707 matches
-
ierni de străbătut cu sania, cum să nu fi sorbit dulcele tors al orelor către amurg, la finele zilei de muncă, începută înaintea zorilor. Se știa doar apărat, iar trecerea câte unei secete ce-l silea pe țăran să macine ghindă, rămânea în istorie, la un loc cu puhoiul lăcustelor. Se petrecură, astfel, sute de generații de ecologiști ce nu s-au cunoscut. Iubeam și eram iubiți. Dar se știe, cel puțin de când poezia damnată a intrat în canon, că ucidem
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
convingător. ,Coridoare tainice" sunt revelate între tinerețe și maturitate; iar într-o nuvelă din 1847 (când autorul avea doar douăzeci și șase de ani), Gazda - cunoscută, dar arareori pusă în asemenea relații -, Valeriu Cristea găsește comprimată, ca un stejar în ghindă, o prefigurare a întregii opere: Într-atât de numeroase și adesea uimitoare sunt asemănările: de caracter, situație, atmosferă, ritm". Murin, personajul principal al nuvelei, este primul dintre eroii duri - criticul îl pune în balanță cu viitorul Rogojin, ajungând - după constatarea
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
Publicat în: Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi sprijin taina în tăcerea lunii, armură-mi fac mușcând singurătăți, topesc o lacrimă din nemurirea lumii, să-mi spele-amarul din eternități! Înnod o rană în cânturi de ghindă, și-n suflet fac arcuș din plânsu-mi lin, un dor azi în tăcere mă colindă, eu tac,și-ascult ecoul tău divin! Degeaba-ncerc retorice ofrande, să mituiesc o clipă-n ceas de lut, iubirea mea nu ar putea răspunde
RESEMNARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373756_a_375085]
-
teama acum... alungă-mă și prinde-mă în buchetul înțelepciunii Tale, să prind în gând particula și aroma a ceea ce sunt... Copilă, răspunsul va veni în bobul de muștar de la poalele muntelui de întrebări... caută la rădăcina stejarului, în miezul ghindei risipite rod, necunoașterii, bobul de muștar... în ploaie, timpul l-a rătăcit... vântul i-a aprins culoarea iar păsările... i-au dăruit trilul bucuriei zborului... absoarbe-l în pulsul inimii tale... trăiește în floarea vieții strângând ușor, în palmă, bucuria
PĂRINTE (**) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361261_a_362590]
-
semnul de-ntrebare ? Doar gândul are grijă să ne poarte Lângă luminile din lună și din soare Pe valuri lungi și pline de culoare, Ca să uităm de teamă și de moarte. Dar toamna cade dintre ploi prea udă, Când putrezește ghinda și stejarul. Și soarta este, uneori, prea crudă, Ne fură viața, care ne e darul. Strigăm degeaba, nimeni n-o s-audă, Nici marea n-o vedem, e stins și farul. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: FARUL / Leonte Petre
FARUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385012_a_386341]
-
pur, gândit imuabil, mă reflect în pereți de oglinzi. M-arăt o siluetă în tonuri arămii, creată într-o clipă a jocului alienării părintelui meu, pictorul. Cu privirea zălogită în spatele unei legături plumburii, își înmuiase arătătorul într-o esență de ghindă strivită de-un călcâi nărăvaș, apoi îl îmbibase în uleiul unor nuci nimicite de exacerbate pofte vegetale și-l plimbase pe-o pânză în contur nehotărât. Când întregul cercetat cu latul palmei s-a dovedit acoperit, s-a aruncat asupra
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
-i departe, iar cei din sat rămânând închiși la Primărie. A doua zi, venind primpretorul să cerceteze cazul, primarul și cu oamenii din sat i-au spus că a fost o neînțelegere, că porcii noștri fiind la pășune și la ghindă, finanții i-au prins și i-au adus la primărie. Dar primpretorul n-a voit să ne creadă și a întrebat : - Cu ce faceți dovada că sunt porcii voștri, iar nu de aceia aduși din Țară? - Apoi, domnule primpretor, dovada
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
lor) Invitați: Gabriela Adameșteanu, T.O. Bobe, Ioan Groșan Moderatori: Luminița Corneanu și Simona Sora O antologie bilingva (în română și engleză) de proza românească postbelică al carei model este o antologie deja clasică: O mie de păduri într-o ghinda, editata de Valerie Miles, în care mari scriitori de limbă spaniolă își aleg paginile preferate din propriile opere. La rândul ei, Valerie Miles împrumutase ideea de la Whit Burnett, a cărui antologie (publicată de Dial Press în 1942) se intitula This
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
