495 matches
-
rugăm să ne numiți câteva din cele mai importante tiluri apărute la Anamarol. Rodica Elena LUPU: Dintre cele peste 150 de cărți editate de mine la editura Anamarol amintesc: „Jurnal 2004, 2005 si 2006”, „Săptămâna roșie”, „Bonifacia”, „Ostinato”, „Arta refugii”, „Gherla Latesti”, „Patimile dupa Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicina alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoza și tu poți face minuni” de Ovidiu Creangă (Toronto-Canada), antologii
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
conștiință, dar și de acei torționari aparent „cu mâinile curate”, transformând însă la ordin persoana din fața lor în hominidul proscris căruia, „atunci când se uită în oglindă, îi e rușine de sine și de copiii lui”, autorul, printre alte volume, al „Gherlei” și al lui „Ostinato” este astăzi mai actual ca oricând, actualitatea lui fiind regăsită în substanța fundamentală a subiectului tratat cu durere și profunzime deosebită în scrierile sale - libertatea Ființei umane, dar și percepția și raportarea ei la conceptul acesta
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
i l-am dăruit cu tot dragul. Am publicat în 2008, 2009,s.a.m.d., ultima carte ” Poleind rotundul lunii” fiind publicată anul acesta (2015) și a cărei lansare a avut loc la Cluj-Napoca și de asemenea a prezentată la Gherla cu ocazia festivităților zilelor orașului. Sper să-mi fac mai mult timp să termin ilustrațiile cărticelei pentru copii ale cărei versuri sunt deja scrise. Am reușit să scot două cărți pentru copii: O pisicuță isteață și Piciu, ilustrații și versuri
PUȘA LIA POPAN de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343074_a_344403]
-
un grup de 50 de persoane au plecat într-o excursie, având ca temă: bisericile și mănăstirile din Ardeal tezaure de istorie și vetre de cultură. În timpul parcursului, la microfonul autocarului profesorul Vasile Sfârlea a vorbit despre Catedrala armeano-catolică din Gherla cu hramul Sfânta Treime, construită pe un alt lăcaș de cult din anul 1691, renumită și pentru existența în acest edificiu a unui tablou de Rubens. Popasul făcut la Bistrița a prilejuit excursioniștilor să viziteze Biserica Evanghelică, construită în stil
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
au stăpânit, N-a rupt Dacia mare. Nici un Alah sau Dumnnezeu, Vreun pasă sau vreun papă N-a fost stăpân al tău și-al meu, Ci noi l-am tras în țeapă... Și singuri ne-am zdrobit și-nchis În gherle de istorii, Ne-am fost călăi și ne-am ucis, Noi suntem trădătorii... De ce te lași slab, dezbinat Și pari a-ți fi rușine De tine însuți, ce bărbat Mai laș vezi decât tine? Creștinității i-ai fost braț Când
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
nu ni-s frunțile-n granit./ Curând vom da cu trupul socoteală/ de fiecare dor neîmplinit.// Deschide-ți dar, țărâna mea străbună,/ maternul sân spre care toate vin./ Va fi mai caldă groapa ta comună/ decât cerșitul stânjen la străin...” [Gherla 1963] (Andrei Ciurunga, Noi n-am uitat-Poeme cu Umbre de Gratii. Ed. Sagittarius, București, 1996) Purtate de creștinii prigoniți, lanțurile devin măsură a credinței lor de neclintit și trepte ale înălțării jertfei lor hristice: „Ne-am ridicat să punem rânduială
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
pe care destinul și fatalitatea mi-au dat să-i cunosc pe câțiva dintre acești torționari și criminali în timp de 6 luni, un timp relativ scurt, raportat la alți compatrioți care și-au găsit adăpost în acest infern al Gherlei și, mulți, pentru totdeauna.”(Victor Maghiar, Drumul Robilor. Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca-2014, p. 151) Toate fanteziile cruzimii șiroiau pe frunțile înguste fără minte ale administrației comuniste și ale călăilor-torționari. Un colonel-comandant, trecut prin școala prostimii și-a pus aghiotanții
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
