1,131 matches
-
luate de șefi la nivel strategic. Acest aspect fiind bine relatat, mult mai târziu, de către istoricul și eseistul Mircea Platon, în articolul Peste cenușa imperiilor: „Dan Vizanti a fost un personaj silit să se miște între două fronturi, prin sârma ghimpată dintre două lumi care își caută reciproc anihilarea”. La numai 31 de ani, în perioada iunie 1941 și august 1942, Dan Vizanti participă la Campania de la Odesa în calitate de comandant al E.43, înzestrată cu aparate de zbor de tipul PZL-11F
“SUNT MÂNDRĂ DE TATĂL MEU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412598074.html [Corola-blog/BlogPost/353051_a_354380]
-
și pe frații lui părtași la modul de viață al necuvântătoarelor. Au păscut iarba din țarcurile lagărului (de regulă, aceasta se epuiza repede, de cum îi dadea colțul, și atunci trebuiau s-o smulgă din afara țarcurilor lagărului, prin gardul de sârmă ghimpată, aflat mereu sub tensiune electrică), sau au ciugulit semințe de plante cunoscute și necunoscute, cele de ricin fiind cât pe ce să-l omoare pe Grigore. Tot el a fost supus unor experimente medicale atroce: i s-a extirpat un
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din urmă dădea într-un fel fasonul „înoirilor” dar și „rangul” cu care nea Ilie era împovărat - fără să bănuiască urmările, să cunoască bătaia expunerii la această sinistră manipulare - ca pe
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
de-acasă le erau furate, le erau interzise. Din mantia de argint a Lunii se picurau anii mulți și grei de închisoare, atât de generoși dați. Păstorii nu mai erau, iar turma sta încremenită în sârmele cocoțate pe trei rânduri ghimpate. Viața creștină mai gâlgâia pe undeva, pe sub plânsul înăbușit al Gliei înroșite. Surâsul încremenea și el prăvălit peste lanțurile care mușcau hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
s-ar pune bețe-n roate aroganței și trufiei, Promiscuități bolnave nu ne-ar vinde agoniei. Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerate Și ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme, Negustori de vieți să fie pedepsiți cât mai e vreme, Cât respiră încă semeni pe pământ hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
mi spune încurajator: ,,Mama, lasă-i, că au ce mânca! ‘’ - Simona, ia zi, cu cine te certai acum câteva minute? Nu mă certam. Recitam niște versuri care mi-au venit în minte în timp ce mă gândeam la desființarea gardului de sârmă ghimpată dintre noi și ,,Republica Moldova’’. Niște versuri atât de profunde... Care versuri? Să-ți recit? Câteva. “Tălmăcește , dragomane ! ’’* Am tresărit. M-am văzut în bibliotecă, în sala de lectură, citind poemul ,,Bălcescu’’ de Eugen Jebeleanu. Și pe mine m-au impresionat
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Talmaceste_dragomane_.html [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
ai luptat din greu cu viața. Ai crescut copii, nepoți... poate vei ține în brațe și strănepoți. Câte valuri de tsunami au trecut peste tine!’’ Mi-am dat seama de ce a impresionat-o atât de tare demontarea gardului de sârmă ghimpată dintre noi și ,,Republica Moldova’’. Emoția Simonei pornise de la istoricul pas făcut spre întoarcerea acestui teritoriu acasă. Îi era dor de casa părintească, de sătucul ei natal aflat acolo, după gardul acela blestemat, sătuc pe care l-a părăsit într-o
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Talmaceste_dragomane_.html [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
obișnuit la bordul unuia dintre cele trei P IV cu care plecasem în direcția sud-est, spre Tilburg. Soare, verdeață proaspătă, aveai cu ce să-ți bucuri privirea. Eram veseli și senzația de claustrare, ce ne chinuia între gardurile de sârmă ghimpată ale bazei, rămăsese îndărătul porții închise de santinele în urma noastră. Îmi venea să ies din namila blindată și să mă dau de-a berbeleacul prin iarba crudă de la marginea drumului. Iar Martin mă privea zâmbind cu înțelegere, intuia cu siguranță
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
viței și mie îmi plăcea să mă joc cu ei că mă ligeau cu limba aia a lor aspră până îmi schimbau direcția părului din cap. Furioasă, Mamy a încercat să sară gardul, dar și -a prins blugii în sărma ghimpată cu care era înconjurat și acum bombănea ceva în legătură cu Tolic. Și- a rupt blugii în final și a scăpat de agățătoare. A sărit în curte, a deschis porțile și fericiți, am început să cărăm la bagaje până nu am mai
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
lângă mine a doua zi îmi doream să fiu cer să mi se piardă urma *Actriței G.C. * Inima desprinsă inima mi-a fost desprinsă din cămașa unui zbor înalt de un crivăț și purtată la marginea orașului într-un gard ghimpat de sarmă ruginită ... Citește mai mult teama unei actrițepărinții mei erau credincioșiiar eu având frică de dracuseara, mă rugam să mă transformca să nu mă găsească,in fir de iarbăși înainte de culcareîmi atingeam mama cu mânasă știu că e cineva
RADU LIVIU DAN by http://confluente.ro/articole/radu_liviu_dan/canal [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
evadeze din celebra închisoare. Unul din ei, Joseph Dutch Bawers. fusese închis pentru furt de corespondență și încarcerat 25 de ani, și-a încercat șansa, a sărit gardul de protecție înalt de peste 4 m, a continuat cu unul de sârmă ghimpată întoarsă în partea superioară și ajuns pe povârnișul râpei de vest dinspre oraș și Golden Gate, s-a aruncat înspre valurile spumegânde și asurzitoare care așteptau să-l primească, de la vreo zece meri - ca bun înotător ce se lăudase colegilor
