255 matches
-
aceste adevăruri subînțelese și, odată inițiat asupra dizolvării active a RO în WO pe caniculă și gnoză, ajunge să-și scrie, călcând peste cadavre ca la Războieni, propria poveste de succes ca pe o imitatio cu tupeu la cum a ginit el că s-au impus alții, de prin Autoelită, inclusiv prin abjecții ascensionale în text și în editorial și în blid, tribut Nuștiucui, de au ajuns vremelnic chiar la statutul vremelnic de megaintelectuali în RO și DRO, prima întrebare când
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Poezie > Amprente > EREZIA LUI NICĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Nori ca să zic așa retorici Închipuiesc noi scene din ultima rană primită cadou Expert în bătutul câmpilor pletele îmi ru ginesc deja printre stele Coregrafie de ele fant beat turtă Alter ego dominant Tac și lumea se rotunjește ca un țipăt lângă ureche Se-aude Român ca omul ăsta ca omul acela și ca omul celălalt de pretutindeni n-am fost
EREZIA LUI NICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353383_a_354712]
-
albastre glezne de năluci tăcerea-mi seacă de lucarnă cap sec de banița în toamnă de surdovleac și nulpistol iubirea e un fel de gol caline fete-n urbea deal dospite țâțe ca de cal pe vine strâmte de fustiță gineam la păsărica criță... Referință Bibliografică: Jocuri erotice cu cumnățica surdă / Adrian Grauenfels : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Grauenfels : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
JOCURI EROTICE CU CUMNĂŢICA SURDĂ de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352642_a_353971]
-
Șase din 49 de György Spiró Traducerea: Zeno Fodor Producție a Teatrului de Artă, București Distribuția: FEMEIA - Dana Voicu; BĂRBATUL - Liviu Cheloiu Regia și scenografia: Alexandru Maftei Echipa TV Director de Imagine Bogdan Marincov; Scenografia TV: Silvia Porojnicu; Regia Tv: Gini Ignat; Editare imagine: Marius Ștefan Rușitoru; Post-procesare sunet: Florin Tăbăcaru; Regia tv: Gini Ignat; Producător: Sînziana Miloșoiu; Producător delegat: Dana Andriescu; Producător coordonator: Demeter András Teatrul de televiziune este un proiect coordonat de CASA DE PRODUCȚIE TVR și difuzat pe
LUNI o comedie în premieră la TVR 6 din 49 () [Corola-blog/BlogPost/339391_a_340720]
-
Artă, București Distribuția: FEMEIA - Dana Voicu; BĂRBATUL - Liviu Cheloiu Regia și scenografia: Alexandru Maftei Echipa TV Director de Imagine Bogdan Marincov; Scenografia TV: Silvia Porojnicu; Regia Tv: Gini Ignat; Editare imagine: Marius Ștefan Rușitoru; Post-procesare sunet: Florin Tăbăcaru; Regia tv: Gini Ignat; Producător: Sînziana Miloșoiu; Producător delegat: Dana Andriescu; Producător coordonator: Demeter András Teatrul de televiziune este un proiect coordonat de CASA DE PRODUCȚIE TVR și difuzat pe TVR 2 în fiecare seară de luni, și în reluare marți. Partajează asta
LUNI o comedie în premieră la TVR 6 din 49 () [Corola-blog/BlogPost/339391_a_340720]
-
organizator producție: Sorin Cristea; ilustrație muzicală: Mihaela Constantinescu; regia de sunet: Gabi Scîrlet; editor imagine: Marius Rusitoru; scenografie tv: Bogdan Brolla, Nicoleta Petrovici; director de imagine: Vlad Tănase; redactor: Sînziana Miloșoiu; producător Diana Dumitru; producător delegat: Dana Andriescu; regia TV: Gini Ignat. „Unchiul Vanea”, de A. P Cehov, este o coproducție a Casei de Producție TVR și a Teatrului Bulandra, în cadrul programului tele-spect-actor, un program al diversității de genuri teatrale pentru televiziune, care încurajează abordarea, în teatrul de televiziune, a literaturii
Teatru TV „UNCHIUL VANEA” , luni 16 martie, ora 20:10 TVR 2 () [Corola-blog/BlogPost/339408_a_340737]
-
Neacșu, Cătălin Pătru, Vlad Robaș, Ciprian Scurtea, Pali Vecsei. Scenografia: Dragoș Buhagiar, Coregrafia: Florin Fieroiu; Video: Daniel Gontz; Muzica originală: Vlaicu Golcea; Maestru de scrimă: Peter Habala; Light design: Dragoș Buhagiar și Radu Alexandru Nica; Echipa TV: Regia de montaj: Gini Ignat; Editare: Sebastian Chelu, Costin Stoian, Ionuț Andrei; Sunet: Stelian Miu și Dănuț Ștefan; Regia tehnică: Silviu Stoica; Director de imagine: Mihai Ciubreag; Producător: Zoe Bălan; Regia artistică TV: Silviu Jicman Portret Virgil Flonda Realizator Daniela Ciolan Partajează asta: Facebook
Premieră Casa de productie TVR HAMLET luni 20 APRILIE 2015 – TVR 2 () [Corola-blog/BlogPost/339423_a_340752]
-
Ciunga, ciunga? Ai ciunga? - Jungla-jungla ... da,da..jungla ... - Mârrr!!... Hușșș!!...Huș cu stricăciunea aia de microfon! Îmi poluezi habitactul meu naturel. Zât la jungla parlamentară ! Acolo lătrat, nu eu. Gău oleacă mai la vale! - Vorbiți româneasca englezită? - Fărcos, mai frend! Ginesc în mufa ta, că ori ai luat-o pe hogeac la fentă, ori ești botanist ușchit? Nu vezi că sunt un român amărât parvenit în junglă?... Eu sunt Răbdică, persoană fizică ... -Și eu Știrică Tv, personal pe neve ... (cei doi
