384 matches
-
Bălan, Maria Diana Popescu - Alexandru Mironov. GALERIA ARTELOR (pag. 90) - Dorel Schor(cronică de artă), Silviu Racheriu(fotografie), Năstase Marin, Emil Druncea (sculptură), Eveniment (Anul 80 al artelor plastice bucovinene), Marin Mihai - MM News, Artă și tradiție (Nicolaie și Elena Gheorghian - meșteri populari), Asociația Transfrontalieră "Art Meșteșugurile Prutului", dr. Corina Kiss (cronică muzicală). VIS DE COPIL (pag. 103) - Maricica Stroia, Angela Burtea, Ștefan Radu Mușat, Aga Lucia Selenity, George Nicolae Stroia, Petru Szabo. TEATRU (CONTEMP) (pag. 109) - Sorin Smărăndescu(teatru), Patricia
EDIŢIE OMAGIALĂ DEDICATĂ POETULUI NAŢIONAL) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346764_a_348093]
-
Vasile Gogea pe blogul său a scris despre cum circulau în memoria colectivă a universului carcerial poeziile lui Sergiu Mandinescu. ”Datorăm acelorași frați gemeni, Eugen și Tiberiu Luca”, păstrarea unor poezii învățate pe de rost în pușcăriile comuniste. Compozitorul Leonid Gheorghian (fost coleg de liceu cu poetul), i-a dedicat un medalion lui Sergiu Mandinescu la 44 de ani de la trecerea la cele veșnice (New York Magazin, nr.579/2008): „Poeziile lui Mandinescu au început să fie cunoscute mult după moartea prematură
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
judecători! " în loc de "Domnilor deputați! " - iată lucruri pentru care e bun d. Tache Giani; încolo însă nu voim să tăgăduim că nu e nici mai bun, nici mai rău decât d. Stolojan bunăoară. La învățăturile Publice va veni se zice d. Gheorghian. Cine e d. Gheorghian, va întreba și țara și capitala. Într-adevăr nimeni, absolut nimeni nu știe nimic despre acest personaj obscur, căci împrejurarea c-a fost câtva timp prefect la Iași nu credem ca să ne lumineze mult asupra valorii sale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deputați! " - iată lucruri pentru care e bun d. Tache Giani; încolo însă nu voim să tăgăduim că nu e nici mai bun, nici mai rău decât d. Stolojan bunăoară. La învățăturile Publice va veni se zice d. Gheorghian. Cine e d. Gheorghian, va întreba și țara și capitala. Într-adevăr nimeni, absolut nimeni nu știe nimic despre acest personaj obscur, căci împrejurarea c-a fost câtva timp prefect la Iași nu credem ca să ne lumineze mult asupra valorii sale. Din postul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
protecțiunea. O repetăm, pentru cine știe a câta oară: Nu oamenii, sistemul cată să-l schimbați. Acest sistem de corupere a caracterelor, de distincțiune a nemeritului, de escluzivism de partid trebuie înlăturat. Deodată cu acest sistem, nulități absolute ca d-nii Gheorghian sau Giani nici n-ar îndrăzni a se amesteca în viața publică, necum să viseze la portofolii ministeriale, precum într-o zidire în care domnește sistematic curățenie nu se văd nici insecte parazite, nici animale rozătoare. Cînd pisica nu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de dânșii. Ce sânt de vină că i-a făcut Dumnezeu cum i-a făcut, așa de târzii la înțelegere, așa de nerecunoscători de sineși, așa de cutezători chiar, căci desigur e o estremă cutezare din partea unui d. Giani sau Gheorghian de-a se crede capabili să fie miniștri în orice țară din lume, fie chiar aceea a zulușilor, necum în România, într-o țară de oameni c-o pricepere repede și c-un înnăscut talent de bătaie de joc. Sistemul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împărtășită de public, și nu ni se poate imputa. Acestea le spunem față cu imputările ce le face "Romînul" violenței stilului nostru. Înțelegem politeța cu d. D. Brătianu de ex., n-o-nțelegem până la același grad cu Gianii, Costineștii sau Gheorghienii partidului. Nulitățile trebuiesc descurajate de la viața publică; ele trebuie să știe că nu se pot amesteca nepedepsite în lucruri ce nici sânt în stare să le priceapă. Dar să venim la articolul din "Independance belge". Din acel en-tete de 4
