549 matches
-
Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film mucoproteic și este consolidată de ligamentul circular al lui Kolliker. Prin fundul de sac gingival se elimină lichidul crevicular cu rol de apărare prin efectul de curățire
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film mucoproteic și este consolidată de ligamentul circular al lui Kolliker. Prin fundul de sac gingival se elimină lichidul crevicular cu rol de apărare prin efectul de curățire mecanică și factorii antimicrobieni și de întărire a adeziunii gingivo-dentare. Această structurare a parodonțiului ne demonstrează că dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul și lichidul desmodontal, ansamblul fiind acoperit și protejat de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor procese evolutive comune, și se pot nominaliza după aceleași criterii de notare. 4.1. Filogeneza dinților și parodonțiului trebuie privită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
radicular și osul alveolar, fiind cunoscute sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se orientează funcțional simultan cu erupția; perioada funcțională, când se diferențiază în fibre gingivale cu trei grupe: alveolo-dentare, transseptale, alveolare marginale și interalveolare. Celulele proprii ale pulpei dentare sunt: odontoblaștii, fibroblaștii și histiocitele. Histiocitele sunt celulele care, în caz de agresiune asupra pulpei, migrează la locul de agresiune și se diferențiază în macrofage. Masa
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
edificarea rădăcinii. Este o etapă cu desfășurare rapidă, în trei faze: - faza intraosoasă - dintele în migrarea sa pe direcția “gubernacumului dentis”, antrenează și sacul folicular. În momentul perforării mucoperiostului, sacul dentar se rupe, porțiunea sa coronară se unește cu mucoasa gingivală și va da naștere (fig. 21) “inserției epiteliale”. Porțiunea radiculară a dat naștere elementelor parodontale; - faza prefuncțională - dintele își continuă drumul prin creșterea rădăcinii; - faza funcțională - dintele intră în contact cu antagoniștii, se integrează parametrilor ocluzali și se finalizează creșterea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
6.1. Coroana dentară - anatomic, reprezintă porțiunea din dinte acoperită cu smalț. Clinic este porțiunea vizibilă în cavitatea orală, în funcție de nivelul inserției epiteliale. Ideal este ca dimensiunea coroanei anatomice să fie identică cu cea a coroanei clinice. Nivelul inserției epiteliului gingival și uzura dentară modifică acest raport de egalitate, coroana clinică devenind mai mare sau mică decât coroana anatomică. În realizarea individualizată a substituenților coroanei dentare se are în vedere forma, dimensiunea, culoarea, poziția dintelui în cauză astfel încât să se obțină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe fețele orale ale incisivilor și caninilor, în două treimi incizale și pe fețele proximale ale unor laterali, în zona de protecție a papilelor gingivale. Când unim convexitățile maxime ale suprafețelor verticale ale unui dinte extras, obținem ecuatorul anatomic (Fig. 24 a). Deoarece dinții au o înclinare prin implantarea lor în osul alveolar, convexitatea maximă capătă o poziție relativă față de reperele anatomice și se obține
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gingiilor poate fi relevant, când este hipertrofiat poate fi determinat de tratamentul cronic cu fenitoin sau de infiltrarea cu celule neoplazice, cum se întâmplă în leucemii. Intoxicația cronică cu plumb sau mercur determină apariția unei colorații cenușiu-albăstruie la nivelul lizereului gingival, determinat de reacția dintre metalele circulante și hidrogenul sulfurat provenit din fermentarea resturilor alimentare din cavitatea bucală. · Aspectul limbii poate fi relevant pentru anumite patologii, cum ar fi glosita Hunter caracteristică anemiilor megaloblastice (limba este depapilată și sensibilă la alimente
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
