258 matches
-
un moment de cri ză, boala, care îl si leș te să se pună pe scris. Tes ta men tul, ter mi nat la 18 mai 1748, este foarte frumos scris și i-a luat ceva timp, având 13 pa gini. Când va reveni, doi ani (mai 1750) mai târziu, deja boala și bătrânețea de ve ni se ră eviden te și-și pu se se ră am pren ta și asupra scri su lui care capătă forme ne în gri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se observă că relațiile umane sunt mult mai comple xe. Ele pre supun con frun ta rea, negocierea, vio lența, iar o femeie nu ră mâ ne niciodată în afara acestora, ci participă foarte ac tiv la construirea pro priei ima gini. Chiar dacă siste mul îi este de fa vo ra bil, femeia se stre coa ră cu abi li tate prin labirintul juridic și încearcă să folosească la ma ximum cele câteva avan ta je de care dispune printre care se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au ales ca loc de popas acest Babilon, în care, cum spunea chiar Milos la începutul filmului, "este loc pentru toată lumea". Dimensiunea funebra a momentului se amplifică dacă interpretăm praful în cheia pe care ne-o oferă alchimia. Astfel, Léon Ginește observa: ""Tu es poussière et tu retourneras à la poussière" dit la Bible. Passage qui montre combien la pulvérisation poussée est nécessaire pour leș matériaux du grand oeuvre."105 2.1.1. m. Nașterea lui Emanou În piesa 106, Emanou
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
prin distilare din sucul fermentat de fructe, plante sau cereale. Coniacul, romul, whisky-ul reprezintă diferite tipuri de rachiu. Lat. alchim. aqua vitae; din secolul al XIV-lea.) 98 eau (fr.) = apă (rom.). 99 eau-de-vie (fr.) = rachiu (rom.). 100 Léon Ginește, L'alchimie expliquée par son langage, Editions Dervy, 2001, p. 124. 101 "Dacă teatrul este microcosm iar lumea este un macroteatru, adevărul este, poate, dincolo de lume, la trezirea din acest vis care este viața (după Calderón) sau la trezirea din
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Tu esti praf (în traducerea romanesca a Bibliei, avem "Tu esti din țărâna și în țărâna te vei întoarce") și în praf te vei întoarce", spune Biblia. Pasajul arată cât este de necesară pentru materialele mării opere pulverizarea crescută." (Léon Ginește, L'alchimie expliquée par son langage, Editions Dervy, 2001,p. 269) 106 Nașterea lui Iisus, arhetipul lui Emanou, eroul operei arrabaliene, ne este prezentată și în Oraison, piesa inclusă în montajul Garcia. Referindu-se la aluziile pe care Arrabal le
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
tranziția postcomunistă românească a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului XX în societatea occidentală a fost de egalizare a veniturilor, tendința dominantă în tranziția românească postcomunistă a fost aceea de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în 2000, indicând o polarizare într-un ritm extrem de accelerat a inegalităților
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dețin, de regulă, chiar mai puțin de jumătate din avuție, în vreme ce primii 20% dețin între 60 și 80% din avuția unei societăți moderne, dar renunță la o bună parte a veniturilor produse de această bogăție ca urmare a redistribuirilor. Indicele Gini are valoarea 0 pentru egalitate perfectă a distribuției veniturilor și valoarea 100 pentru inegalitate perfectă a distribuției veniturilor în societate. World Bank (2004) Banca Mondială utilizează o metodologie specială de măsurare a acestui indicator, denumită Atlas Method. Nici chiar politica
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acumulate rapid prin speculații suspectate de a fi nu neapărat ilegale (în legislația confuză, multe acte erau permise, nefiind interzise), ci împotriva moralei unei economii de piață sănătoase, nemaivorbind de morala publică. Inegalitatea veniturilor a crescut substanțial: de la un coeficient Gini de 0,24 în 1989 la 0,35 în 2001. Tabelul 2.6. Dinamica coeficientului Gini Sursă: MONEE, UNICEF, Florența Graficul 2.3. Dinamica sărăciei și sărăciei severe - total populație (Raportul CASPIS asupra stării sărăciei, 2004) Graficul 2.4. Indicatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
