113 matches
-
producerea unui rachiu amar folosit ca aperitiv. Se recoltează cu plugul fără cormană, rădăcinile se decoltează cu secerea. Ghințura galbenă se recomandă la gastrita hipoacidă, tulburările dispeptice. Stimulează intens secrețiile salivare și gastrice; este antihelmintică; colerectic-colagogă, antimalarică, antipiretică. În România, ghințura galbenă crește în munții Carpați pe grohotișuri și pe coastele însorite ierboase, uneori și în zonele de pădure, în flora spontană. Planta este declarată monument al naturii. Are condiții optime de cultivare la altitudinea de 400-800 m în județele Neamț
Ghințură galbenă () [Corola-website/Science/323487_a_324816]
-
floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea distans"), susai de munte ("Cicerbita alpina"), gălbenuș ("Crepis viscidula"), gâscarița-lui-Haller ("Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofița ("Dianthus bărbătuș ssp. compactus"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), brioala ("Ligusticum mutellina"), iarba-iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), timoftica ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), orhidee ("Pseudorchis albida"), ruja ("Rhodiola roșea"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), ochii-șoricelului ("Saxifraga stellaris"), mușcată
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), coada șoricelului (din specia "Achillea impatiens"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), garofiță ("Dianthus superbus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau taulă ("Spiraea salicifolia").
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), gențiana ("Gențiana closii"), târsa mică ("Oreochloa disticha"), sisinel de munte ("Anemone alpina"), păiuș ("Festuca supina"), ghințurică ("Gențiana frigida"), ghințura ("Gențiana verna"), sau "Ranunculus glaciaris". Fauna este diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră de Tatra ("Rupicapra rupicapra tatrica" - specie endematică a Tatrei), marmota alpina ("Marmota marmota"), marmota
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe" și "Gentiana ciliata"), roua cerului ("Drossera angelica"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), sau "Triaphorum latifolium" În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii protejate); astfel
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), o orhidee din specia "Gymnadenia odoratissima", buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), sor-cu-frate (din specia "Melampyrum saxuosum"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI FICAT: - vâsc (frunze) - yin - levanțică (flori) - yin - roiniță (frunze) - yin - anghinare (frunze) - yang - sunătoare (flori) - yang - armurariu (semințe) - yang - afin (frunzele) - coada șoricelului - gălbenele (florile) - gențiană (rădăcina) - ghințură - măceș (rădăcină) - orz (semințe germinate) - patlagină (partea aeriană) - peliniță (partea aeriană) - rostopască - revent (rădăcina) - șofran Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
puțină zeamă de lămâie. *Infuzie din flori de mușețel și tei din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi. *Infuzie rece din frunze de pătrunjel (Petroselinum sativum), mentă și roiniță, din care se beau 2-3 căni pe zi. *Decoct de ghințură galbenă (Gentiana lutea) preparat din 1 linguriță pulbere de rădăcină uscată care se fierbe 5 minute În 250 ml apă rece; se beau câte 50 ml, Înainte de mesele principale. *Decoct de năut (Cicer arietinum) preparat din 100 g semințe măcinate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte 10-20 picături pe zi, În puțină apă. *Tinctură de mătrăgună (Atropa belladonna) preparată din 100 g frunze macerate timp de 7-8 zile În alcool 70 0 și lactoză, cu efecte bune În colică hepatică foarte dureroasă. *Vin tonic de ghințură galbenă preparată din rădăcini uscate, macerate 7-8 zile În alcool 70 0; se adaugă 1 litru de vin, se macerează Încă 10 zile cu agitare, se strecoară și se adaugă 100 g zahăr sau miere de albine. Se consumă numai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu 250 ml miere de albine și 250 ml vin natural. După omogenizare se iau câte 100 ml Înainte de mese, de 3 ori pe zi. Rețeta autorilor anghinare (Cynara scolymus)+cicoare (Cichorium intybus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+gălbenele (Calendula officinalis)+ghințură (Gentiana lutea)+mentă (Mentha x piperita)+păpădie (Taraxacum officinale)+ roiniță (Melissa officinalis)+rostopască (Chelidonium majus)+sunătoare (Hypericum perforatum). Regimul alimentar În dischinezia biliară se recomandă o alimentație dietetică care să stimuleze secreția biliară la nivelul celulei hepatice și contracția vezicii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de calmare a durerilor abdominale se reduc spasmele digestive și se favorizează evacuarea gazelor intestinale. Din experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
stomacul gol) ; -flori de gălbenele (Calendula officinalis) ; - frunze de roiniță (Melissa officinalis) și de mentă (Mentha x piperita) (luate la amiază); - frunze de nuc (Juglans regia) bogate În taninuri și de pelin alb (Artemisia absinthium) bogate În tujonă ; -rădăcini de ghințură (Gentiana lutea) bogate În glicozide amare; -scoarță de crușin (Rhamnus frangula) (luate seara). Semințele decojite de dovleac (Cucurbita maxima) se consumă În funcție de vârstă: 10-15 la copii, 20-30 la adulți și 50 la persoane de peste 50 de ani. Seara
