75 matches
-
ca pe unul mare. - Păcat-nepăcat, eu i-am prins! Fac ce vreau cu ei! Decât să mi-i ia alții... - D-apăi că nu ți-i iè, cum ț-ar lua on lucru de-al mătale. Numa peștii. De-amu, mai ghine n-ai mai prinde, că-i strici, păcat de bunătate de peștișori... - se uită cu jale, la vale. Poate n-ai cunoscut pân-acuma, da așa-i pi la noi, pi la Mana: boierii șî jâdanii mănâncă pește, da numa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ce „arătare” (demonstrație, demonstrare)! - Uite, băi’țălu moș’lui, zicea el, luând În mână de pildă, un cui de lemn de corn ceva mai lustruit. Aista-i pintru dat borț’ la covrig, bre! Iei covrigu cu mâna stângă, Îl țâi ghine, cu bortilitoru’ di borț’ di covrig țânut În mâna dreaptă, Îi: phu!!, o bortă, de s’ ne țâie minte, covrigu’! Sau „lustruitoru’ di teslă”... Un fel de lingură plată - fără găvan, tot din lemn, cu o parte mai rotundă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
încărcată? ― Apâi, conașule, m-o trimăs părintili sî aduc niști curechi din grădinî, cî vre sî-l pui’ la murat. Șî iaca cî aghe mă târâi. ― Vrei să te ajut? - am întrebat-o, întinzând mâinile spre papornița cu varză. ―Ei, da’ ghini ț-a șâde matali, conașule, cu ditai papornița cu curechi în spati. Lasî cî o duc eu șî când m-a vide Zâna mi-a ișî înainti. Aceste vorbe au făcut să-mi revin după noaptea aproape nedormită. Am ajutat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ai sculat pânî amu, cî îi distul di târzâu. Uiti aici ț’-am adus di gustari. Poftî bunî, conașule. ― Îți mulțumesc, Sevastițo pentru grijă și pentru masă. Da’ nu mi-ai spus ce face Zâna. ― Apâi, conașule, ar faci ea ghini, da’ tari o frământî gându’ cî matali ca mâini pleci șî ea rămâni cu arșâțî în suflit. ― Dacă nu o voi putea vedea înainte de plecare, am să-i las o scrisoare în care am să-i spun ce am de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
rău ? Nu... S-o zică dânsul, dom’judecător! Să giure! Bine...Domnu’... Da. Promiți să n-o mai bați rău pe reclamanta aici de față ? Da. N-o s-o mai bat rău. Bravo. De-amu am s-o bat numai ghine, da ghine de tot! 27. Comunicat al Primului Ministru Comunicat al Primului Ministru Comunicat al Primului Ministru Comunicat al Primului M - Mă strâng pantofii. Ați urmărit un comunicat al Primului Ministru un comunica PERSOANĂ FIZICĂ Bună ziua. Aici se face înregistrarea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
S-o zică dânsul, dom’judecător! Să giure! Bine...Domnu’... Da. Promiți să n-o mai bați rău pe reclamanta aici de față ? Da. N-o s-o mai bat rău. Bravo. De-amu am s-o bat numai ghine, da ghine de tot! 27. Comunicat al Primului Ministru Comunicat al Primului Ministru Comunicat al Primului Ministru Comunicat al Primului M - Mă strâng pantofii. Ați urmărit un comunicat al Primului Ministru un comunica PERSOANĂ FIZICĂ Bună ziua. Aici se face înregistrarea persoanelor fizice
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
scriu și alte lucruri interesante. El este „omul care era sculat poate mai dimineață ca ei”; „un bun prieten al lor”; „un modest și un filantrop", care „umbla prin lume cu haina și pantalonii cârchiți", dar care „cel mai mult ghine pentru oamenii satului" l-a tăcut. Șoseaua care leagă gara Roșiești cu satul Băsești și satele vecine, „mers prin pădure cale de un ceas", este opera săvârșită de dânsul când era la Ministerul Lucrărilor Publice.. Clădirea școlii este ridicată de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cum ar fi: Clisu Constantin, Axinte Aurelian, Lupu Buholtz, I.V. Stoian, C. Coman, Voineag Fănică, Teodor Wolf, Vasile I. Apostol, Ilie Vasile, Tudor Margareta, Ionel Nistor, Fănică Cernat, Buda Cezar, Ecater ina Vizureanu, Liliana Gologan, Lucian I. Popa, Teodor Stanciu , Ghina Barbu, Vasile Tămășanu la Steagul roșu s‐au format, unii devenind ziariști, profesori ori învățători, oameni cu răspunderi în societate. În pagina literară a ziarului, prin cenaclul „Alexandru Vlahuță”, ori direct, au publicat: H. Lungu, Va sile Manolescu, Constantin Clisu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
