85 matches
-
mă mai „Înșeală“. Chiar suferă dacă, Într’o ocazie oficială, nu-și poate etala mâinile „hașurate“. Să nu creadă cineva că asta-mi face mare plăcere. E doar o servitute a condiției mele de pisică, care trebuie să aibă mereu gheruțele ascuțite. Și o face, paradoxal, tocindu-le. Priviți-le pe ale mele, acelea de pisică neagră: sunt și ele puțintel negre, dar pe convexitate. Cam așa-i și cu duritatea lor: concavitatea e mai moale. Și, trecându-le prin lemn
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Priviți-le pe ale mele, acelea de pisică neagră: sunt și ele puțintel negre, dar pe convexitate. Cam așa-i și cu duritatea lor: concavitatea e mai moale. Și, trecându-le prin lemn de pildă, concavitatea se roade, eliberând convexitatea, gheruța ascuțindu-se astfel automat, mereu, pe măsură ce crește. Cam tot așa e și cu incisivii veveriței și ai tuturor rozătoarelor, și ei cu creștere continuă și duritate crescândă spre exterior. Și să vă ferească cine vreți de mușcătura acelei zglobii roșcovane
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
automat, mereu, pe măsură ce crește. Cam tot așa e și cu incisivii veveriței și ai tuturor rozătoarelor, și ei cu creștere continuă și duritate crescândă spre exterior. Și să vă ferească cine vreți de mușcătura acelei zglobii roșcovane, ca și de gheruța mea. Gheruța mea? Dacă vreți să nu vă „tocim“ mobila, lucru care nu ne prea place, căci e prea dură, lăsați-ne la dispoziție, undeva Într’un colț, o bucată de lemn; nu din oricare, ci din acela de esență
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe măsură ce crește. Cam tot așa e și cu incisivii veveriței și ai tuturor rozătoarelor, și ei cu creștere continuă și duritate crescândă spre exterior. Și să vă ferească cine vreți de mușcătura acelei zglobii roșcovane, ca și de gheruța mea. Gheruța mea? Dacă vreți să nu vă „tocim“ mobila, lucru care nu ne prea place, căci e prea dură, lăsați-ne la dispoziție, undeva Într’un colț, o bucată de lemn; nu din oricare, ci din acela de esență moale, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sălbăticia pe care pisica și le păstrează, chiar În casa omului, fie ea chiar palatul Împăratului În ochii căruia se uită oblu; pentru că nu s’a lăsat pervertită, dresată precum bietul câine care-i face sluj, ci-l sancționează cu gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se trage boala lui cutare? Ce simplu e de răspuns că de la o răceală, de la băutură, de la fumat, de la mîncare multă sau prea puțină, de la statul pe loc, de la nesomn etc. *„Simt că mă encanaillez!,” a exclamat C. mușcîndu-și o gheruță. „Nu pot să cred una ca asta: tu doar ești puternică”, i-am răspuns. „O, dacă ai ști ce tristă-i această putere...” Apoi a trecut la „subiect”, care se pare c-a luat-o din nou razna: „N-o să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fața ocluzală a unei microproteze. Sprijinul poate fi realizat fie pe praguri situate supracingular pe dinții frontali naturali, fie pe microproteze care în zona laterală a arcadei asigură și o bună reciprocitate. Sprijinul poate fi realizat, de asemenea, și prin gheruțe incizale, pinteni metalici sprijiniți incizal deasupra punctului de contact a doi dinți frontali. Se mai poate realiza sprijinul prin onlay ocluzal, mai ales pe dinții suport din zona laterală aflați în infraocluzie (sprijin de tip Steigert). 4Încercuirea este funcția croșetului
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dreptului la replică, nici ordonanță care-i apară pe demnitarii din guvern de plata unor daune obținută prin justiție, nici macar rușinea fotbalului francez. Lăură Andreșan e mai importantă decît Zinedine Zidane, cînd e vorba să știm dacă Lăură a pus gheruța și pe dl Rus, ministrul de Interne. Și, à propos, de gheruțe: știați că Nicu Gheara era în sala în timpul meciului Lewis-Tyson? Dacă nu știați, aflați de la mine care am aflat de la televiziunea română. Aș putea înmulți la nesfîrșit exemplele
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]
-