degeaba și pe guri n-ai să poți să-i săruți, că se țin ca regina din Saba, o să fie și rouă, dar cine e nebun să atingă o perlă, stăm cu mâinile-acasă ca hoții când adie în aer a gherlă, or să fie de toate în mai, bâlbâim rugăciuni la pământ: Tatăl nostru, fii bun și mai stai, nu mai fi supărat, pe cuvânt! Uite, eu, dacă vrei, sunt nebuna care nu se mai poate abține, și sărut toate buzele florii
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
definitiv România. „Căruță din inima mea”, apărută în volumul [bilingv] Rund um meine Eltern eine Burg Gedichte. / Construiam o cetate în jurul părinților mei (Wien, Ed. Exil, 2009), este o poezie a propriului destin de nomad, înstrăinat de pământul natal (plaiurile Gherlei), dar și de miraculosul tărâm indian - pe care nu l-a cunoscut niciodată cu adevarat („eram nevăzut și străin că o apă”) și pe care incearca, imaginar, să-l recupereze - cand ludic („decupam pentru mine o bucată de cer cu
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
amintit că pe această localitate latinii o numeau Pons Abbatin. Aici fiind descoperit cimitirul celtic din secolele III-II î.c. și două tezaure în 1889, și cel de-al doilea în 1968. Cu razele soarelui ce mângâiau parbrizul, trecând prin Gherla pe care latinii au botezat-o Novum Castrum, numit și orașul baroc, sau armenesc, ne-am adus aminte că aici locuiește scriitorul Iulian Dămăcuș. Nu după mult timp ajungând în Dej, aflat la confluența dintre Someșul Mare și Someșul Mic
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
noaptea singură pe străzi, asta numai să nu-și închipuie străinul ceva urât despre ea. Părerea altora întotdeauna era importantă. Doctorul conducea lejer, povestea foarte relaxat, zicea că e ginecolog (brrrrr, se gândea fata...) și a fost mutat disciplinar din Gherla la Cluj pentru că a vrut să ajute pe cineva din punct de vedere profesional. Pe vremea aceea nu era admis orice ajutor profesional peste anumite limite, doar când cazul devenea disperat și nici atunci întotdeauna. Au murit multe fete și
PUTEAI REFUZA UN ASEMENEA BĂRBAT? de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345079_a_346408]
-
în fața pactului pe care emigratul magnat l-a semnat luciferic cu dictatorul criminal de la București, cu malefica lui consoartă, ei, bine, pentru domnia sa aceștia erau: domnul Ceaușescu, doamna Ceaușescu. (În timp ce congeneri de-ai săi muriseră deja la Canal sau în gherlele comuniste.) Și totuși, teleasta reușește într-un final împăcat cu sine însuși să-i provoace bătrînului său invitat cîteva neașteptate lacrimi: atunci cînd îl roagă să evoce memoria mamei sale, părăsită aici, în raiul comunist, de către risipitorul fiu. Oameni sîntem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
NOTA pentru TOVARĂȘUL PRIM SECRETAR AL COMITETULUI DE PARTID AL SECTORULUI 6 BUCUREȘTI Vă rugăm să aprobați verificarea, prin mijloacele muncii de securitate a numitului CRĂCIUN GHEORGHE, fiul lui Nicolae și Maria, născut la 24.07.1913 în comuna Mintiul Gherlei, județul Cluj, domiciliat în București, str. Jarului, nr. 2, ap. 12, sectorul 6, membru P.C.R., pensionar M.I., pentru a stabili dacă respectă prevederile legale referitoare la păstrarea secretelor de care a luat cunoștință în timpul activității. ȘEFUL UNITĂȚII /ss/col. Ceaușu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Col. Ceaușu Gheorghe 19.02.87 RAPORT cu propunere de deschidere a dosarului de urmărire informativă asupra fostului colonel de securitate CRĂCIUN GHEORGHE CRĂCIUN GHEORGHE, fiul lui Nicolae și Maria, s-a născut la 24 iulie 1913, în comuna Mintiul Gherlei, județul Cluj, de profesie cazangiu, membru de partid, domiciliat în București, str. Jarului, nr. 2, ap. 12, sector 6. În anul 1945 a fost încadrat în Ministerul de Interne și a funcționat ca chestor de poliție, inspector șef de inspectorat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
T. Arghezi, „Duhovnicească”, „Psalmi”, „Testament” de T. Arghezi, Cluj-Napoca, 2001; Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, pref. Nicolae Balotă, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1122-1132, passim; Vârgolici, Portrete, 302-328; Alex. Ștefănescu, Tudor Arghezi, RL, 2003, 26; Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian, Bacău, 2003. S.C.