formațiilor apare sărăcia extremă. singură și cu „patru pietre de fete“, toate în vârstă de măritat, în „lipsă și sărăcie“, numai un alt soț o poate ajuta să se des cur ce, crede femeia. Cu si gu ran ță Gher ghina nu știe scrie sau citi și atunci de ce aș teap tă o scrisoare? Ce reprezintă pentru ea actul scris? nimic altceva decât dovada că soțul se află în viață și se arată interesat de soarta ei și a copiilor. Petecul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bolnav. Paisprezece ani am chinuit cu el, să știi mata. Șî, stând cu copchilu' în brață, eu am prins ci zâce baba în foc la cositorul ista. Dacă am țânut-o două săptămâni la mini, crezi mata, că-i ceava di ghini, nu-i ceava di rău. Azi am prins o rugăciuni di la ea, mâni am prins altă rugăciuni, da' ci crezi mata, trii rugăciuni cari li știu eu. Povestește un pic ce-i cu uneltele acelea, de unde le ai? -Le-am
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ti duci, sî știi. Au, au, cununia o lăsăm aici, a matali, n-o punem acolo în strachină. Ia uiti, dracul cum sî bagă la drum! Ai mai vrut sî pleci o dată? -Am mai fost, da. -Șî n-ai răușât ghini! Ai răușât așa, jumati șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
uiti, dracul cum sî bagă la drum! Ai mai vrut sî pleci o dată? -Am mai fost, da. -Șî n-ai răușât ghini! Ai răușât așa, jumati șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-o legat cununia parti femeiască grasî, grasî șî voinicî. Iote, ia! Uite ci muiere grasă șî voinică. Asta, tumba
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
catadicsit să accept societatea dătătoare de vlagă și distracțile rurale ale unui gaucho. Desigur că vorba mea În legea jocului s-a spus totul era spaima celor mai cărunți trișori din Deltă. Foarte curând, Montenegro (care n-a scăpat de ghină În cele două partide jucate) a recunoscut că, tocmai În virtutea simplității sale, truco nu putea să țină trează atenția unui habotnic al jocurilor de chemin de fer și bridge cu licitație. Fără să-i dea vreo atenție, Parodi i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
măndel. Io sunt unu și bun la toate: da să vedeți matale cum le buchisesc. Nici nu deschid terfeloagele și, la ziua dă egzamen, gagiu cere o bromură și comisia Îl ia la felicitări. Acu, ca să-mi șteargă dân creieri ghina cu Pumita, bătrânu vrea să mă bage și În politichie. Doctoru Saponaro, care ie un linx, zice că nu știe Încă ce partid mi-ar cădea cu tronc; da pun pariu pă ce-oți vrea că la viitoru half-time mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
între toți vorbitorii de limbă și origine Latină din Diaspora. 6.XI.1994. Credeam că va să revedem Iașul cel mușat cu călduroșili Omeni și avem să zburăm (vorbim) multe care nu se scriu în una scrisoară. Vă urăm numai ghine.” P.S. Am visatu ca altcum va curge soarta pentru Aromâni... Gogu Padioti (Atena) 24.I.1993 ... din conținutul scrisorii primite se vede interesul vostru pentru Ginta Latină din peninsula Balcanică și care a avut o soartă aspră împărțită în statele
