70 matches
-
Pacepa. După, una pe față, alta pe dos. După regulă fățărniciei. Telpizi au fost, telpizi șunt încă. Dar numai că, după cum ar cuvânta Lița Onacă, nici glotașii n-aveau ce vinde, n-aveau ce cumpără. Ce să caute ei în gheșeft? Stăteau dracului acasă, cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri. Că se numesc Ane (Vai, sireaca Ana lui Manole!...), limbriceni și alți ciomani, sfoiági se cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
într-un copac. Dacă e mare, te revolți orbește. Între una și alta rămâne întotdeauna mult loc pentru frumusețe."(pag. 327) Final nu tocmai imposibil de anticipat. Fie și pentru răsturnarea bufă a unei teogonii, fie și numai pentru micile gheșefturi cu acte false, fie și numai pentru rocada dintre un mag întunecat și-un secondant prea credul, Florescu ratează încheierea acestui roman. (Același gen de tandem își găsea o rezolvare excelentă la - să spunem - Bogdan Popescu, în al său Cine
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
scenariul arhicunoscut al tuturor prozelor produse și expirate în anii '50. Dacă ne ținem îndeaproape de limbajul și de mentalitatea povestirii, regăsim o panoplie completă a stereotipiilor de abecedar sau - tot pe-acolo - telejurnal: bancurile politice spuse pe ascuns, micile gheșefturi regizate abil de fiecare angajat, spectacolele penibile ale vizitelor prezidențiale, discuțiile părintești și întotdeauna costisitoare cu câte un cadru didactic pus pe arbitraje, etc. Apoi, o dată cu schimbarea datelor politice, clișeul se conservă fără echivoc: înainte era mai bine, vitrinele sunt
Incapacitatea acomodării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9627_a_10952]
-
secolului al XX-lea, o sursă semnificativă a argoului românesc: cu unele evoluții încă insuficient cunoscute, pentru că adesea e dificilă diferențierea lor față de împrumuturile directe din germana cultă sau dialectală; e totuși cert că i se datorează termeni familiari ca gheșeft, șperț, mahăr, șahăr-mahăr etc. Chiar dacă nu a intrat în dicționare, termenul haloimăs (și în varianta haloimis) a continuat să circule în oralitatea familiară, reapărînd astăzi în dicționarele de argou, inclusiv în cele on-line (e definit prin "gălăgie", cu trimiteri la
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
Basarabiei: viziunea sumbră, imaginea fioroasă a mulțimilor de soldați, arhitectura dominatoare a imperiului, fiorul războinic descurajator emanat de ocupant. Detaliile din gara Chișinău (p. 138-139) sporesc neliniștea: "o mare învălmășire în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc. Ochiul prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în fiecare colț ai câte ceva de văzut": un armean cu "căciulă înaltă de astrahan și caftanul cel lung, negru ce poartă"; "un cinovnic cu drept de clasa întâia la tren ia cu dânsul
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
je fais de la police par amour de l’art”. Cu același sens, formula se regăsește și câteva decenii mai târziu, în presa umoristică: „dta nu ai întreprins lucrarea asta «pentru amorul artei», ci cu intenția de a realiza un bun gheșeft” (Furnica, 14 noiembrie 1915, p. 8). Substituția lui pentru prin de e firească; pornind de la echivalența celor două prepoziții în sensul lor cauzal, întrebarea „pentru ce?”, frecventă în limba veche, a fost înlocuită prin „de ce?” În utilizarea actuală a expresiei
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
d-sa e nu numai conservator, ci reacționar chiar, un reacționar multiplicat cu 2175 de boieri de-ai Regulamentului. Întrucât privește persoana sa zicem, căci acolo unde începe interesul public, d-sa devine foarte liberal. Când e vorba de-un gheșeft de făcut cu străinii, atunci "Romînul" scutură din mâneci toate argumentele seducătoare ale milioanelor: acolo d. C. A. Rosetti e darnic, e prea darnic chiar cu banii visteriei cari pe d-sa nu-l costă nimic. Când e vorba de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să vă fie oare memoria atât de scurtă încît să fi uitat că, într-o vreme nu tocmai depărtată, nu era zi de la Dumnezeu în care să nu acuzați pe Mavrogheni că fură milioanele țărei, pe Theodor Rosetti că face gheșefturi cu drumurile de fier, pe Boerescu, pe "baronul" Boerescu, că a vândut țara austriacilor pentru o nenorocită decorațiune? Cum! nu vă mai aduceți aminte că luni întregi ați imprimat în locul de onoare al ziarului vostru această calomnie idioată la adresa partidului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
