237 matches
-
care încheiem și noi această dificilă frază. Vrând să-și repare greșeala, Iovănuț își îndreptă frumoșii lui ochi spre Despina și spuse încet cu blândețe: Episodul 90 TATONĂRI — Dacă eu, preabună jupâniță, nepoftit de nimeni, ci numai dând ascultare unui ghes lăuntric, mi-aș lua îngăduința a vă întreba ceva, domnia-voastră v-ați lua îngăduința a-mi răspunde? — De nu cumva întrebarea dumitale, preacuvioase călugăr, iese din hotarele firești ale bunei-cuviințe, fiți încredințat că v-aș răspunde - zise Despina împurpurându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și tânăra Malgorzata, plecară neliniștite privirile. Li se vestea un viitor sumbru, pe deplin meritat. — Multe ar mai fi spus - zise Metodiu - dar timpul înaintează și călătoria, această linie șerpuită între o stare de fapt și o dorință, ne dă ghes să plecăm. Să ne luăm deci rămas bun, căci dacă toate drumurile duc la Roma, înspre care, de fapt am pornit, nu toți călătorii ajung acolo. Se sculară în picioare. — Să ne scrieți - spuse emoționată doamna Potoțki. — într-un răgaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Cosette - pentru că din câte cunosc, bucata asta de pământ pe care odihnim a avut o istorie zbuciumată... Episodul 143 NOAPTEA DE POMINĂ VĂZUTĂ îNTR-O NOUĂ (ȘI ULTIMĂÎ PERSPECTIVĂ Mai șopotiră ei ce mai șopotiră, căci somnul nu le da ghes, apoi, fiecare în parte și cu toții în general, avură un cumplit, ucigător sentiment de jenă. „Căci oare ce mă ține pe mine treaz - gândi Barzovie-Vodă, punând degetul pe rană - dacă nu apropierea acestei june cu miros de palimpsest? Se cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
demni de Încredere? Ce utopică lume, ciudatele obiceiuri ale cîinilor, ciudatele obiceiuri ale oamenilor, doar cu o cruzime mai perfidă la cei din urmă. Dar, de fapt, voiam să vorbesc despre cu totul altceva. „Toleranța“ era cuvîntul care Îmi dădea ghes. Ca un nume de fată, ca „Importanța“ sau „Chitanța“ sau „Transhumanța“ Îmi imaginez un microroman cu aceste personaje - „altădată carnea mea visa“, spunea atît de frumos un tînăr poet. Un tratat despre toleranță, o toleranță religioasă, o casă de toleranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care n-are nevoie de cuvinte, suferința singurătății amare fiind de preferat bucuriei succesului obținut prin intervenția înjositoare a rațiunii care demontează. Și cine-i domnul acesta căruia îi trimite flori? mă gândeam eu, pradă unei oboseli care îmi dădea ghes să mă culc chiar acolo, pe scară. Un domn. Do-oomn. Ce cuvânt mai e și ăsta? Un nobil - da, e de înțeles și e mai convingător. Dar un domn - asta ce să mai fie? -, un fleac, acolo. Am deschis ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
un restaurant, practic n-ați prânzit, trebuie să vă fie foame, dar să nu uitați să aduceți factura ca s-o vizez, Și dumneavoastră, întrebă agentul, Eu am mâncat bine, cu toate astea, dacă pofta de mâncare îmi va da ghes, oricum sunt aici ceaiul și biscuiții pentru primele impresii. Inspectorul spuse, Considerația mea pentru dumneavoastră, domnule comisar, mă obligă să vă spun că persoana dumneavoastră mă îngrijorează foarte mult, De ce, Noi suntem subordonați, nu ni se poate întâmpla nimic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
petrecere și să dea niște ture În mașina ei. Timp de o oră delicioasă, care s-a scurs mult prea repede, au lunecat pe drumurile tăcute din jurul Princetonului, vorbind, În culmea unei exaltări timide, despre tot ce le dădea inima ghes să spună. În mod bizar, Amory se simțea cu totul inocent și n-a făcut nici o Încercare de a o săruta pe Isabelle. A doua zi au străbătut ținutul Jersey cu mașina, au luat masa la New York, iar după-amiază s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nestemate de pe câmpii de dor El mi le-aduce iarăși în gândurile mele ca-ncet să le coboare, să simt al lor fior. De vină ești tu, poate, sau doar e o părere când mânji cuprinși de doruri, dau primăverii ghes și vin să plămădească din iarnă și durere o azimă fierbinte de patimi și eres. Dar nu, tu ești aievea, lumină răsărită ce dai putere firii și trunchiului bătrân, să-și scuture din coama-i de iarna grea albită, poemul
TU EŞTI AIEVEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364338_a_365667]
-