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale. Băieții se numesc: Natan, Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem, Mișilem, Buium, Melik, Ghidali, Ușer, Ioil, Bercu, Hoișie, Zelic, Noe, Șmil, Șaie, Iosia. Fetele: Dvoera, Roza, Haia, Ghina, Riva, Crența, Hanța, Mința, Perra, Șifra, Marrim/ Miriam, Estera, Sofia, Reiza, Șura, Rifca, Ruhla, Ghizela, Frima, Elli, Miria, Male, Arieta, Perla, Etla, Clara, Blima etc. „Jidovirea” înseamnă, nu în ultimul rînd, o altfel de viață socială. Există „închideri” determinate de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Între toți vorbitorii de limbă și origine Latină din Diaspora. 6.XI.1994. Credeam că va să revedem Iașul cel mușat cu călduroșili Omeni și avem să zburăm (vorbim) multe care nu se scriu În una scrisoară. Vă urăm numai ghine.” P.S. Am visatu ca altcum va curge soarta pentru Aromâni... Gogu Padioti (Atena) 24.I.1993 ... din conținutul scrisorii primite se vede interesul vostru pentru Ginta Latină din peninsula Balcanică și care a avut o soartă aspră Împărțită În statele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pronunțări regionale - de ordin fonetic - pot fi îndrumați spre utilizarea aspectului îngrijit, corect, literar al limbii materne, explicându-li-se greșelile pe care le săvârșesc și totodată cauzele care au condus la aceste greșeli. Dacă se pronunță greșit: “cămeșă", "chișior”, "ghini","chiatră" în loc de "cămașă", "picior", "bine","piatră" se scriu greșit aceste cuvinte. e) Elevii cu greutăți în respectarea regulilor de ortografie și punctuație pot rezolva exerciții de tipul: * Alcătuiți propoziții folosind scrierile: i a, ia ; s-a, sa; neam, neam. * Subliniați
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
drumuri sătești degradate pe 3 km, sat Budănești │Comuna Ilovăț │ 274 Refacere DC 14 degradat pe 0,1 km, sat 23 August Refacere drumuri sătești - DS 165 degradat pe 1 km, DS 90 │ │ │ │ │degradat pe 1 km, Drum Exploatare Valea Ghinei degradat pe 2 km Refacere străzi: Veltului, Horea și Lăcrămioarei 0,4 km Refacere poduri: Refacere poduri: Refacere poduri: Refacere poduri: - 3 buc.: Refacere apărare de mal - 0,13 km - pe pârâul Sovata, aflată în │ │ │ │ │proprietatea orașului Sovata, situată între
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
drumuri sătești degradate pe 3 km, sat Budănești │Comuna Ilovăț │ 274 Refacere DC 14 degradat pe 0,1 km, sat 23 August Refacere drumuri sătești - DS 165 degradat pe 1 km, DS 90 │ │ │ │ │degradat pe 1 km, Drum Exploatare Valea Ghinei degradat pe 2 km Refacere străzi: Veltului, Horea și Lăcrămioarei 0,4 km Refacere poduri: Refacere poduri: Refacere poduri: Refacere poduri: - 3 buc.: Refacere apărare de mal - 0,13 km - pe pârâul Sovata, aflată în │ │ │ │ │proprietatea orașului Sovata, situată între
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
scriu și alte lucruri interesante. El este „omul care era sculat poate mai dimineață ca ei”; un „bun prieten al lor”; „un modest și un filantrop”, care „umbla prin lume cu haina și pantalonii cârchiți”, dar care „cel mai mult ghine pentru oamenii satului” l-a făcut. Șoseaua care leagă gara Roșiești cu satul Băsești și satele vecine, „mers prin pădure cale de un ceas”, este opera săvârșită de dânsul când era la Ministerul Lucrărilor Publice, iar la sfințirea școlii au
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
teritoriu mai întins în România decât în Republica Moldova, motiv pentru care nu este specific acesteia din urmă. Acesta este omogen într-un procent de 90%. Există un standard urban, a cărui trăsătură distinctă este palatizarea labialei, ca de exemplu în "ghini" (bine), "chișior" (picior), "jin(ars)" (vin(ars)), "a hierbe" și "a șerbe" (a fierbe) (împărtășit în măsură considerabilă mai ales de graiurile ardelenești). Diferențele în vorbire între cele trei zone dialectale periferice (nord-vest, nord-est și sud-vest) nu sunt problematice. În cadrul
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]