erau permise, nefiind interzise), ci împotriva moralei unei economii de piață sănătoase, nemaivorbind de morala publică. Inegalitatea veniturilor a crescut substanțial: de la un coeficient Gini de 0,24 în 1989 la 0,35 în 2001. Tabelul 2.6. Dinamica coeficientului Gini Sursă: MONEE, UNICEF, Florența Graficul 2.3. Dinamica sărăciei și sărăciei severe - total populație (Raportul CASPIS asupra stării sărăciei, 2004) Graficul 2.4. Indicatorul agregat al celor mai importante venituri formale pe persoană (IAV), în prețuri 1990 (ICCV, 2001) Notă
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din America Latină. Ironia sorții este că Rusia, autoarea revoluției comuniste, orientată spre eliminarea inegalităților excesive, a ajuns după câțiva ani de tranziție la niveluri de inegalitate considerate a fi excesive de chiar țările capitaliste cele mai liberale, cu un coeficient Gini extrem de ridicat, de 0,42 în 2001. Unele estimări indică un nivel de sărăcie plasat în jurul lui 7% în 1989 (Zamfir, 2001). Primul val de sărăcire din 1991-1993 a plasat sărăcia la un nivel de peste 25%, iar cel de-al
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
asupra autorului și asupra operei ocupă ultimele pagini ale prefeței, care este numerotată cu cifre romane și Împărțită În capitole. Pentru a face mai comodă consultarea, se recomandă să se indice În margini subiectul. RÎndurile se pot numerota pe mar gini, din cinci În cinci, pentru a facilita trimiterile ulteri oare. Notele prefeței se indică prin numere progresive, fără să se țină cont de diviziunea pe capitole. Între prefață și text se pune lista de sigle și de semne (conspectus siglorum
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cu adău garea literelor alfabetului latin (a b c d etc.): aceste numere se așază Într-o margine a textului edițiilor mo derne. Pentru numărul de versuri nu există o normă constantă, dar cel mai adesea se notează pe mar ginea stîngă. Pentru edițiile din Plaut și Terențiu, se fac de obicei două numerotări: În marginea superioară, actele și scenele, iar Într-o margine laterală, cea a totalului come diei. Rareori numerotarea se face În josul paginii. Pentru textele istorice se pot
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
2015. 9 Cristian Andrei, "Frunzăverde confirmă negocierile PNL-PPE: Am PNL negocieze intrarea în PPE, intrăm în acest an", http://www.gandul.info/ politică/frunzaverdeconfirma-nego cierile-pnl-ppe-eu-negociez-intrarea-pnl-in-ppe-vom-intra-anul-acesta-12217974, 02.07.2015. 10 Statulul NLl, Capitolul I - Dispoziții Generale, http://www.pnl.ro/subpa gina/capitolul-i-dispozi-ii-generale (accesat la 05.07.2015). 11 Ionuț Iordăchescu, "Fuziunea PNL- PDL, aprobată în Congres comun", http://www.dcnews.ro/oficial-fuziu nea-pnl-pdl-aprobata-in-congres-com un 449707.html (accesat la 10.07.2015). 12 "Ziua în care PDL s-a dizolvat în PNL. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Toma din Aquino în acest pasaj, ne putem întoarce la ceea ce spunea Dominik Perler în fragmentul (ÎI.2.1.) și îi putem da dreptate, cel puțin în ceea ce privește speciile sensibile, despre care spunea că nu pot fi înțelese asemenea unor „ima gini pictografice“. Cât privește însă celelalte entități intermediare, imaginile (phantasmata) , speciile inteligibile și conceptele, problema rămâne încă deschisă și o voi aborda în subcapitolele aferente cunoașterii la nivelul simțurilor interne și la nivelul intelectiv. Odată stabilit sensul termenului similitudo că împărtășire