normele ce țin de construcția discursului epico-liric cu rimă și ritm. Adică V. Rață este un discipol al clasicilor, ceea ce arar se întâmplă cu poeții prezentului. Face excepție accidental, spre exemplu, doar atunci când ispita unei zile de iarnă îi dă ghes să treacă hotarul cutumei: “Ninge.../ Ne cuprinde/ feeria/ steluțelor zglobii/ care se zbenguie/ în jurul nostru/ făcându-ne o favoare/ uluitoare,/ fără nicio trucare./ Noi/ le aplaudăm/ în doi.” (“Ninge”); sau, pentru a formula un jurământ iubitei, etapizat cronologic: “La început
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
-se sfioase La Sân’ Petru înainte, Ziseră toate deodată; - Sărutăm dreapta, Prea Sfinte, Ne cerem smerit iertare, Că aici te-am deranjat, Dar avem solie mare Și nu-i timp de așteptat. Dar era harababură, Că-și dădeau cu toate ghes, Încât bunul Sfântul Petru Nici-o boabă n-a-nțeles.. - Hei, opriți-vă , le zise, Pe Cerescul Dumnezeu! Glăsuiască numai una! Ca să înțeleg și eu. Auzind acele spuse Ieși una mai în față ( Cea care a făcut soborul și-avea mintea
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
mișcare în curte fetița îi spuse Mociului să tacă, deși el nici n-apucase să deschidă gura. -Mociu, halgas! Mă știgă mami, zise în timp ce se făcu nevăzută pe ușă. Bineînțeles că n-a strigat-o nimeni, însă curiozitatea îi dădea ghes. Văzu imediat căruciorul sub cireș și se gândi să îl plimbe puțin pe Nuțule (așa-i spunea ea fratelui său; Dănuțule transformat în Nuțule). Trase de cărucior apoi împinse de el, însă degeaba. Căruciorul nu se mișca. Era ea prea
FÂNTÂNA de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362778_a_364107]
-
în dreptul unui OM de a rămâne între nelimitele demnității sale, necesitatea acestuia de a trăi în armonie cu sine și cu ceilalți, dar și aceea de exprimare individuală liberă a sa. Să nădăjduim cu tot sufletul, care ne mai dă ghes din când în când înspre facerea de bine, că, acolo sus, cineva nu va înceta niciodată să iubească OMUL și că el va fi privit așa cum se cuvine din toate unghiurile posibile ale complexei sale personalități sale regeneratoare ... Magdalena ALBU
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
un sfârșit de octombrie. În dosul casei îl izbise un miros de pământ reavăn. Grădinarul îi îngropase pesemne în după-amiaza aceea trandafirii. Bulevardul era pustiu și apăsase puternic pe accelerator, în pofida asfaltului umed. O vagă remușcare pentru întârziere îi dădea ghes să se grăbească. În memorie îi rămăseseră stăruitoare acordurile de început ale Recviemuluide Mozart. Ce bine și le aducea aminte! Ce muzică magnifică! Începuse să o îngâne abia auzit, apoi să o fredoneze din ce în ce mai puternic, căutând să prindă în inflexiunile
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
verbina, leușteanul, maghiranul, mentă, rozmarinul. Există plante care trezesc sau fac să crească apetitul erotic atât la bărbați, cât și la femei, cum ar fi: chimenul, scorțișoară, mărarul, usturoiul, orhideea, hibiscul, mentă, urzica, susanul, șofranul. Există plante care ne dau ghes să transformăm dorința în faptă și, firește, există și plante cu care putem pune frână, atunci când nu vrem să ne lăsăm în voia iubirii: camforul, salată verde, verbina. Leacuri și vrăji de dragoste... Nu există îndrăgostit care să nu-și
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
dat acestei vremi pe care o petrecem la cumpăna a două veacuri și două milenii să ivească un glas pe care îngerul să-l împrumute de-nfășat și alinat biciuiri de la viață, ori de desferecat tăcerea unei conștiințe, de izbucnit din ghesul inimii văpaia unei iubiri, de smuls sau de pironit din sau în ocnele ochilor un plâns, de dus departe, legănat sau pe vifor, un gând... Glasul acesta e al artistei Adriana Antoni, iar îngerul e în toți, demni și nedemni
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
vrea să mă acoperi cu candida aripă,/ Știind că dintre toți Tu m-ai iubit mai mult!” (Între cei și pământ). Cartea firii pare închisă, ceasul Timpului pare să se fi oprit, dar tentația contopirii finale cu Universul îi dă ghes, ca și în volumele anterioare, laolaltă cu mai vechea dorință de evadare și empatia cu universal galactic. O notă de inedit dă includerea în volum a poemei ”Hoinar galactic” scrisă la malul Dunării, cu ocazia lansării operei sale la Biblioteca
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
