două iar celelalte partide mai mici, aproape nu mai știu ce rost au pe lume, partidul țărănesc și-a întărit organizațiile sale în toate țările din România.” Apoi vorbește despre intrarea dlui Matei B.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid aflat la putere să numească în fiecare județ câte un lider cu puteri discreționare, împărțind slujbe în dreapta și în stânga. „De aici - scrie medicul hușean - decurgea nepotismul, favoritismul, gheșeftul, zdrobirea carierelor, blazarea celor merituoși, stricarea caracterilor etc”. La Huși, erau aleși deputați persoane care nu-i cunoșteau nici pe alegători, nici interesele județului, „dar nici chiar situațiunea geografică, dacă este la nord, la sud, dincolo sau dincoace de Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apostată cu arginți” etc. <endnote id="(764, pp. 26 și 49)"/>. Profesorul Ion Coja, de exemplu, admite că este antisemit pentru că evreii sunt afaceriști atât de Înrăiți, Încât ar fi făcut chiar și din antisemitism „o afacere, un profit, un gheșeft !” <endnote id="(504, p. 150)"/>. Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu, de pildă, scrie recent - În stilu-i jucăuș - despre „comerțul holocaustic” și despre „vânătoarea de «fascisme»”, practicate În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care, după cum se știe, nici măcar nu fuseseră activate. Tot la secțiunea „gogoși umflate cu pompa” fusese și ambiția scrisă de a organiza „...ședințe cu membrii de Partid” care, neserioșii, nici măcar nu se osteneau să renunțe preț de câteva ore la gheșefturile lor ca să vină la ele. Ce profit putea să-i aducă comerciantului Ițic apa de ploaie cu care era Îndemnat să se Îmbete la lungile și plictisitoarele adunări de partid comunist unde vorbele fără conținut erau la mare cinste?! Mișcarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
putut forma această comisie pentru că aproape toți din CDE sunt ocupați cu chestiunile lor personale iar membrii P.C.R. nu vin la ședințe (subl.ns.)”. În cazul acesta ne punem și noi Întrebarea: de ce au mai intrat În PCR? Pentru vreun gheșeft care s-a dovedit a fi iluzoriu?! La capitolul „Activizarea comitetului și a secțiilor” situația era mai mult decât dezastruoasă și raportorul scrisese spăsit următoarele cuvinte nemuritoare: „Privitor la activizarea Comitetului am ținut 4 ședințe Însă pe teren nimeni din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
altă semnificație. Deci, partidul comunist le impusese evreilor „reproductivizarea” care, mai pe șleau și mai pe românește, Însemna punerea la treabă serioasă, productivă, a evreimii ce a supraviețuit de-a lungul timpului din diverse expediente, cunoscute fiind mai mult ca „gheșefturi”. Partidul voia ca toată populația României, numai cu excepția noilor stăpâni roșii și a ciurdei lor de activiști plus țiganii nomazi, să pună osul la treabă pentru reconstrucția țării ruinate literalmente de război. Ceva mai târziu, Încercarea autorităților de a-i
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe o scenă politică imaginară... Nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturii... Meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov..." "Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginației și a bunului-simț în București"... "Capitala gheșefturilor"... "Așa-zisul centru intelectual al României (sau, mai sadea, București)"... "Bogata sărăcie de idei și de 1 Vezi și C. Negruzzi, Scrieri, I, p. 334, 339. ăîn Scrisorile XXXI și XXXII.î Scrisori, p. 62, 63, 78, 83, 86, 244
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
desființat existența taxatorilor, care au fost cauza multor abuzuri. În Moldova exista un abuz „suis generis" din partea orândarilor, în mare parte evrei. Administrația temporală rusă, știind până la ce grad sătenii moldoveni sunt iritați cu jafurile acestor oameni, care își făceau gheșefturile sub patronagiul funcționarilor de pe la sate, au profitat de o veche anaforă a Hospodarului Ipsilante, în care se interzicea evreilor ținerea orânduielilor pe la sate, imediat au și pus-o în lucrare, în toată întregimea ei. În genere, spre a înlătura abuzurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
n-a purces la mâni-sa cu pâră Când, pudibond fiind în timpu-acela, Doar calțaveta i-o palpam o țâră. Avea pistrui cu ghiotura și, mie, Plăcea-mi să-i ling: în tufă pastorală. (Pistruii mi-i dădea pe veresie; Gheșeftul și-l făcea doar la trânteală.) Ooo! vremile de savarină-s, unde? - Păi le haplise Cronos, fără milă! - Când în liubovul vârstei mele scunde Am dorlotat o pruncă mercantilă...
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]