233 matches
-
ceva foarte grav vrând să-i spuie! Cu mânuța strânge în palmă două cuie: - Tu nu știi acestea cât de rău înțeapă și musca? Și mustrător îi face și semn: - Oare ție nu ți-e milă de lemn? Maria aruncă ghergheful și-L strânge la piept pe Iisus: - Of, Simeoane, Simeoane...! Soarele parcă vrea să-și amintească de propriul lui sânge și-apus și coboară atât de încet, cocoșat de-ntrebarea Copilului din Nazaret. A SCULPTURE ÎN A CAMEO Slowly, more
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344634_a_345963]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DOMNULE REDACTOR ȘEF Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domnule redactor șef Vine vremea în oglindă Sperie troznind o grindă Lucrătura la gherghef Îndrăznesc să vă supun Labirintul meu firesc Virtual donquijotesc Adiere de simun Nu justific, nu acuz Riscul doar în nume propriu Pentru teama de oprobriu, Când e vorba de abuz Cu sau fără călăuză Năzuim cu toți o oază Și
DOMNULE REDACTOR ŞEF de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359486_a_360815]
-
nr. 798 din 08 martie 2013 Toate Articolele Autorului ALBASTRU GLAS DE ÎNGER În fiecare frunză și-n fiecare rug de floare, În fiecare nor și-n cerul - un gemet de culoare, E chipul mamei mele un punct într-un gherghef, Ce preafrumos brodează tăcerea-mi de sidef. În verdele pădurii, copaci cu vârfuri ‘nalte Peste pămînt, în aer și-n gândurile toate, E chipul mamei mele izvorul dintre stânci Curgând în unde pale din gândurile-adânci. În univers cometă, planetă, supernovă
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
Victor Bragagiu Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Îmi pătrunde până-n cuget frigul, Haina-mi este jilavă în vânt, Doamne, Tată, sunt atât de singur În această beznă pe pământ. Luna-i adormită pe gherghefuri, Țesătura-n nouri a pătruns, Prind în palme raze de luceferi, Însă-n ele nu-i nici un răspuns. Umbrele mănâncă din secunde Ca să piară-mprospătatul nou, Singur mie doar îmi pot răspunde Căci pierdui și urma de ecou. Caut un cuvânt
PĂȘIND PRIN GHETSIMANI de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377675_a_379004]
-
Acasa > Literatura > Copii > ZI DE IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ZI DE IARNĂ Câmpia, ca un gherghef Cu o pânză argintie, Prinde fulgii de sidef Să îi coasă ca pe-o ie. Stratul rece-i tot mai gros, Streașina-i înlăcrimată; Ia te uită ce frumos S-a gătit natura toată! Tufele sunt de brocard, Îmbrăcate-n
ZI DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378558_a_379887]
-
vaduri spre palatul lui din iaduri ... *** II. Tu știi cum doare neiubirea? Arhanghel prăvălit când zboară, Gât frânt de pietrele de moară Și, cea mai groaznică, trezirea... Tu știi cum sfarmă neiubirea? Ca valul scoicile, sideful Țesând cu alge pe ghergheful Adâncului, nemărginirea... Tu știi cum plânge neiubirea? Ca trilul stins de ciocârlie, Țipăt de vultur în tărie, Tăceri însângerând privirea ... *** Referință Bibliografică: Din doruri, dorul doar rămâne ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1726, Anul V, 22
DIN DORURI, DORUL DOAR RĂMÂNE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381869_a_383198]
-
Pantocrator. Și se mai spune că toți Magii erau Banii Crai, care și-au revărsau prinosul de Daruri regale Dragului lor Împărat. În toate satele române, ulițele sunt pline de alb, de colinde, de nectarul amintirilor sublime. Totul pare un gherghef de visări, un ștergar de regăsiri, o altiță brodată cu multe împliniri. „Lângă iesle, divina mamă-fecioară, pe tulpina ei de vis. Îngenunche de fericirea de a fi dat pământului Logosul divin în trupșor de Făt-Frumos. Către intrare, luminați și pe
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunica Mărie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masa așterni fete albe că neaua, Din cânepă toarsa, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, cănd veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă prin timpul cărunt. Eu știu... ce a fost nu mai poate să fie, Și
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunică Marie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masă așterni fețe albe ca neaua, Din cânepa toarsă, țesută-n război, E-așa de curat și-i frumoasă perdeaua Făcută-n gherghef, când veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă prin timpul ... Citește mai mult Bunică Marie, cu poale albite,Și colțul catrinței întors
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
la o vorbă cu gust de șerbet.E pace la tine, bunică Marie,Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet.Pe masă așterni fețe albe ca neaua,Din cânepa toarsă, țesută-n război,E-așa de curat și-i frumoasă perdeauaFăcută-n gherghef, când veneai pe la noi!Mai simt busuiocu-n ungherele toate,Buchete și-acum la icoane mai sunt!Cămara cea plină cu multe bucate,Din rafturi mă cheamă prin timpul ... II. DUBLĂ LANSARE DE CARTE, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr.