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cel de Brăila sau chiar de București, unde toată cearta consistă în lupta patrioților pentru întreprinderi și daraveri. Consiliul comunal din Iași - de orice coloare politică ar fi fost, numai roșie nu, căci nici jupânul Herșcu Goldner, nici d-nu Gheorghian nu sânt membri în consiliu - a dovedit totdeuna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine că orașul, deși mare și cu mijloace restrânse, e mai bine pavat, mai curat, mai îngrijit decât orice alt oraș din țară. Așadar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la atâtea și-atîtea zgomote, și nici una din aceste foi nu a înregistrat măcar vreunul. Așa, de exemplu, se vorbea odinioară de d. Tache Giani, unul dintre capii protestanților omogeniști din Cameră, că va fi chemat la Justiție, despre un d. Gheorghian că va primi portofoliul Cultelor; zgomotul umflîndu-se mereu, ajunsese să s-auză că acești doi d-ni și depuseseră jurământul. O zi-două au trecut și s-a văzut că nu era nimica adevărat; alte două zile au fost de ajuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la redacția "Frățiliei întru dreptate"? D. Urechie se pricepe mai bine la d-alde astea decât d. Tache Giani și de aceea merită să mai revenim asupra marcantei d-sale persoane. Noi, independent de zgomotele pe cari dd. Tache Giani, Gheorghian, Urechie și tutti quanti și le dau în circulație, aflăm, din izvor mai vrednic de încredere, că reconstituirea cabinetului nu atârnă de la nimic alt decât de la rezultatul misiunii extraordinare a d-lui D. Brătianu la Londra. Și oricine înțelege, prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
foarte deosebiți de Costineștii și {EminescuOpXI 272} Fundeștii de-aici, d. Gusti din Iași, roșu din puținătate de înțelegere, generalul Lecca, roșu din cauza complicității la o crimă militară; p-ici pe colo mai sânt și roșii din interes, ca d-nii Gheorghian și Herșcu Goldner; aci se mărginește tot partidul în Moldova. O mai repetăm - nu oricine voiește poate deveni roșu. Mulți ar fi voind poate să devie, mulți s-alătură de acest partid, dar geaba, nu merge. Pentru aceasta se cer
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bună dimineața am afla că șeful partidului roșu din Iași, d. Herșcu Goldner, a căzut jertfă virtuților sale civice în luptă c-un liberal moderat și că a lăsat diată scrisă cu cerneală roșie prin care îl însărcinează pe d. Gheorghian să-l urmeze în conducerea partidului roșu din Moldova, daca va voi să-mbrățișeze legea izraelită. E puțin întemeiată acuzarea pe care "Romînul" o face opoziției în genere, c-ar fi scornind știri false despre neînțelegeri în ministeriu, de vreme ce asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cu privire la afacerea Conta-Panu s-a comis o mică eroare în corespondența noastră din Iași. "Poșta" din Galați ne-o semnalează când chiar eram s-o rectificăm. D. Panu nu face parte din grupul liberalilor moderați. Acest domn compune, împreună cu dd. Gheorghian și Herșcu Goldner, partidul roșu în Iași. Suma ce d. Conta o ținuse la dispoziția dd-lor Panu-Gheorghian și pe care d. Panu pare că a luat-o cu sine când a plecat din București la Iași ar fi destinată nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
schimb "Liberalul". În primul Iași al continuării "Ștafetei" se păstrează tocmai linia de conduită recomandată de d. Conta, ba chiar fraze întregi din scrisoarea d-sale publicată de noi. Comitetul de redacție al "Liberalului" este compus desigur din dd. Panu, Gheorghian (foști redactori ai "Ștafetei"), Verussi și încă doi-trei credincioși cărora Exc[elența] sa le ținuse la dispoziție ceva, după ce le-a fost utilizat "aptitudinile individuale"; cât pentru vechiul editor al "Ștafetei", el este d. Herșcu Goldner. În sfârșit "consolidarea partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acu se numește "Liberalul". "Ștafeta" cu capul cel nou spune că va fi redijată de "un comitet compus din mai multe notabilități ale partidului" despre a cărui consolidare se vorbește în scrisoarea d-lui Conta. Aceste notabilități sânt dd. Panu, Gheorghian, Verussi și Herșcu Goldner. Apariția "Liberalului" face a se crede că d. Panu a dus cu d-sa din București aceea ce d. Conta ținea la dispoziția numitelor "notabilități" cu utilizate "aptitudini individuale". P. S. - D. Verussi a demisionat și d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să învețe să scrie „pe dedesupt”) îl fac să intre în cinul călugăresc (februarie 1900). După o ucenicie la mănăstirea Cernica, îmbracă haina monahală sub numele de Iosif. E hirotonisit diacon și adus la Mitropolie ca secretar. Cu mitropolitul Iosif Gheorghian (acesta îl recomandase referent de conferențiar pentru religiile comparate la Școala de ofițeri), traduce lucrarea reverendului francez H.-G. Didon, Isus Hristos. Scoate în 1904, împreună cu V. Demetrius, revista „Linia dreaptă”, unde publică o parte din ciclul, funebru și baudelairian, Agate