altele în care intri cu sufletul larg și ieși cu picioarele înainte. Nu observați, scumpă doamnă, că totul în lumea asta merge spre ideea de cuplu? Barza cu cocostârcul, iepurele cu iepuroaica, cocoșul cu găina, binele cu răul, stejarul cu ghinda, bărbatul cu femeia, martirul cu crucea. De la firul de păpădie care-și întoarce sfios capul spre păpădia de alături, până la elefantul matur care în întunericul fertil al junglei își lasă cu hotărâre trompa pe spinarea docilă a femelei, viețuitoarele toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
coboare la pământ. Din cauza stratului gros de frunziș umed, Cristian avea încălțările ude iar pantalonii îi erau leoarcă până aproape sub genunchi. Tocmai înconjuraseră un bolovan uriaș ce părea că rămăsese înțepenit între doi stejari care, probabil că ieșiseră din ghinde pe vremea când Attila își conducea hoardele spre porțile Romei. Dincolo de acesta se deschidea o vâlcea adâncă cu pereții abrupți. Era albia unui torent care își săpase drum la vale pe acolo. Calistrat se opri chiar pe margine, privind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
erau obișnuite să stea sub cerul liber, să-și caute singure hrana, rezistau numai cele cu un potențial genetică mai mare, care era transmisă urmașilor. Și porcii creșteau în stare de sălbăticie prin rediuri, runcuri și pădurile de fag, consumând ghinde, fructele de pădure, rădăcinile și tuberculii unor plante. Erau sacrificați în tot timpul anului, deoarece reglementările unei alimentații creștinești s-au impusă mai târziu. Probabil că o parte dintre râmători erau dați ca tribut migratorilor care nu îmbrățișaseră religia mahomedană
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
molipsească. - Chiar crezi că suntem cârmuiți de o forță necunoscută, fie și În faptele cele mai obișnuite, În dispreț față de libertatea pe care ne-a conferit-o Creatorul? - Libertatea ce ni s-a Îngăduit este la fel cu aceea dată ghindei pentru a deveni stejar. Numai Înșelătoarea mărginire a simțurilor noastre ne amăgește cum că lucrurile ar fi schimbătoare și ne constrânge să vedem fragmentar ceea ce, dimpotrivă, este stabilit dintotdeauna. - Dar din asta rezultă că Însăși mișcarea corpurilor e o iluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
laba scarpină mereu: Blestemata de albină solul toamnelor din urmă, Ți-a împuns urechea neagră cu-un cercel de-aramă, greu. SELIM El a venit când, singur și mic, în pragul ușii, Îmi răcoream la vântul de-amurg obrazul-jar; Când - ghindă cafenie - picau jos cărăbușii, Când era zarea frunză uscată de stejar. Cu țâțe tăvălite-n funinginea din slavă, Tot mai aproape norii - ei mă-nțărcau întîi; În somn plângeam să-mi șteargă priveliștea hîrlavă Și piroteam pe prispă cu pragul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
eram treisprezece persoane, la două mese. Au trecut anii. Parcă ieri eram la casa părintească - eu sunt născut în prima jumătate a secolului trecut (1948)!... Din stejari nu rămân numai rădăcini vineții, și cioate. Din stejari rămân în primul rând ghindele. Iată: Ștefan este ghinda stejarului acestuia, rodit în anul 1948. Tatăl tău era un culegător de folclor, de „rarisimă valoare”, cum apreciază Sonia Enache. Cu ce har era dăruit tatăl tău? Era un om foarte sensibil. Îl însoțeam, chiar la
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
două mese. Au trecut anii. Parcă ieri eram la casa părintească - eu sunt născut în prima jumătate a secolului trecut (1948)!... Din stejari nu rămân numai rădăcini vineții, și cioate. Din stejari rămân în primul rând ghindele. Iată: Ștefan este ghinda stejarului acestuia, rodit în anul 1948. Tatăl tău era un culegător de folclor, de „rarisimă valoare”, cum apreciază Sonia Enache. Cu ce har era dăruit tatăl tău? Era un om foarte sensibil. Îl însoțeam, chiar la o vârstă fragedă, ca
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Blaga sunt mirabile, semințe care conțin în latentă infinitul, se constituie în poezia Dacinei Dan că un contrasimbol, sugerând finitul, imposibilitatea rodirii și prin această interzicerea accesului la eternitate, sunt „ semințe neadmise rodirii “. Ideea pădurii, cuprinsă într-un sâmbure de ghinda ( Mihai Eminescu - Sârmanul Dionis ) e inversata în versul „ ochii tăi reduceau pădurea din jur / la un singur punct “ într-o încercare de regresiune la origini, ca și când tot ceea ce a fost germinat s-ar reduce, concentrându-se în punctul inițial, izvor
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