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
ajunge în punctul acela, hotărât de Sus, după cum spun bătrânii. Mătușa Nicolița era sora mamei și, neavând copii, dorea s-o ia pe lângă ea când și când, s-o mai ajute la treburi, și ea s-o învețe țesutul la gherghef, diferit de cel la războiul tradițional și, eventual, să facă o școală de menaj, cum era pe vremea aceea ; gândea că i-ar fi prins bine. O luară băieții, frații ei, când plecară din nou la oraș, unde unul era
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
mai făcut nicio școală, ea era pricepută destul în gospodărie, învățată de acasă, în schimb o ajută pe bătrână stând în preajma ei și învățând toate rosturile de la oraș, diferite oarecum de cele de la țară. În plus, începu să lucreze la gherghef. Aici cunoscu două surori care veneau și ele să învețe ghergheful de la mătușa Nicolița. Lucrau toate trei și legară repede o prietenie frumoasă, fiind cam de aceeasi vârstă. Fetele, Elisa, Margareta și Aristița, nu numai că învățau țesutul , dar petreceau
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
de acasă, în schimb o ajută pe bătrână stând în preajma ei și învățând toate rosturile de la oraș, diferite oarecum de cele de la țară. În plus, începu să lucreze la gherghef. Aici cunoscu două surori care veneau și ele să învețe ghergheful de la mătușa Nicolița. Lucrau toate trei și legară repede o prietenie frumoasă, fiind cam de aceeasi vârstă. Fetele, Elisa, Margareta și Aristița, nu numai că învățau țesutul , dar petreceau timpul liber împreună, mergeau prin oraș , la cumpărături sau la plimbare
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
de părere obiectivă a sinelui?! Făr-a avea măcar un grăunte de farmec, unii artiști speriați de uitare, ori trepăduși ai lor îmbătați de falsă celebritate s-au apucat și de scris, cu toptanul, cărți de clacă, făurite ca mileul, la gherghef, din ață și ac, între două sfădeli de țațe cățăbăioase! Făptuiesc prostii livrești, multe, necrezut de multe, (te miri cum de scriu oamenii aceștia sute de cărți!), se autoîncoronează cu titluri pe bază de doctorate îndoielnice, plătesc să fie citați
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
Pân la lelea Măriuța!// Huța, huța, ța, ța Huța, huța, ța, ța// Să-mi dai fire de mălai Și fir dulce de susai.// Huța, huța, huța, Huța, huța, huța! Costumul femeiesc se compune din: fustanelă la poale cu broderie și gherghef, fotă țesută la stative, dintr-o singură bucată, ie din in topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de împrejurări. Fetele au coronițe pe cap, iar persoanele mature: moțoc (coc) cu floare la ureche. Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămașă, stan
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului dansează toamna prin livezi am găsit un lac, o boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac și serafi le ține hangul
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
Rareș ori pe Ruxandra Lăpușneanu), jupânesele și jupânițele - „Curtea”, restrânsă dar privilegiată, a Doamnei (și lucrurile nu stăteau altfel nici în casele boieroaicelor) -, în straie „de casă”, nelipsite însă de strălucire, lucrau, ajutate de slujnice și roabe, țeseau, coseau la gherghef, brodau cu pricepere obiecte de podoabă pentru îmbrăcăminte ori pentru odăile palatului și pentru lăcașurile de cult. De aici porneau comenzile pentru completarea proviziilor și a garniturilor ustensilelor de bucătărie (din păcate, eu nu am la îndemână decât solicitările făcute
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e un text unitar, o nuvelă amplă ori, mai bine zis, un mic roman. Scriitura probează, prin tematică și viziune, o raliere la un patrimoniu tradițional, săvârșită însă pe coordonatele extremei modernități. Vremelnicie pierdută e o literatură lucrată „bine, la gherghef”, cum observă Eugen Simion. Oralitatea este un atribut definitoriu și e obținută printr-o meșteșugită transfigurare lingvistică, întemeiată pe o atentă „ascultare a vocilor”. Sub aparențele colocvialității și ale capriciului asociativ, se desfășoară o compoziție bine arhitecturată, prin îmbinarea unor