mai multe forme de manifestare a nefrotoxicității la CsA (tabel 12). Gastrointestinale: - disfuncție hepatică, cu creștere autolimitatată a aminotransferazelor și colestază - colelitiază - greață, vărsături, diaree și discomfort abdominal Cosmetice: - hipertrichoză - înăsprirea trăsăturilor feței și îngroșarea pielii - alopecie la tacrolimus - hiperplazie gingivală - ginecomastie la bărbați (hiperprolactinemie ) Neurologice: mai accentuate la tacrolimus - tremor, cefalee - insomnie - convulsii foarte rar Dismetabolice: hiperlipidemie, intleranță la glucoză Inhibitori ai sintezei de purine - Micofenolatul de mofetil: Este un produs de fermentație a unor specii de Penicillium și compusul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
un dop de vată și se introduce În urechea bolnavă, odată la 2 zile, timp de 2 săptămâni. Dopul se păstrează 2-4 ore pe zi. AFECȚIUNILE STOMATOLOGICE Tratamente populare DURERI DE GINGII (studelniță, strudelniță, studeniță, gingivită) În caz de afecțiuni gingivale (dureri, sângerări etc), tratamentul cel mai des folosit constă În frecționarea gingiilor cu sare de bucătărie grunjoasă și, uneori, cu cărbune de tei. Această masare se făcea de mai multe ori pe zi, din care una dimineața și alta seara
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cireș amar, de frunze și flori de coada vacii, mătură de grădină, semințe de cânepă, rădăcină de pătrunjel. Mestecare de isop și miere, de 3-4 ori pe zi, ultima seara, la culcare, fără clătirea gurii. GINGIVITE Sunt inflamații ale mucoasei gingivale, În tratarea cărora sunt recomandate gargare, spălături cu infuzii din plante medicinale, ceaiuri, propolis etc. În inflamații fără sângerări: Ceaiuri de cerențel, coada calului, mur, salvie, șovârf, salvie, sulfină, sunătoare, turiță mare, mușețel, coada racului, sclipeți, drăcilă, măghiran, palma voinicului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de propolis. Consum de mure, afine, portocale, prin masticare cât mai Îndelungată. Cât timp gingiile sunt umflate, nu se va folosi periuța de dinți și se va evita consumul de produse alimentare iritante (ardei iuți, tutun, alcool, etc) În inflamații gingivale cu sângerări și eroziuni: Mestecare de sare grunjoasă de bucătărie, după care se scuipă "răutatea" și se clătește gura cu ceai de mușețel, de sunătoare, cu oțet sau cu rachiu de tescovină. Ceai concentrat de coada calului, coada racului, mur
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi, după periaj, cu paste de dinți ce conțin substanțe antiseptice și fluor. Ceaiuri din coada calului, arnică, schinduf și gălbenele, care se ține În gură și se fac clătiri, după periaj ușor. PARODONTOZĂ Este o boală ce afectează mucoasa gingivală și țesuturile de susținere ale dinților, producând dezvelirea lor, care devin mai sensibili la rece, cald, dulce. Ca tratamente naturiste se folosesc: Propolis: se mestecă În gură 4 g de propolis, de mai multe ori pe zi, care apoi se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie din flori de mușețel, de cimbrișor sau de slavie, frunze de nalbă mare, capsule de mac, rizomi de cerențel sau levănțică, 2 linguri la cană, cu care se fac spălări, gargare sau frecții gingivale. Ulei volatil de mentă sub formă de apă de gură, preparat astfel: 5 ml ulei la 95 ml alcool de 65-70ș. Se pun câteva picături În apă și se clătește gura. Are efecte răcoritoare, antiseptice, Înlătură gustul și mirosul neplăcut
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
XII.5. BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV 5.1. STOMATITA Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei cavității bucale. Se deosebesc: stomatita catarală sau simplă, aftoasă, ulceroasă (gangrenoasă). 5.2. STOMATITA CATARALĂ Este inflamația superficială a mucoasei, mai mult a marginei gingiei. Papilele gingivale se edemațiază și deseori se produce sângerarea. La început limba este acoperă cu un strat de culoare deschisă, ce devine apoi congestionat. Ceaiuri: Matricaria chamomilla (mușețel). Infuzie, 3-4 lingurițe la o cană cu apă într-un vas acoperit. Se fac
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
afectează și un unghi incizal sau impune refacerea acestuia. Deci, clasa a II-a, a III-a și a IV-a sunt carii ce apar pe fețele proximale ale dinților, dificil de igienizat. Clasa a V-a: cavități în treimea gingivală (carii de colet), zona coletului având o patogenie specifică (relația smalț-cement, relația colet anatomic-colet clinic, gingivite etc.). Prepararea cavității se face după principiile și în succesiunea de faze descrise de Black: -deschiderea cavității, -exereza dentinei afectate, -extensia preventivă, -asigurarea rezistenței