de plata unor daune obținută prin justiție, nici macar rușinea fotbalului francez. Lăură Andreșan e mai importantă decît Zinedine Zidane, cînd e vorba să știm dacă Lăură a pus gheruța și pe dl Rus, ministrul de Interne. Și, à propos, de gheruțe: știați că Nicu Gheara era în sala în timpul meciului Lewis-Tyson? Dacă nu știați, aflați de la mine care am aflat de la televiziunea română. Aș putea înmulți la nesfîrșit exemplele. Televiziunile au o concepție foarte precisă despre ce înseamnă știrile. Nimic nu
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]
-
îl poate accepta, fiind în joc o miză prea mare, respectiv libertatea ei. Femeia are imaginație și face tot ce îi stă în putință pentru a-i compromite imaginea, eforturile de a-și aduce înapoi nevasta și de a pune „gheruța“ pe o clientă multimiliardară (Joan Plowright). Problemele lui Peter intră într-o combinație isterică, iar soluțiile complicate par să-i schimbe pentru totdeauna stilul de viață. Sau să i-l ridice pentru totdeauna. presa la zi Style WET. Noua revistă
Agenda2003-26-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281180_a_282509]
-
alarma iritantă a mobilului să mă trezească, mă mângâia cu căpușorul lui rotund și pufos. Când somnul îmi era atât de dulce, încât nici alintul lui nu mă convingea să deschid ochii, găsea rapid o soluție. Tiptiltiptil, îmi înfigea o gheruță în locurile pe care le dibuia mai repede. Înțepătura mă deștepta cu o repeziciune uimitoare, dar, oricât aș fi vrut - ce-i drept, nici nu-mi prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
spus că trebuie să mă întorc acasă, l-am găsit torcând morocănos pe scări. Ciufulit și murdar, m-am bucurat să-l revăd, deși nu știam cum s-o arăt. Tot el m-a scos din încurcătură, înfigându-și o gheruță în mine. Cu acest salut special, și-a făcut intrarea în dormitorul meu. Căpușorul lui se freca de mine lingușitor, voind, probabil, sămi arate cât îi lipsisem. Nici nu era nevoie, căci mie încă nu-mi venea să cred că
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
l-a exercitat - a înlesnit și alegerea unui nume: Michi. Un nume pe măsura sa - mic de tot -, dar inspirat din numele unui mare artist: Michelangelo, pe urmele căruia își dorea, probabil, să pășească. Desigur, aceasta nu este singura explicație. Gheruțele, zgârieturile pe care mi le provoca în mod regulat, poznele drăgălașe pe care le făcea zilnic, toate acestea erau potrivite pentru un al doilea Michiduță. Desigur, cel mai mare păcat al lui a fost acela că, peste doar două săptămâni
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
o arunc lângă celelalte jucării privind-o cu ciudă cum se înțeapă în fus și redevine ea înseși încă și mai desăvârșită sau mici plăceri plimbările deșirate din gesturi domoale prăbușite între cuvinte prin piațete zgâriate de umbra turlelor și gheruțele orei târzii unde pisici albe își ispășesc tainul de șoareci... să se fi pierdut odată cu păpușa minionă cu păr nisipiu în spitalul copilăriei imprimându-și obrazul pe mânuțe bolnave și-apoi pe chipuri tot mai îndesate - se rostogolesc în oglindă
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
vom porni în lungul pădurilor rare, Să strângem plase, capcane, lăsând să se plodească Neamul rapacilor lupi agonizând a salvare! Prin zăpezi lăbuțele de câini rotocol rotitoare Înșelate-s de lupoaica prăpăstuită-n întunericul orb - Prea de tot mici sunt gheruțele râvnitorilor - n-ar Răzbi, n-ar izbândi nici uliu sur, nici negru corb. Iar iubitei-odor piciorușele desculți i-s degerate, o dor! Și s-ar duce să răvășească, să scotocească desișuri, În bârlogul ursoaicei furișându-se lunecat, temerar, Iar la
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
tablă plină cu bomboane Kandia. Aduce și un ciocănel și începe să spargă bomboanele care, în mijloc, au un mic orificiu umplut cu o cremă maronie. Face totul tacticos. Seamănă cu o pisică. Mi se pare că are lăbuțe și gheruțe. Scoate cu o scobitoare crema, o linge și mie îmi dă să mănânc dropsurile. Dar nu pot să țin pasul cu ea. După o jumătate de oră începe să mă doară burta" (p. 230). Să te cunoști pe tine însuți
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
I-aș scrie omului dar crezi că citește? Culcat pe un cuțit în camera mea parcă nu sînt pe pământ. Am vorbit poezie din tinerețe provizii pentru zilele cînd frigul se va năpusti peste minte uhu, versurile săreau din coajă gheruțe de porumbel pe geamuri moi frumusețe, ce departe ești tu acum n-am bani de tren să vin să te caut cîteva principii și nici un prieten pe nici o stea nu există iubire și asta mă miră sînt un pian cu