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
trib de negri, desigur nu unei comunități izraelite măcar: le-a numit cu de-a sila și fără să întrebe pe nimenea un episcop care vrea să introducă leturghia latină în biserică și limba ungurească pe amvon. Acest episcop al Gherlei, deși atârnă în mod ierarhic de mitropolitul Albei-Iulii, în trei ani de când e numit n-a îndrăznit măcar a da ochii cu șeful său bisericesc, ci persistă a rămânea agentul ocult și introdus pe furiș al unui ministru de culte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
miniștri, miniștri, episcopi greco-catolici ș.a.m.d., În total 180 de persoane. Acolo au sfîrșit personalități emblematice ale istoriei românești: Iuliu Maniu, C.I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu ș.a. Închisoarea Aiud era destinată legionarilor; cea de la Galați era pentru foștii membri PNȚ; Gherla pentru intelectuali; Făgăraș, foști polițiști; Pitești, foști studenți; TÎrgșor, elevi; Mislea, femei; TÎrgu Ocna, Închisoare-spital pentru bolnavii TBC; Jilava, Închisoare de tranzit. Este unanim acceptat că Închisoarea Pitești a devenit simbolul regimului inuman de care aveau parte deținuții din penitenciarele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Interne a început arestări masive în rândurile legionarilor, îndeosebi a activiștilor. Mulți dintre ei au fost prinși și aruncați în Gulagul românesc, de unde unii au ieșit în anii ’50, alții abia în 1963-1964, nu puțini găsindu-și sfârșitul în gherlele comuniste. Cei care au scăpat de arestare în primăvara anului 1948 au încercat să se reorganizeze atât la vârf, cât și în • Vezi Dorin Dobrincu, Legionarii și guvernarea Ion Antonescu (1941-1944), în Romania: A Crossroads of Europe, Iași, Oxford, Palm
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dat abordăm tema memoriei. De ce memoria? Două nuanțe am sesizat În discuțiile cu studenții. Pe de o parte există memoria suferinței. Pe lângă partea teoretică pe care le-o predau, aceste cursuri se axează pe discuții-dezbatere-seminarii propriu-zise despre anumite cărți. Despre Gherla lui Paul Goma, Evadarea tăcută de Lena Constante, despre cartea Adrianei Georgescu La Început a fost sfârșitul, Steinhardt atât cât este mărturie despre pușcăria politică În Jurnalul fericirii, Rugați-vă pentru fratele Alexandru de Constantin Noica. Mai sunt, firește, destule
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestei memorii recuperate, și de aceea vorbeam de o latură terapeutică. Foarte importante sunt excursiile documentare la Închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet al Victimelor Comunismului. Eu Îmi asum riscul ca studenții să fie mai fascinați de Gherla, de Gherla actuală, decât de Memorialul de la Sighet. În cele din urmă ei Înțeleg Însă că Gherla este o Închisoare vie adaptată la condițiile de astăzi, axată pe deținuți de drept comun, iar celălalt spațiu a devenit un muzeu, un memorial, nemaifiind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
păstrează totuși ca relicvă a vremurilor trecute), comandantul ne spune Întotdeauna: „Dar de ce vreți să mergeți acolo, că nu mai e folosită Zarca”. „Vreau să vadă cum arătau Gherla și Sighetul În realitate - Îl lămuresc eu pe comandantul adjunct al Gherlei -, nu doar memorialul-muzeu pe care Îl vor vedea. Acolo, la Memorial, vor afla informații stocate, muzeificate, dar nu vor avea acces la condițiile propriu-zise de odinioară.” Ei bine, În spațiul acela imund de la Gherla, În subsolul nefolosit astăzi, mai există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care un limbric fără scrupule și-l poate permite pe sticlă? Răspuns: să aducă un serial killer în transmisiune directă și să-i spele cadavrul ambulant sub ochii publicului îngrozit. Ucigașul care în condiții de seminormalitate n-ar beneficia la Gherla nici măcar de vorbitor, necum de pachet, își insultă propriile victime, de pe micul ecran (toți revoluționarii erau trogolodiți și bețivani, toți morții - uciși de el, cu mîna lui! - erau niște derbedei). [...] Pelticul grizonat care ar fi trebuit să conducă emisiunea se
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
mari de notre témoin était étudiant en droit en première année). On a commencé au Nord de la Moldavie, et on a entassé 600-700 personnes dans un train de la terreur, du désastre et de la misère et on les a menés à Gherla. C’était pour la première fois qu’à Gherla apparaissaient les détenus politiques. De là, les plus «dangereux» ont été transféré à Aiud, où ils ont été pris par «le célèbre Mareș, directeur adjoint de la prison, un cynique et un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un plus petit nombre de „rééduqués” l’application des techniques de torture, et grâce au courage des détenus, qui, dans quelques prisons (Târgu-Ocna), se sont opposés ouvertement, le phénomène n’a pas pris les formes apocalyptiques de Pitești et de Gherla» (Boldur-Lătescu, 2002). Ceux interrogés, concernant leur statut de victime, nient souvent les faits, tellement grande a été la peur inoculée. Les éditeurs d’un livre de «documents de la rééducation» de Pitești et de Gherla croient que «l’action est unique
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
formes apocalyptiques de Pitești et de Gherla» (Boldur-Lătescu, 2002). Ceux interrogés, concernant leur statut de victime, nient souvent les faits, tellement grande a été la peur inoculée. Les éditeurs d’un livre de «documents de la rééducation» de Pitești et de Gherla croient que «l’action est unique au monde, tant par la brutalité des méthodes utilisées que par leur étendue». Il semblerait que l’initiative ait appartenu à un groupe légionnaire, mais qu’aux actes, comme le prouvent des témoignages récents
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]