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ESTE? Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Este? Soldații s-au pierdut în mlaștinile istoriei, Au trecut peste sârma ghimpată, s-au ridicat pe socluri, iar eu mă curăț încet, de păcate mă curăț, prin arderea lentă a unei lumânări, unde e casa tăcerii? Cineva mi-a dat cheia, dar nu cunosc casa, nici ușa spre nicăieri. Sângele zvâcnește în
ESTE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1434638722.html [Corola-blog/BlogPost/352911_a_354240]
-
momentul să trăiești în trecut, să bocești? Când copiii îți mor de foame, tu visezi și oftezi? Ridica-te și fă ceva, gândește K. Problema e că mama nu era învățată să prindă șoareci, nici să sară gardul de sârmă ghimpată ca să vâneze curcani și câini sălbatici. Acel „fă ceva”, la ce se gândea mama, oare? Mama lui K nu contemplă un mod ingenios de a prinde șoareci pentru supă; numai o adolescentă bine instruită de tată putea să vină cu
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1476364228.html [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
mereu în strâmtoarea Prin care nu intră lumina Nici tristețea nicicând nu fuge (Bern, 23 noiembrie 2000) BALCANII (Ballkani) Hotare Pietre înfipte ca vârfuri de cuțite Pâraie încàrcate cu sânge Pietre vàruite Hieroglife rescrise în fugă fără frică Sârmă neruptă ghimpată Care leagă multe Din pietrele smulse iarăși Înfipte pentru totdeaună în inima care plânge Între cuțite (Bern, 27 aprilie 2004) SOSIA (Kipci) În flacăra care mă-nfășoară Eu din nou mor Pentru a doua A treia Pentru a zecea oară
SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE) de BAKI YMERI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1488266039.html [Corola-blog/BlogPost/344155_a_345484]
-
vâslași. despărțiți de o inimă. bătea în salcâmul ochilor ori în galben. pai de pătrată. întreagă până la jumătate plutea ca o barcă. roșie au stabilit. rușii au făcut planuri de anexare. să fie ținut rusesc deasupra capului lună cu sârmă ghimpată ... Citește mai mult lunaplutea ca o barcă. pe cerul negruerau vâsle. singure. câteodatănumai un gondolier. veneau norii. să-i aprindă țigarase prelingea un licurici. pe la geanaunei sălciitreceau doi vâslași. despărțiți de o inimă. băteaîn salcâmul ochilor ori în galben. pai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
un licurici. pe la geanaunei sălciitreceau doi vâslași. despărțiți de o inimă. băteaîn salcâmul ochilor ori în galben. pai de pătrată. întreagăpână la jumătateplutea ca o barcă. roșie au stabilit. rușiiau făcut planuri de anexare. să fie ținut rusesc deasupracapuluilunăcu sârmă ghimpată... III. TAJ MAHAL, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1308 din 31 iulie 2014. cerul și pământul ieftin piatra iubire despărțind moartea de moarte bărbatul mai înalt decât toate înalturile de pe celălalt mal femeia pasăre spunând rugăciunea ... Citește mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
facem veacul, Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul. Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist, Căci lepra dinăuntru-ți rapid m-a atins. Iubite, mă înec în foc și în apă ard, Mi-i teamă s-ating al tău ghimpat gard. Numele-n minte ți l-am scris cu sânge, Azi lacrima-mi lină pe-obraz tot mai curge. Referință Bibliografică: Suflet în cârje / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi
SUFLET ÎN CÂRJE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1457607222.html [Corola-blog/BlogPost/363398_a_364727]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NE PLEACĂ ȚARA... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Țara... Nu-i o tarla îngrădită Cu sârmă ghimpată, Unde o gloată păzită Să-și înnece durerea... Doar ca unii să poată Să se lăfăie-n mită Și să-și strângă averea. Țara... Nu-i un conac boieresc Unde unii culeg Tot ce alții muncesc Dar se-aleg C-
NE PLEACĂ ȚARA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1434642245.html [Corola-blog/BlogPost/352909_a_354238]
-
PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1163 din 08 martie 2014. CAPITOLUL 6 După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul ceasului deșteptător, să își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, ... Citește mai mult CAPITOLUL 6După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, ... Citește mai mult CAPITOLUL 6După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor.Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă.Maria își luă bărbatul de braț
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
vârfurile lor.Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă.Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul ceasului deșteptător, să își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, ... XVIII. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014. CAPITOLUL 5 Maria își deschise ochii și își surprinse soțul
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
banca de lemn, în aroma de mere și fîn, m-am simțit, dintr-o dată, bătrîn. Aici începe scufundarea într-un ocean de vise: Vine somnul, vine coșmarul, dar și dramul acela divin de odihnă. Voi cădea, lin, adînc, î n ghimpatele visuri, voi pluti, cum se-ntî mplă, mereu... Pe lîngă noi curge un rîu care ne topește în dulceața meditației: Plouă peste biserica veche, de lemn, plouă peste ierburi și cruci, peste scheletele celor vii, plouă după o misterioasă măsură. Ș
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_cronica_la_volumul_eugen_dorcescu_1378059283.html [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]