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
hârtiei de proastă calitate, se afunda între pagini, ieșea iar în lumina galbenă și lucioasă, fără să dea nici o atenție complicatelor procese psihice din mintea lui Goliadkin sau literelor negre, mai mari decât ea, în care nebuniile lui erau codificate. Gheruțe tari o țineau bine ancorată de cartea ei, de universul în care se născuse, puteai să sufli oricât de tare, că n-o puteai azvârli afară. Doar se oprea o clipă ca să facă față uraganului, lipea pântecul de rogojina grosolană
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și umplîndu-l de slavă, precum odinioară pieptarul de pe efodul marelui preot, în care erau cusute Urim și Tumim, luminile și desăvârșirile. Femeia trebuise să-i smulgă de-acolo, sfâșiind în șase locuri cămașa lui Herman, căci fluturele-și înfipsese adânc gheruțele, prin ea, în carnea lui. "Uite", îi zise ea, ținând bine marele animal dintre aripi, "e fluturele tău, puternic și viguros! După el am venit aici". Îl așezase cu grijă, înăbușindu-i zbaterea, într-o cutie mare, de pantofi, pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
200 de ani de la marea explozieă, post-umană, populată de Afectați, de Degenerați (urmările diferă de la individ la individ - unul are coadă, altul arată ca un butoiaș cu mâini lungi și foarte puternice, cea mai mișto gagică din urbe are niște gheruțe ale naibii de vioaie la picioareă, o societate vag neolitică ce se hrănește din rămășițele azvârlite de Foști... Pentru cei care n-au cunoscut Zâtul, Foștii sunt oameni care au supraviețuit Exploziei și care nu pot muri în mod natural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
în vârf avea o mică bilă gălbuie. Pixul mai avea și un capac ultramarin. Ne-am dus spre locul tras la sorți de Puia. Între timp ne făcuserăm unghii multicolore din petale de flori lipite cu salivă. Ne fluturam noile gheruțe prin aer așa de fioros, că Gigi, care-și dormea veșnicul somn pe capota camionului, în soarele tropical, se zbârli toată și începu să tremure. Ne-am suit în remorcă, am tras-o cu chiu, cu vai și pe Balena
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ne apăru înainte o reclamă susținută de doi stâlpi. Alături de reclamă, un pumn cu degetul arătător întins, ieșind dintr-o manșetă și dintr-o bucată de mânecă, prinse strâmb de un copac. Pe deget, se plimba o cioară, și de sub gheruțele ei se scutura zăpada. Am întrebat-o pe Zinocika dacă nu-i este frig. - Mă simt minunat, a replicat ea. - Spune și tu, nu-i minunat? Încălzește-mi mâinile. Mi-am desprins mâna amorțită de la umăr de talia ei. Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
automobilul cu doamna și cu domnul Marcian a trecut pe dinaintea casei. Drăgănescu era foarte ostenit și fata ceea, acolo, îl plictisea De ce va fi venit cu el? ... Se sperie, avu o izbitură la inimă, simțind ceva pe mâna lui. Era gheruța lui Mika-Le ... Ce vrea? Iar vreo cerere de favoruri sau bani. - Elena nu s-a întors. Poate că întîrzie mai mult. Vream să-ți spun că aș putea veni din nou să stau aici. . . dacă crezi si dumneata . . . ți-aș
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
la noi, inconturnabilă, m-aș putea exprima dacă nu mi-ar fi rușine. Într-o legendă de-a noastră, mai de-acasă: «Ce faci, heruvime? râde mititelu’ de să se prăvălească de pe podișcă, linciurind o tigvă pe băț, scormonind cu gheruța-n găvane. Ce năpasta ai acolo-n mână? - Vai, nene Aghiuță, asta nu-i coastă! Ce-am furat de la Adam?». Te-anunț pe această cale că am început procesul de zugrăvire a bisericii din Frumoasa și te invit sâmbătă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
copiii, mă va ajuta cu siguranță. Veverița reapare din senin și explorează cu mare curiozitate, iarba de lângă copac. S-a obișnuit deja cu cadoașe. Când vede bucata de hârtie, stă o clipă pe gânduri, dar nu mai mult, își bagă gheruțele într-un colț și dispare în corola castanului. -Dar ce-or face cu hârtia? - se întreabă Riana, urmărind treptele înalte ale crengilor groase. Doar veverițele nu citesc, nu umblă la grădiniță, nici la școală. A, știu! Am auzit că bufnița
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]