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
faci un comision. Să mergem în casă. Mama este singură și cam indispusă. În casă am vorbit de Mănăstirea Neamțului cu doamna M..., care în adevăr nu se simțea tocmai bine. Adela lucra la o broderie cu capul plecat pe gherghef. Uneori îmi arunca o privire pe sub gene, de câteva ori s-a amestecat în vorbă. La plecare, m-a condus ca de obicei până la poartă, vorbind cu însuflețire de vremea care "s-a făcut foarte frumoasă". Așadar, a înțeles perfect
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
când razele soarelui, căzut în apus, scoteau la iveală camera într-o lumină roșiatică, decolorată de cenușiul marilor perdele, vrându-se imperiale, și răsărea o dulce așezare a covoarelor de lână, nebăgate în seamă până atunci, a pernelor lucrate la gherghef ori cu fețe brodate naiv, închipuind nimfe și fauni, luminări de animale exotice ori seraiuri cu cadâne culcate în ierburi moi, odihnitoare, la care se adăuga și prezența acelor femei, stând uneori într-o rână pe cele două canapele afunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acela a trecut definitiv, odată cu el și noi. Ana aștepta în odaia numită „salon”, cu covoare lânoase, tablouri, un divan larg acoperit cu o cuvertură maro plușată, cumpărată de la oraș, trei perne, două simple, pufoase, albastre, și una lucrată la gherghef, în galben, o mare oglindă ovală, părând venețiană, prinsă de peretele dinspre canapea, un taburet pirogravat, o toaletă cu oglindă mică, dreptunghiulară, pe care se afla o sticlă lată cu parfum - etichetă străină, pe un macrameu cu împletitură savantă. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ca să scăpăm de urgia nevestei lui Alexa... Are o gură care taie ca o sabie. Spune câte-o vorbă de ne face de tot râsul și ocara. Dar ce-i, femeilor? întrebă cucoana într-un rând, ridicând fruntea de deasupra gherghefului. Ce v-a făcut? Ce zavistie s-a stârnit? Câteva sunteți și nici acelea nu vă puteți înțelege?... Natalița, nevasta grămăticului, își feri din ochi părul rar cânepiu și se plecă spre genunchii cucoanei Aglaie. —Măria ta, grăi ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a zis Gribb. Avem un rezervor mare pe acoperiș. Vino acum și arată-te Elfridei în toată splendoarea ta. O să rămână uimită. Au ieșit din baie și au intrat într-o încăpere perfect aranjată. Elfrida stătea, pe un șezlong, cu ghergheful în poală. Când au intrat, s-a ridicat și a bătut din palme. — Măi, măi! a spus ea. Acum vedem cum arăți cu adevărat, domnule Vultur. — Grație dumneavoastră, madame, a răspuns el și a făcut o plecăciune. Elfrida a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mod evident liniștea. — Elfrida a menționat ceva de felul ăsta, spuse Gribb. Totuși. Nu te neliniști. Și dădu din cap, ca pentru a-l liniști. Vultur-în-Zbor nu se simțea întru totul liniștit. Elfrida stătea în șezlong; Ignatius era lângă ea. Ghergheful zăcea la întâmplare pe podea, constituind singura notă discordantă, de dezordine, dn încăperea meticulos ordonată. Patefonul cânta un cântec vechi, vechi. Era după-amiază și ceața se transformase din auriul dimineții în galbenul post-meridian. Galben pentru viață, își aminti Vultur-în-Zbor, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ca și când ar fi fost mumificată în momentul când voise să intre. S-a tras la o parte mecanic, ca să-i facă loc să intre. Nimeni nu voia să-i răspundă la întrebări. Contele Aleksandr Cerkasov stătea transpirat în șezlong. Ridicase ghergheful Elfridei, iar mâinile sale se jucau absente cu el. — Ce s-a întâmplat? a întrebat Vultur-în-Zbor. — Am auzit un țipăt, a răspuns contele. Un țipăt prelung. Vultur-în-Zbor s-a uitat de jur împrejur în încăperea tăcută și goală. — CE S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]