patru clase primare în sus, starea de lucruri de la noi nu-și mai poate găsi pereche. Se vede că nu le mai ajung roșiilor furtișagurile făcute cu ocazia răscumpărării liniilor Stroussberg și Cernavoda chiustenge; iar le-a venit gust de gheșefturi cu milioanele și de giumbuș economico - financiar. Conform regulii din Machiavelli că cine vrea să se ție la putere cată să distreze opinia publică cu întreprinderi nouă, pretinse pline de viitor, înaintea alegerilor vin cu fel de fel de iscodituri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mișu. - De, am făcut și eu ca evreul acela pescar. - Dar ce-a făcut evreul? întrebai. - Păi, era pescar, pe baltă. Și văzând că peștele nu vrea să pună botul pe cârlig, a spus: „măi pește, hai să facem un gheșeft: tu tragi la tine, eu trag la mine, tu tragi la tine, eu trag la mine și cine-o câștiga, a lui să fie partea”. - Voi ați adormit vreodată la pescuit pe scăunel? i-am întrebat. - Cum? Nu, mi-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trimitea anual câte un schimb de haine militare purtate și o pereche de cizme ofițerești din piele, pe care bunica le recondiționa cu mare grijă și le vindea ca fiind ganț noi sau îmbrăcate o dată sau de două ori. Satisfacția gheșeftului era așa de mare, încât ne dăruia la toți din câștig câte un lucru de trebuință. Pe vremea aceea, nu se inventaseră pamperșii, iar chiloții de damă se găseau mai greu, așa că țărăncile umblau goale pe sub catrința înfășurată de două-trei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
suficiente resurse energetice! Și că asta ar explica de ce Rusia vrea contracte pe termen lung pentru beneficiari foarte fermi! - Simplificând forțat, putem spune că avem de a face cu o mentalitate de talcioc! Rusul a înțeles că poate face mare gheșeft, dar nu-i ajunge marfa. Și atunci, ia marfa dintr-un loc și o duce în altă parte, unde este cerere. Rusia a înțeles că poate ține în șah Uniunea Europeană cu gazele și cu petrolul, dar nu are marfă suficientă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cartofori cinici. „Apăi io așa nu vreau! Ce-ar zice mama să afle că fac nelegiuiri la han?...” Și a trebuit să se despartă ca apa de foc. „Măi Ionică măăăi, tu ești un băiet așa bun, măăăi, da ce gheșeft sî fac io cu tine, măi, dacă ție nu-ți placi să lucrezi pentru altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sau 4 manuale pentru același obiect. Domnilor autori și editori revoltați pe metodele Doamnei Ministru: vă povestesc eu ce se va Întâmpla cu voi; minunile de manuale vor dispărea, și asta nu peste multă vreme, editurile axate numai pe aceste "gheșefturi" vor falimenta și veți ajunge și voi să gustați din "alternanța" cu care vreți să ne Îndobitociți copiii și tinerii. Și știți de ce? Pentru că există niște legi universale pe care voi le sfidați și pe care vi le amintesc acum
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea să-i înghită din cauza țepilor tari din înotătoarea dorsală se învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dormi. Am putea spune că ai mâncat prin somn, altfel medicina tradițională n-ar înțelege misterul. Mama, aflată lângă ea, confirmă. Întreb din ochi... Ai avut febră mare, îmi zice. Ai boscorodit prin somn, ai transpirat, te-ai zvârcolit. Un gheșeft tot ai făcut din întâmplarea asta: a scos taică-tu degeaba cureaua de la pantaloni. Gata cu somnul! La viață!... Dar iar somn, până a doua zi. Brusc am simțit apoi nevoia să devin cobaiul științei viselor. Voiam să mă destăinui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
curînd apărură biciclete și pentru flăcăii care, alături de frații Fărocoastă, ajunseseră fruntea satului. Tocmeau horile și pe toți ceilalți flăcăi îi luau în zeflemea. Cea mai obișnuită afacere a lui bădia Nică era să vîndă budenarilor grîul întovărășirii din Dobrina. Gheșeftul îl făcea în zori, la aria de pe hotar. Nimeni nu îndrăznea să se ia cu dînsul în poară. Nici n-ar fi meritat, nu era decît grîul statului, adică al nimănui. După conflictele mele cu Fărocoastă, am observat că Elvira
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
7, fost strada Domnească... Optimist, Cuvântul, în ianuarie 1924, se înt reab ă într-un fel de editorial „Cum stăm? și își răsp unde : Stăm destul de bine. Pe când liberalii (partidul domnului Ni stor din Bucovina) se ceartă pentru ministere și gheșefturi, partidul averescan s-a rupt în două iar celelalte partide mai mici, apro ape nu mai știu ce rost au pe lume, partidul țărănesc și-a întărit organizațiile sale în toate țările din Româniaʺ. Apoi vorbește despre intrarea dlui Matei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe o scenă politică imaginară... Nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturii... Meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov..." "Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginației și a bunului-simț în București"... "Capitala gheșefturilor"... "Așa-zisul centru intelectual al României (sau, mai sadea, București)"... "Bogata sărăcie de idei și de 1 Vezi și C. Negruzzi, Scrieri, I, p. 334, 339. ăîn Scrisorile XXXI și XXXII.î Scrisori, p. 62, 63, 78, 83, 86, 244
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sbătea ieri în noroi, cât e de mare acuma, cât e de arătos și senin. Iată-l cu ce bravură încalecă milionul! Privește emfaza desgustătoare a parvenitului! [...] Credință, talent, merit, onoare, sentiment? "le cumpăr pe toate am cu ce!" Fraternitate? gheșeft și chiverniseală! Egalitate? impertinență față cu distincțiunea, cu meritul și cu talentul! Libertate? bani, insultă, retevei! Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! Iată continuatorii patrioților vizionari de odinioară toxice partide ale unei bătrâne idei generoase."9 Un nivel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]