propus s-o lăsăm mai ușor cu băutura și să ne axăm pe pescuit. Deja, treningurile de pe noi erau murdare de la umezeala de pe mal și am fi preferat să stăm în șorturi, însă teama de țânțari nu prea ne dădea ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele.Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[xvii] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
care se practică primitiva agricultură cu plugul tras de cai sau măgăruși și prășitul cu multiseculara sapă care a cocârjat dea-lungul anilor pe bieții țărani. De fapt, pe la noi, aceasta este mult dorita agricultură ecologică la care nu mai dau ghes muncitorii cu sapa. Iar canalele de irigații, acele panglici argintii, dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
viața”, spunea George Coșbuc. Dar din păcate, pentru mulți este o luptă pentru succes, afirmare, poziție, o luptă care obosește și până la urmă, doboară. Dorul de a urca scări de poziții sociale, de a fi recunoscuți de semeni ne dă ghes de multe ori și ne trezim pur și simplu, aruncați în vâltoarea unei bătălii. Bătălia cu noi înșine și cu cei din jur. Dorința de a depăși sau de a ne autodepăși, de a arăta ce putem că și indivizi
SINGURA SI ADEVARATA IMPLINIRE A VIETII NOASTRE de ADINA SAS-SIMONIAK în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349008_a_350337]
-
Dincolo de poezie”. Sunt convins că oricare cititor cu inima curată și deschisă a-L primi pe Dumnezeu, va fi încântat de frumusețile acestora, cel puțin tot atât cât m-au fermecat pe mine. Pentru că, terminând citirea lor, inima îți dă ghes să le recitești ca să descoperi alte și alte frumuseți și înțelesuri. De aceea nu reușesc să termin aceste rânduri, pănă nu voi reda o poezie care m-a făcut să o recitesc de mai multe ori: „DREPTATEA”- „Cerul a fost
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
pe țigănească este AVEL NIR- vine Nir, poate că este vorba de permutarea lui INRI...Mestecam încet să-mi tihnească brânzoaica. New-Ager iluminat ce sunt. Deși am decodificat numele tatălui lui Ioasaf ca fiind Nirvana- fără dorință, dorința îmi dă ghes la încă o brânzoaică. Dar eroic și nirvanic, renunț! Doar esența învățăturii lui Buddha asta este, să suprimi dorința pentru a nu mai suferi. Cel ce nu dorește, nu suferă! Am plătit 5 lei la intrarea în sala muzeului de
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
Lungianu” din Rucăr-Argeș se detașa discret un chip angelic, un fel de „cumințenie a pământului” cu o smerenie impusă de legile nescrise ale buneicuviințe, poate de canoanele credinței creștine aplicate și asumate, cu o distincție intelectuală căreia arareori îi dădea ghes... Prezența ei ne obliga pe toți la reținere și exigență, personifica modestia și umilința ca virtuți fără de care viața noastră n-ar sări ștacheta gestului instictual, periferic, superficial. Soțul ei Doru o însoțea protector (și) din convingerea încrederii în gustul
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
în sertar, peste 60 de manuscrise de toate neamurile. Sigur n-o să am vreme să le văd tipărite. Dar nici timp suficient să citesc ori să recitesc unele cărți de care mi se face teribil de dor. Uimirea-mi da ghes, dar nu vreau să sperii harul. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate darurile și fac o cruce. E tot ce pot face în deplină smerenie. Apoi mă întorc din nou la „Lucruri într-un pod albastru” și savurez fiecare cuvânt
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
bunii ei. Ca să-și astâmpere zelul, se trage la umbră în coliba din mijlocul luncii, gândul i se așterne domol înfiripând visuri pe care altfel nu le-ar cuprinde cu mintea și le-ar lăsa baltă fără a le da ghes pe ăle coclauri puțin folositoare, unde privirea mai alunecă câteodată fără o pricină evidentă.... La povara muncii de-afară gândul mai slobozește din încordarea minții, că tot muncă este și cea cu acul sau undreaua - dacă nu mai grea, fără
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
iară, Abundă ciripit de păsărele, Șăgalnic soarele străluce-n seară, Iar sufletul ni-i plin de cer și stele ! Al ierbii colț ne-mbie pe imașuri, Copaci-nmuguriți dau să-nverzească, Noi ne plimbăm și facem lungi popasuri, Iar dragostea, dă ghes să-nmugurească ! Al sevei murmur, clocot dă să iasă, În tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură ! Tu Primăvară bine ai venit, In suflet și
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]