220 matches
-
imediat un best-seller internațional, fiind ecranizat ulterior de mai multe ori. Însă din cauza nerespectării voinței liderilor comuniști, Giangiacomo a fost exclus din PCI. "Feltrinelli Editore" a mai avut ulterior un succes răsunător în 1958, prin publicarea în premieră a romanului "Ghepardul" ("Il Gattopardo"), de Giuseppe Tomasi di Lampedusa. Considerat cel mai bun roman al secolului, romanul prezenta nobilimea siciliană în timpul unificării Italiei (Risorgimento), când clasa de mijloc italiană a forțat unificarea sub Giuseppe Garibaldi și casa de Savoia Savoia. Giangiacomo Feltrinelli
Giangiacomo Feltrinelli () [Corola-website/Science/297191_a_298520]
-
18 kg. Dimensiunile relative ale urechilor și picioarelor servalului sunt cele mai mari printre feline, în schimb capul este mic. După particularitățile morfologice, cele mai apropiate rude ale servalului sunt râsul și caracalul, cu toate că după colorit poate fi confundat cu ghepardul. Gâtul, burta și botul sunt albe. Urechile sunt negre în exterior, cu pete galbene sau albe. Coloritul servalului variază în funcție de zona geografică. Indivizii care viețuiesc în zone despădurite și în stepe au pete mari negre pe blana de culoare deschisă
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
renumite pentru agilitatea lor atletică. Confruntate cu un pericol, încep o serie de sărituri înalte executate cu picioarele țepene, numit „pronk”. aceste animale pot parcurge 15 m dintr-un singur salt, atingând viteze de aproape 90 km/h. Leii, hienele, gheparzii și câinii sălbatici sunt stâpâni ai acestui ținut al abundenței, se furișează și pândesc șirurile lungi de ierbivore în deplasare. Deasupra lor, stolurile rozalii de flamingi se îndreaptă și ele spre apele bogate în minerale ale lacului. Zborul lor este
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
genul Tilapia. Lacul a avut cea mai mare populație de crocodili de Nil , aproximativ 14.000 în 1968. Locația sa într-o zonă extrem de aridă face lacul Turkana, punctul de trecere pentru multe păsări migratoare. În zona lacului găsim lei, gheparzi și girafe, împreună cu alte specii de mamifere. Nu există elefanți sau rinoceri , deși se pare că au existat în trecut, după cum menționa în cronica sa contele Teleki, care au vânat aici astfel de animale. Zona lacului Turkana cuprinde trei zone
Lacul Turkana () [Corola-website/Science/325485_a_326814]
-
au revizuit echipamentul în ultimii ani, prin înlocuirea acestuia cu unul mai modern. Tancul TR-85M1 „Bizonul” și mașina de luptă a infanteriei MLI-84 „Jderul” reprezintă cele mai moderne echipamente ale Forțelor Terestre Române. De asemenea, 36 de sisteme germane antiaeriene „Ghepard” au fost puse în funcțiune după 2004. Forțele terestre au comandat în jur de 100 de Humvee-uri blindate de la Armata SUA; primele 8 au fost primite în decembrie 2006 și sunt folosite de poliția militară. 31 de Piranha III și
Forțele Terestre Române () [Corola-website/Science/315713_a_317042]
-
Felidae, subfamilia Felinae) care poate fi întâlnită în aproape toată Africa și Asia de Sud-Est până în India. ul este un cățărător modest, vânând prada prin viteza alergării sale și nu prin agilitatea săriturii. Ca atare, este plasat în propriul său gen, Acinonyx. Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, putând atinge o viteză de 112-120 km/h. De asemenea, ghepardul poate dezvolta o accelerație de la zero la 100 km/h în doar 3 secunde. La acest record contribuie și faptul că
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
modest, vânând prada prin viteza alergării sale și nu prin agilitatea săriturii. Ca atare, este plasat în propriul său gen, Acinonyx. Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, putând atinge o viteză de 112-120 km/h. De asemenea, ghepardul poate dezvolta o accelerație de la zero la 100 km/h în doar 3 secunde. La acest record contribuie și faptul că, spre deosebire de restul felidelor, ghepardul are ghearele semiretractibile. Pieptul unui ghepard este adânc, iar talia îngustă. Blana scurtă a animalului
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
cel mai rapid animal terestru, putând atinge o viteză de 112-120 km/h. De asemenea, ghepardul poate dezvolta o accelerație de la zero la 100 km/h în doar 3 secunde. La acest record contribuie și faptul că, spre deosebire de restul felidelor, ghepardul are ghearele semiretractibile. Pieptul unui ghepard este adânc, iar talia îngustă. Blana scurtă a animalului este galben-închisă cu pete negre, de diametrul 2-3 cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