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Linia dreaptă”, unde publică o parte din ciclul, funebru și baudelairian, Agate negre, nuvela Lotar, manifestul poetic Vers și poezie. Semna Tudor Arghezi și I. Gabriol. În 1905, A. își dă demisia din slujba de diacon. Ajutat de mitropolitul Iosif Gheorghian, pleacă, pentru studii teologice, în Elveția, la Fribourg. Nu se simte bine în schitul Cordelierilor, unde fusese găzduit, și, refuzând să se convertească la catolicism, îl părăsește pentru o singurătate „activă”. Între 1906 și 1910 trăiește la Geneva. Audiază cursuri
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
al liberalilor moderați din Iași. Dar moderații erau o piedică pentru d. Ion Brătianu în calea de-a forma un partid roșu în Moldova. Și într-adevăr paralel cu aceștia se formă în Iași un grup compus din d-alde Gheorghian, Verussi etc., cari începură a-și propaga ideile lor în foaia "Ștafeta". Răposatul, fiind ministru, a părut a voi să atragă grupul liberalilor moderați cătră noua grupare Herșcu -gheorghian și a le contopi astfel în partid guvernamental, în sucursală ieșană
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Club sunt și mulți negustori de vorbe cari nu s-ar sfii a se folosi de concursul Concordiei, ce pîn' acum s-a ferit de veleități 173 {EminescuOpXIII 174} politice, pentru scopuri electorale de-o importanță apreciată numai de trinitatea Gheorghian - guță Panu - verussi. Iată punctul asupra căruia credeam de datorie a atrage atenția membrilor Concordiei. Această societate n-a făcut nicicând politică militantă, din contra, ea a căutat să atragă în cercul ei oameni de cele mai diferite vederi, al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici cu industria națională. Caveant consules. Să nu se 'ntîmple ca toată inițiativa Concordiei să degenereze într-un fel de manipul electoral, pentru a vedea la alegerile viitoare ieșind din urnă pseudozugravul chefalonit Verussi, scandalosul dascăl Guță Panu și evreofilul Gheorghian. Ar fi păcat de scopurile eminent naționale ale Concordiei de-a le vedea puse în serviciul personal al vânătorilor de funcții, de diurne și de subvenții oculte cari au inundat de la un timp încoace Iașii. [18 august 1882] ["DUPĂ CUM NE
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
concepute pe un ton ireverențios, primul la moartea lui Liviu Rebreanu, al doilea la moartea lui Ion Minulescu. Sunt inserate traduceri din paginile lui St.O. Iosif, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, M. Eminescu, O. Goga. Alți colaboratori: Artur Gorovei, Corneliu Gheorghian, Dragoș Vitencu, Nuși Tulliu, I.U. Soricu, Th. Capidan. N.S.
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
, Andrei (1.XII.1930, Gheorghieni - 19.VIII.2000, București), scriitor bisericesc. Provine dintr-o familie de origine aromână, tatăl fiind de profesie inginer. Locuiește împreună cu părinții la Orăștie, unde urmează un timp Liceul „Aurel Vlaicu”, apoi la Hunedoara și București. Manifestă de timpuriu din ce în ce mai multă
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
, Eugen (18.V.1940, Gheorghieni - 16.XI.1982), prozator și jurnalist. După absolvirea, în 1963, a Facultății de Filosofie la Universitatea din București lucrează ca educator la o școală de surdo-muți (1964-1966), redactor la revista „Paza contra incendiilor”(1966-1972), la Studioul Cinematografic „Al. Sahia”, iar
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
PEȘACOV, Gheorghe (Gheorghian) (15.IV.1785, Vidin, Bulgaria - 1.XI.1854, București), poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. P. a
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
și, din grecește, „romanțuri” morale și filosofice. SCRIERI: [Versuri], în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerb, pref. Al. Piru, București, 1970, 137-138; Desmierdare poeticească, DML, IV, 229-258. Repere bibliografice: M. Fănescu, Gheorghian Peșacov. Contribuții la cunoașterea vieții și activității sale, în Arhivele Statului. 125 de ani de activitate, București, 1957, 287-301; Piru, Ist. lit., II, 206-207; Ist. lit., II, 139-141; C.Velichi, Un poète slavo-roumain: Georges Peșacov, RSL, 1968; Duțu, Cărțile, 98
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]