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se infuzează acoperit 10 minute și se bea dimineața, pe stomacul gol și de 2-3 ori În cursul zilei, urmate de un purgativ după o oră. -infuzie cu coriandru (fructe) sau coada șoricelului (flori) (2-3 căni pe zi); -decoct cu ghințură sau schinduf (4-6 linguri pe zi) ; -decoct din amestec cu siminichie, mușețel (flori), pelin (herba), țintaură (herba), ghințură (rădăcini), iarbă mare (rădăcini), valeriana (rădăcini), măceșe (fructe) ; se prepară din 4 linguri la 250 ml apă din care se iau câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zilei, urmate de un purgativ după o oră. -infuzie cu coriandru (fructe) sau coada șoricelului (flori) (2-3 căni pe zi); -decoct cu ghințură sau schinduf (4-6 linguri pe zi) ; -decoct din amestec cu siminichie, mușețel (flori), pelin (herba), țintaură (herba), ghințură (rădăcini), iarbă mare (rădăcini), valeriana (rădăcini), măceșe (fructe) ; se prepară din 4 linguri la 250 ml apă din care se iau câte 3-4 linguri pe zi. Un alt amestec eficient de plante se prepară din crușin (scoarță), pelin și țintaură
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rădăcini), valeriana (rădăcini), măceșe (fructe) ; se prepară din 4 linguri la 250 ml apă din care se iau câte 3-4 linguri pe zi. Un alt amestec eficient de plante se prepară din crușin (scoarță), pelin și țintaură (herba), mușețel (flori), ghințură (rădăcini) și mentă (frunze). -Decoctul de usturoi (50 g căței curățați și tocați mărunt se fierb În 200 ml apă sau lapte, până dă În 2-3 clocote) ; se strecoară prin tifon, se Îndulcește cu miere și se bea Întreaga cantitate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În 2-3 clocote) ; se strecoară prin tifon, se Îndulcește cu miere și se bea Întreaga cantitate dimineața, pe stomacul gol, cu 15-20 minute Înainte de micul dejun. Tratamentul durează minim 2 săptămâni până la eliminarea paraziților. -Se pot consuma și tincturi din ghințură, schinduf, arnică, pelin, lemndulce, ceapă, anason, luate dimineața, câte 20 picături, În amestec cu puțin magiun de prune. -Pulbere din rizomi de ferigă (2 linguri amestecate cu 15 lingurițe de miere); se ia câte 1 linguriță la intervale de 3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mărunțită la 250 ml apă clocotită) ; se infuzează În vas acoperit timp de 10 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare, având efecte În combaterea oxiurilor datorită uleiului eteric bogat În timol. -Decoct de ghințură (Gentiana asclepiadea) (1 lingură coajă uscată și mărunțită la 250 ml apă rece se fierbe 5 minute și se infuzează timp de 10 minute) ; se bea câte un ceai cald, seara, pe o perioadă de maxim 5 zile pe lună
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de intensificare a peristaltismului intestinal și de eliminare concomitentă a oxiurilor. Un amestec de plante conține flori de mușețel (20 g), herba de pelin alb (30 g), herba de țintaură (10 g), rădăcini de valeriană 30 g) și rădăcini de ghințură (10 g) ; se prepară decoct din 1 lingură amestec la 250 ml apă rece, se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se bea câte 150 ml ceai cald, dimineața și seara. Amestecul de uleiuri eterice (busuioc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
puțină zeamă de lămâie. *Infuzie din flori de mușețel și tei din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi. *Infuzie rece din frunze de pătrunjel (Petroselinum sativum), mentă și roiniță, din care se beau 2-3 căni pe zi. *Decoct de ghințură galbenă (Gentiana lutea) preparat din 1 linguriță pulbere de rădăcină uscată care se fierbe 5 minute În 250 ml apă rece; se beau câte 50 ml, Înainte de mesele principale. *Decoct de năut (Cicer arietinum) preparat din 100 g semințe măcinate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte 10-20 picături pe zi, În puțină apă. *Tinctură de mătrăgună (Atropa belladonna) preparată din 100 g frunze macerate timp de 7-8 zile În alcool 70 0 și lactoză, cu efecte bune În colică hepatică foarte dureroasă. *Vin tonic de ghințură galbenă preparată din rădăcini uscate, macerate 7-8 zile În alcool 70 0; se adaugă 1 litru de vin, se macerează Încă 10 zile cu agitare, se strecoară și se adaugă 100 g zahăr sau miere de albine. Se consumă numai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cu 250 ml miere de albine și 250 ml vin natural. După omogenizare se iau câte 100 ml Înainte de mese, de 3 ori pe zi. Rețeta autorilor anghinare (Cynara scolymus)+cicoare (Cichorium intybus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+gălbenele (Calendula officinalis)+ghințură (Gentiana lutea)+mentă (Mentha x piperita)+păpădie (Taraxacum officinale)+ roiniță (Melissa officinalis)+rostopască (Chelidonium majus)+sunătoare (Hypericum perforatum). Regimul alimentar În dischinezia biliară se recomandă o alimentație dietetică care să stimuleze secreția biliară la nivelul celulei hepatice și contracția vezicii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de calmare a durerilor abdominale se reduc spasmele digestive și se favorizează evacuarea gazelor intestinale. Din experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
stomacul gol) ; -flori de gălbenele (Calendula officinalis) ; - frunze de roiniță (Melissa officinalis) și de mentă (Mentha x piperita) (luate la amiază); - frunze de nuc (Juglans regia) bogate În taninuri și de pelin alb (Artemisia absinthium) bogate În tujonă ; -rădăcini de ghințură (Gentiana lutea) bogate În glicozide amare; -scoarță de crușin (Rhamnus frangula) (luate seara). Semințele decojite de dovleac (Cucurbita maxima) se consumă În funcție de vârstă: 10-15 la copii, 20-30 la adulți și 50 la persoane de peste 50 de ani. Seara
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]