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
dura 57 de ani într-o țară cu un nivel mai înalt de inegalitate. Și în România, la o primă vedere, teoria inegalității care adâncește sărăcia pare să se confirme: conform datelor Eurostat, în 2009, imediat după înstalarea crizei, coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea, era de 34,5, iar procentul oamenilor ce trăiau sub pragul de sărăcie era de 22%. În 2015 inegalitatea ajunsese la 37,4%, cu 3 puncte procentuale în sus; dar și sărăcia crescuse, ponderea populației care trăia
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
procurat un samsonit, o geantă „diplomat” pătrățoasa, în care intră perfect etanș două cartușe de Kent și două sticle de whisky, Johnny Walker de obicei. De ce era mai bună ca geantă mea pântecoasa? Când intrai la tov. Ministru, secretara se ginea să vadă ce ai în mână și dacă la intrare sarsanaua era pântecoasa și gemea de plină, iar la ieșire era leșinata, însemna că ai deșertat-o pe biroul lui tov. Ministru, și gata ciripitura la băieți. De aia eu
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
din care nu lipsește cuvântul „in¬sulă”, acel întreg înconjurat de o altă formă a întregului, ca¬rac¬te¬ri¬zat printr o specificitate proprie. Romanul gli¬sează între poe¬mul prozodic și proza poematică cu ele¬mente din mar¬ginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii auto¬rului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de in¬teligență și facondă, de lirism și introspecție. Ajuns medic
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
albastre glezne de năluci tăcerea-mi seaca de lucarna cap sec de banița în toamna de surdovleac și nulpistol iubirea e un fel de gol caline fete-n urbea deal dospite țațe că de cal pe vine strâmte de fustița gineam la păsărica crița... Citește mai mult Jocuri erotice cu cumnățica surdălamponul cu erotic clempumbral în paravan cuțitulde foloseai cuvântul cleiîn cale nu-i stăteai mai brezcarnal dospit profet cu briciultreceau și umbre-n bagdadiiabsconse mostre auriiflecare putrede mătușice ascultau prin
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
nu și-a părăsit trupul. Eminescu redă aceste "umbre" printr-o tehnică a "vocilor" (mai ales în Avatarii faraonului Tla) modulate de vânt: "Auzi! Vântu-n ruine și undele se vaier..." (Mureșan) "Și-n creieri-i aleargă de gânduri vijelii Cum ginii se sfarmă-n ruinele pustii" (Întunericul și poetul) Să zăbovim acum asupra ipostazierilor ruinei, a formelor prin care este prezentă la Eminescu pe o scară descrescândă a transformării materiei: mușuroiul nisipul cenușa Fiecare din aceste "stadii" par a avea rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-mi plină, ce-mi leagănă privirea. Voi să aud un cântec frumos, sublim, ceresc, Voi să aud suspinul a arpei ce iubesc. O, Maio, barde june! lungi visuri înfocate {EminescuOpVIII 179} Transpoartă al meu suflet în norii de palate Unde ginii cântă și visele suspin, Unde umbrele-alintă în vânt plăcut și lin; Din a lor danț fantastic, eolicul prelud, Eu glasul tău cel dulce îmi pare că-l aud. L-aud? Or nu? MAIO Da, Doamne, l-auzi l Sfărmata liră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adorm inima-mi plină, ce-mi leagănă privirea. Voi să aud un cântec frumos, sublim, ceresc, Voi să aud suspinul a arpei ce iubesc O, Maio! barde june! lungi visuri înfocate Transpoartă al meu suflet în norii de palate Unde ginii cântă și visele suspin, Unde umbrele-alintă în vânt plăcut și lin; Din a lor danț fantastic eolicul prelud - Eu glasul tău cel dulce îmi pare că-l aud. L-aud or nu? [M[AIO] Da, Doamne! L-auzi! Sfărmata liră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pieptul ei lucrează și sufletele și dorințele noastre, a valurilor de jos, și sufletele geniilor din aer, din lumină, care Dumnezeu îi mână dasupra pământului... Cer și pământ... Dumnezeu și om... voi ca Mira să moară!... [MAGDALINA] Să ascult zburînde ginii, Vocea oaselor uscate Și a umbrelor - păcate. T[OMA]. Și a mea! De sânt nour, de sunt lună, Ai fi umbra mea nebună, Eu sunt om, tu ești păcat, Eu sunt gând și tu ești fapta, Eu număr schițele-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Da, ai omorît-o, spune că nu, spune că nu daca cutezi. ROX[ANDA] Nu crede. III. GLASURI FĂRĂ INTERLOCUITOR A. GLASUL LUl TOMA NOUR 1 2255 Și eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om. 2 2254 Minunați * ginii ai pământului cari Iuciți în fier, cari pâlpâiți [în] flăcări, cari zvâcniți în inima omenească - cu voi [vreau] să-nving lumea. 3 2254 Sălbatec fulger răsculat împrotiva lumilor și esilat de univers [î]n spăimânta lui într-un veșted corp