atinge o viteză de 112-120 km/h. De asemenea, ghepardul poate dezvolta o accelerație de la zero la 100 km/h în doar 3 secunde. La acest record contribuie și faptul că, spre deosebire de restul felidelor, ghepardul are ghearele semiretractibile. Pieptul unui ghepard este adânc, iar talia îngustă. Blana scurtă a animalului este galben-închisă cu pete negre, de diametrul 2-3 cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. La
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
adânc, iar talia îngustă. Blana scurtă a animalului este galben-închisă cu pete negre, de diametrul 2-3 cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. La unii gheparzi, o genă recesivă produce un model pătat cu dungi. Acest tip de ghepard se numește ghepard regal. Capul ghepardului este mic, cu urechi ascuțite și două dungi negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte și de alta a
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
de diametrul 2-3 cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. La unii gheparzi, o genă recesivă produce un model pătat cu dungi. Acest tip de ghepard se numește ghepard regal. Capul ghepardului este mic, cu urechi ascuțite și două dungi negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte și de alta a nasului, și se termină la gură. Acestea ajută la vânătoare prin faptul că
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
cm., permițându-i să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. La unii gheparzi, o genă recesivă produce un model pătat cu dungi. Acest tip de ghepard se numește ghepard regal. Capul ghepardului este mic, cu urechi ascuțite și două dungi negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte și de alta a nasului, și se termină la gură. Acestea ajută la vânătoare prin faptul că țin razele solare
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
să se camufleze în timp ce vânează. Nu sunt pete pe blana albă de pe abdomen și torace, dar există pe coadă. La unii gheparzi, o genă recesivă produce un model pătat cu dungi. Acest tip de ghepard se numește ghepard regal. Capul ghepardului este mic, cu urechi ascuțite și două dungi negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte și de alta a nasului, și se termină la gură. Acestea ajută la vânătoare prin faptul că țin razele solare departe de ochi
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
negre, ce încep la colțurile ochilor, de-o parte și de alta a nasului, și se termină la gură. Acestea ajută la vânătoare prin faptul că țin razele solare departe de ochi, și astfel poate să vadă de la distanțe mari. Ghepardul adult cântărește între 40 și 70 kg. Lungimea totală corpului este de 1,50-1,70 m, în timp ce coada variază până la 84 cm. Masculii tind să fie mai mari ca femelele, dar nu este o variație mare și este dificil a
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
Lungimea totală corpului este de 1,50-1,70 m, în timp ce coada variază până la 84 cm. Masculii tind să fie mai mari ca femelele, dar nu este o variație mare și este dificil a separa masculii de femele doar prin aparență. Gheparzii au existat pe Pământ timp de 3,5 - 4 milioane de ani, cu mult timp înaintea celorlalte feline mari. Acum 20.000 de ani, gheparzii erau comuni prin Africa și Asia, Europa și Nord America. Prin datele luate de la fosile
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
este o variație mare și este dificil a separa masculii de femele doar prin aparență. Gheparzii au existat pe Pământ timp de 3,5 - 4 milioane de ani, cu mult timp înaintea celorlalte feline mari. Acum 20.000 de ani, gheparzii erau comuni prin Africa și Asia, Europa și Nord America. Prin datele luate de la fosile, se știe că aceștia au existat și în SUA, mai exact în actualele state Texas, Nevada și Wyoming. Aproximativ în urmă 10.000 de ani
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
de ani, la sfârșitul erei Pleistocene, numită și „Marea epocă de gheață”, mediul terestru a suferit schimbări drastice în climat, iar peste câteva mii de ani, 75% din speciile de mamifere din Europa și America de Nord au murit, printre care și gheparzii. Este probabil ca ei să fi migrat spre medii mai potrivite, căci gheața acoperise mare parte din emisfera nordică, iar nivelul mărilor a scăzut. Ghepardul a supravietuit Epocii Pleistocene, dar numărul său a fost grav redus. În secolul al V
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