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ei ne vom ghida după dinții adiacenți. Fața orală se va prepara conform morfologiei sale, dată de existența cingulumului, deci va avea în final 2 zone (pe secțiune verticală, fig. 1.29). a.) o zonă plană cingulo-gingivală, paralelă cu treimea gingivală a feței vestibulare, pentru a asigura o bună retenție (se utilizează pietre cilindrice plasate adecvat); b.) o zonă concavă cingulo-incizală, în vederea integrării coroanei ce se va efectua, în morfologia normală și ocluzia funcțională, deci pentru a nu perturba ghidajul anterior
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
1,5 mm adâncime în zona vestibulo-incizală (fig. 1.30 c), tot în două planuri, pentru a rezulta în final convexitatea gingivo-incizală a feței preparate, prin desființarea progresivă a punților amelo-dentinare dintre șanțuri. Se definitivează întâi jumătatea incizală, apoi cea gingivală, ocazie cu care se realizează și pragul, plasat direct la nivelul dorit (discret subgingival 0,3 -0,5 mm). Rosenstiel realizează trei șanțuri de ghidaj pe fața vestibulară, de la colet până la șanțurile incizale (fig. 9.30 d) de 0,8-1
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
rămâne, mai ales la dinții lungi, supragingival 1-1,5 mm, iar proximal va trece progresiv de la o zonă la alta, deci va fi juxta-gingival. Proximal, de obicei, lățimea pragului este mai mică (0,4-0,5 mm). Pragul urmează, deci, conturul gingival (peaks and valleys). Armand și Verge propun ca trecerea, de la zona de prag subgingivală vestibular la cea supragingivală de pe fața orală, să fie scurtă, clară (fig. 1.32). Marginile pragului trebuie bizotate foarte fin, de preferință cu bizotatoare manuale de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
decenii au fost martore numeroaselor îmbunătățiri aduse coroanelor metalo-ceramice și total ceramice. Aceste îmbunătățiri sunt însă de natură tehnologică, majoritatea defectelor estetice ale acestor restaurări fiind de natură biologică. Cele două tipuri primare de defecte estetice întâlnite sunt: - recesiunea țesutului gingival cu expunerea consecutivă a marginilor restaurației, - inflamația marginală cronică a gingiei. La sfârșitul anului 1950, când au fost introduse coroanele metalo-ceramice, pentru a realiza o adaptare marginală optimă a acestora, s-au realizat corelete metalice. În scopul obținerii unei estetici
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
subgingival. Acest concept s-a dovedit a fi ineficient și au apărut numeroase tehnici de realizare a marginilor vestibulare din porțelan pentru coroanele metalo-ceramice. Evoluția acestor tehnici și introducerea coroanelor total-ceramice au eliminat necesitatea poziționării marginilor metalice la nivelul sulcusului gingival. Din păcate, este aproape imposibil de a realiza o corespondență perfectă între nuanța restaurării și culoarea porțiunii gingivale a dintelui și, astfel, în cele mai multe situații clinice, este de dorit să ascundem marginile restaurației subgingival. Recesiunea gingivală la adulți nu reprezintă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vestibulare din porțelan pentru coroanele metalo-ceramice. Evoluția acestor tehnici și introducerea coroanelor total-ceramice au eliminat necesitatea poziționării marginilor metalice la nivelul sulcusului gingival. Din păcate, este aproape imposibil de a realiza o corespondență perfectă între nuanța restaurării și culoarea porțiunii gingivale a dintelui și, astfel, în cele mai multe situații clinice, este de dorit să ascundem marginile restaurației subgingival. Recesiunea gingivală la adulți nu reprezintă un efect fiziologic al îmbătrânirii, ci este, mai degrabă, de cauză patologică. Dacă înaintea plasării definitive a marginilor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
metalice la nivelul sulcusului gingival. Din păcate, este aproape imposibil de a realiza o corespondență perfectă între nuanța restaurării și culoarea porțiunii gingivale a dintelui și, astfel, în cele mai multe situații clinice, este de dorit să ascundem marginile restaurației subgingival. Recesiunea gingivală la adulți nu reprezintă un efect fiziologic al îmbătrânirii, ci este, mai degrabă, de cauză patologică. Dacă înaintea plasării definitive a marginilor restaurațiilor se obține sau există o stare de sănătate parodontală excelentă, iar etapele clinice de realizare a acestor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]