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țărei sale țărmuri să n-aibă ce să cînte? Dar nu-s colori destule în lume să-nveșmînte A munților Carpatici sublime idealuri, Ce noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri, Și-n creierii[-i] aleargă de gânduri vijelii, Cum ginii se sfaramă-n ruinele pustii. 3 2257 [MUREȘANU] Cu cât mai îngust capul, cu cât mai prost, mai rău, Cu cât urăște mai mult meritul și virtutea, Cu cât își râde mai mult d-ideile mărețe A geniilor nebune, cu-atît mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca să facă [2memoria mea sîntă]2 faptele mele sânte Ca inima română să bată mai fierbinte {EminescuOpVIII 294} farmecele și arată în fundul mării ei o lume senină și fericită, atunci stelele polare privesc pân -în fundul mării înghețate dar senine ginii de aur ce joacă în palate de zafir înecați în cântec și lumină. * Ossian a visat-o * marea a rămas mai tristă, Nordul a rămas pustiu Și marea ce cântă pe stînce zdrobite Și vântul ce geme pin ierne cernite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
românească a poto pului, în care Noe, în fața arcei surpate de diavol, bate toaca de paltin până ce „lemnele, unul câte unul, s-au așezat fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă” (3, p. 119) ; sau cu ima ginea lui Amfion, care clădește cetatea Tebei cântând din lira sa magică (vezi și legenda întemeierii orașului Messena, în sunetul muzicii, de către Epaminonda ; cf. Pausanias, Călătorie în Grecia, IV, 27, 7) ; sau cu cea a Meșterului Manole care - conform credințe- lor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se saturează cu elemente străine cu atât ea decade economic, intelectual și moral. Încă cinzeci de ani de domnie liberală și România nu va mai fi decât o espresie geografică, în care elementul istoric va fi substituit cu totul prin Ginii, Caradale, Pherekyzi, Pandravi; o țară care numai românească nu va mai fi, precum nu mai este azi în mare parte. Acesta va fi rezultatul final al xenocrației și, departe de-a se supăra, d. C. A. Rosetti se poate duce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
forței de muncă, valorile morale și nivelul de calificare. Plecând de la conceptul „suntem ceea ce măsurăm”, este necesară implementarea unui set de indicatori legitimi, acceptați de toți cei implicați, care să ne spună nivelul medianei PIB-ului, distribuția veniturilor conform coeficientului Gini, rata șomajului pe categorii de populație, durata medie de viață, securitatea socială, corelația dintre activitatea economică și emisiile de carbon etc. Lecția crizei, la nivel macroeconomic este că În locul unui model de dezvoltare care să ducă la acumularea de deficite
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
tranziția postcomunistă românească a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului XX în societatea occidentală a fost de egalizare a veniturilor, tendința dominantă în tranziția românească postcomunistă a fost aceea de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în 2000, indicând o polarizare într-un ritm extrem de accelerat a inegalităților
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dețin, de regulă, chiar mai puțin de jumătate din avuție, în vreme ce primii 20% dețin între 60 și 80% din avuția unei societăți moderne, dar renunță la o bună parte a veniturilor produse de această bogăție ca urmare a redistribuirilor. Indicele Gini are valoarea 0 pentru egalitate perfectă a distribuției veniturilor și valoarea 100 pentru inegalitate perfectă a distribuției veniturilor în societate. World Bank (2004) Banca Mondială utilizează o metodologie specială de măsurare a acestui indicator, denumită Atlas Method. Nici chiar politica
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
problematica modului în care se distribuie avuția națională între locuitorii unei țări. Cei mai utilizați indicatori privind estimarea nivelului de inegalitate sunt prezentați în tabelul 2. În pofida creșterii economice accentuate înregistrate de China, nivelul ei de inegalitate rămâne ridicat, indicele Gini având o valoare de 44,7. Cei mai săraci 10% dintre chinezi (s10%) „împart” 1,8% dintre veniturile disponibile la nivel național, în timp ce segmentul celor mai bogați 10% (b10%) își adjudecă o treime a acestora. Astfel de valori ale inegalității
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]