ani, 75% din speciile de mamifere din Europa și America de Nord au murit, printre care și gheparzii. Este probabil ca ei să fi migrat spre medii mai potrivite, căci gheața acoperise mare parte din emisfera nordică, iar nivelul mărilor a scăzut. Ghepardul a supravietuit Epocii Pleistocene, dar numărul său a fost grav redus. În secolul al V-lea, ei erau folosiți de către nobilii italieni la vânătoare. Gheparzii adulți erau prinși în sălbăticie și închiși în cuști pentru câteva luni. Numărul de gheparzi
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
mai potrivite, căci gheața acoperise mare parte din emisfera nordică, iar nivelul mărilor a scăzut. Ghepardul a supravietuit Epocii Pleistocene, dar numărul său a fost grav redus. În secolul al V-lea, ei erau folosiți de către nobilii italieni la vânătoare. Gheparzii adulți erau prinși în sălbăticie și închiși în cuști pentru câteva luni. Numărul de gheparzi a descrescut de la 100.000, la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la aproximativ 12.600 astăzi. Ghepardul nu este doar cea mai rapidă felină de pe
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
Ghepardul a supravietuit Epocii Pleistocene, dar numărul său a fost grav redus. În secolul al V-lea, ei erau folosiți de către nobilii italieni la vânătoare. Gheparzii adulți erau prinși în sălbăticie și închiși în cuști pentru câteva luni. Numărul de gheparzi a descrescut de la 100.000, la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la aproximativ 12.600 astăzi. Ghepardul nu este doar cea mai rapidă felină de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal. Toate cele patru membre ale
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
ei erau folosiți de către nobilii italieni la vânătoare. Gheparzii adulți erau prinși în sălbăticie și închiși în cuști pentru câteva luni. Numărul de gheparzi a descrescut de la 100.000, la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la aproximativ 12.600 astăzi. Ghepardul nu este doar cea mai rapidă felină de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal. Toate cele patru membre ale sale se încrucișează pentru a obține o distanță maximă a pasului. Cu o coloana vertebrală deosebit de flexibilă
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
nu este doar cea mai rapidă felină de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal. Toate cele patru membre ale sale se încrucișează pentru a obține o distanță maximă a pasului. Cu o coloana vertebrală deosebit de flexibilă, ghepardul se poate întinde foarte mult. Ghearele ghepardului se comportă precum crampoanele de pe un pantof de alergare, ajutându-l să-și mărească aderența atunci când sprintează, ele nefiind retractile, ca la celelalte feline. Ghepardul este carnivor. În câmpiile din estul Africii, gazelele
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
de pe Pământ, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal. Toate cele patru membre ale sale se încrucișează pentru a obține o distanță maximă a pasului. Cu o coloana vertebrală deosebit de flexibilă, ghepardul se poate întinde foarte mult. Ghearele ghepardului se comportă precum crampoanele de pe un pantof de alergare, ajutându-l să-și mărească aderența atunci când sprintează, ele nefiind retractile, ca la celelalte feline. Ghepardul este carnivor. În câmpiile din estul Africii, gazelele Thomson constituie prada sa preferată. Dar pentru ca
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
a pasului. Cu o coloana vertebrală deosebit de flexibilă, ghepardul se poate întinde foarte mult. Ghearele ghepardului se comportă precum crampoanele de pe un pantof de alergare, ajutându-l să-și mărească aderența atunci când sprintează, ele nefiind retractile, ca la celelalte feline. Ghepardul este carnivor. În câmpiile din estul Africii, gazelele Thomson constituie prada sa preferată. Dar pentru ca ghepardul să aibă o șansă să prindă o gazelă sau orice altă posibilă pradă, trebuie să se furișeze cât mai aproape de aceasta și apoi să
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]
-
se comportă precum crampoanele de pe un pantof de alergare, ajutându-l să-și mărească aderența atunci când sprintează, ele nefiind retractile, ca la celelalte feline. Ghepardul este carnivor. În câmpiile din estul Africii, gazelele Thomson constituie prada sa preferată. Dar pentru ca ghepardul să aibă o șansă să prindă o gazelă sau orice altă posibilă pradă, trebuie să se furișeze cât mai aproape de aceasta și apoi să sară la atac. Datorită blănii sale adaptate mediului în care trăiește, ghepardul se poate confunda ușor
Ghepard () [Corola-website/Science/306539_a_307868]