să îl cheme scena, iar de acum relația cu ea va fi statornică și lungă. A fost descoperit la o serbare de către compozitorul Ion Vasilescu. Adus de către acesta la Radio, Gică Petrescu va cânta cu pianistul celebru și dirijorul Iulian Ghindă. Părăsit tragic de mamă, stinsă discret și pretimpuriu, artistul, sfătuit de tatăl său va renunța la studiile universitare de drept, pe care le începuse de doi ani și se va decide să se dedice total cântecului. „Decât să ajungi un
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
și iar, ca un val de mare învelindu-mi rănile în promisiunea unui zbor întregit de zâmbetul inimii tale. Ești iubit omule ascuns. Șoapta ta bulgărele de aur mi-a lăsat-o pe colțul acelui deja vu în care, o ghindă se desparte de căciulița din care hrana vie a pământului îi atinge mângâietor sufletul, lăsându-i creștetul să lucească în bătaia vântului, în bătaia privirilor senine ale veveriței poznașe care o rostogolește neîncetat, odată cu bila rostogolită de tine, prin inima
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
n-are! - zise Omonis, cel mai bun prieten al lui Ominus Se opriră amândoi să îl aștepte pe omulețul mic, subțirel, cu trupul construit din două pătrate de zăpadă și având două crenguțe ca două antene în vârful capului, două ghinde în loc de ochi, un castravete înghețat în loc de nas și patru pietricele în loc de dinți. Ominus îl înghionti pe Omonis, atrăgându-i atenția asupra celor care urmau să se întâmple. Se apropie de micuțul om de zăpadă și începu să meargă alături și
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
crezând cu-ncrâncenare. De la Bex la Sex. Ce spune Rex? Cakes Harrisson Ford. Ai spus că sunt un vulcan, m-am făcut vulcan, am erupt, nu mai erai. Ai spus să fiu pădure, m-am făcut copac, puțin. Acum sunt o ghindă. Băut-am soare, fragi și busuioc, nu mai e loc. E prea răcoare, o, moarte, prea ești bănuitoare. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Imposibila iubire / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1087, Anul III, 22 decembrie 2013. Drepturi de
IMPOSIBILA IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363616_a_364945]
-
mioarelor și buțile de brânză și caș și Gheorghieș oprise-ntr-o vale, trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n oglinda apei; câteva veverițe fug prin iarbă după ghinda aruncată, el s-a speriat și-a alergat repede la taică-său. „Cine-i ,Mihăiță, de te sperie așa?” - îI întrebă taică-său. „Veverițele!” - strigă el. „Măi
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n oglinda apei; câteva veverițe fug prin iarbă după ghinda aruncată, el s-a speriat și-a alergat repede la taică-său. „Cine-i ,Mihăiță, de te sperie așa?” - îI întrebă taică-său. „Veverițele!” - strigă el. „Măi, dar veverițele nu mănâncă oameni!” Și bătrânul îi povestise de alte fiare care
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
cer ca-ntr-un inel de logodnă, taina nădejdii împărtășirii lor. • Fiecare Trandafir majestuos își prelinge parfumul suav din petalele purpurii, peste mărgăritarele de rouă, ce se prind ca niște rubine în cununa sufletului lor românesc. • Fiecare falnic Stejar răsare ghinda rădăcinilor sale ce se înfig ca o veșnicie în vatra zămislirii iubirilor aprinse. Fiecare Cireș gătit de sărbătoare își scutură corola peste dorul lor, brodându-le sufletele pe borangicul cald al clarului de lună. • Fiecare Liliac se prinde ca o
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
cu respect.... ÎI. CHIAR CĂ VINE TOAMNĂ IAR, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015. CHIAR CĂ VINE TOAMNĂ IAR Chiar că vine toamnă iar, Frunze galbene și rupte, Pe aleile umplute, Și cu ghindele căzute, Colo jos pe trotuar. M-am dus iară la murar, Murele șunt vestejite, Și de frunze părăsite, Țepii n-au să te invite, Să te-nfrupți din mure iar. Mărul parcă s-a-ntristat, Frunzele-i șunt zdrențuite, Fructele
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Loc își face printre ramuri, Iară vîntul bate-n geamuri, Umbrele trecînd în valuri, Toamnă poartă și-a deschis. Citește mai mult CHIAR CĂ VINE TOAMNĂ IARChiar că vine toamnă iar,Frunze galbene și rupte,Pe aleile umplute,Si cu ghindele căzute,Colo jos pe trotuar.M-am dus iară la murar,Murele șunt vestejite,Si de frunze părăsite,Țepii n-au să te invite,Să te-nfrupți din mure iar.Mărul parcă s-a-ntristat,Frunzele-i șunt zdrențuite,Fructele
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]