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ua, va putea să-și aducă aminte de ceașcă de cafea, de sen zatiile pe care i le-a stârnit și, eventual, de circumstanțele în care a ba ut-o. Ceea ce face posibilă amintirea obiectului că un tot este ima ginea lui, care, tradusă în limbajul episte mologic tomist, poartă numele phantasma. Rolul acestor imagini în procesul cunoașterii este mult mai important decât pare a fi la o primă vedere. În repetate rânduri, Toma din Aquino afirmă că înțelegerea noastră nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
literalmente, ceea ce se arătă pe șine, ceea ce apare. Revenind la contextul epistemologiei lui Toma, ceea ce apare este, în fond, o sumă de specii sensibile percepute de toate cele cinci simțuri externe cu care este înzestrata ființă umană. De exemplu, ima ginea unei fripturi implică nu doar informațiile de factură vizuală, nu doar culoarea, forma, dimensiunea, ci și informațiile de factură olfactiva, tactila și gustativa, precum gustul, aroma și temperatura, toate încadrate într-un anume moment și într-un anume loc din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Walter Benjamin și de a nota, aici, reperele unui traseu de lec tură. De asemenea, le mulțumesc acelor prieteni care au avut răbdarea de a citi textul (integral sau nu) și de a-mi oferi sugestii și comentarii pe mar ginea lui. Deși în spațiul cultural românesc Walter Benjamin este prezent mai ales prin traduceri și prin câteva studii și analize (capitole interesante din Andrei Pleșu, Despre îngeri, Huma nitas, Bu cu rești, 2003, Anca Oroveanu, Rememorare și uitare. Scrieri de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o modalitate de cunoaștere? Secțiunea N (Erkenntnistheoretisches, Theorie des Fortschritts) din Passagen-Werk conține în esență răspunsul la această problemă. În primul rând, este vorba de justificarea faptului că dia lectica istorică a secolului al XIX-lea capătă caracterul unei ima gini, nu al unui „discurs“ sau al unei „argumentații“. Dia lectica hegeliană, de exemplu, stă sub o altă presupoziție: aceea a devenirii conceptului în forma judecății. Desfășurarea dialectică este justificată la Hegel de necesitatea „încheierii“ ei spe culative. Raționalul nu este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rămase în uitare ale unui lucru, ale unei lumi. Paradigma cunoașterii contemplative este astfel înlocuită de una a cunoașterii „practice“, în sensul unui cult recuperatoriu al originii fenomenelor istorice. Funcția politică a acestui gest este sugerată de reluarea problemei ima ginii dialectice în manuscrisele din jurul tezelor despre con ceptul de istorie (Über den Begriff der Geschichte, 1940). Posibilitatea actului revoluționar, voi încerca să arăt în capitolul al doilea, stă tocmai în spargerea continuității istorice sau în deconstrucția ideologiilor totalizatoare ale uitării
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Das Wort soll etwas mitteilen (außer sich selbst)“. Imaginea despre care vorbește Benjamin nu este una intențională, abstractă, ci o amprentă a divinului, pe care lucrul nu face decât s-o recepteze pasiv. Dialectica celor doi termeni constitutivi ai ima ginii se sustrage comprehensiunii, întrucât ea nu este „de ordinul conceptului“, nu reprezintă o schemă intelectuală: indexul istoric al sacrului și, corelativ, caracterul diferențial al profanului constituie caracterul metafizic al imaginii dialectice. În primul capitol al lucrării de față, acest caracter
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
explicația în faptul că un număr relativ redus de ramuri industriale exportatoare (confecții textile, încălțăminte) au deținut o pondere însemnată în cadrul exportului total de mărfuri, pe care și-au majorat-o într-un ritm aproape 10 Coeficientul de concentrare Corrado Gini se calculează după relația n 1 X i gi n reprezintă ponderea fiecărei ramuri industriale i în cadrul exporturilor totale. ∑X i i1 constant. Astfel, în perioada 1991-2002 ponderea exporturilor către UE, a produselor industriei textile, pielărie și încălțăminte (grupele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1999 până la 23,07% în 2002 și mașini, echipamente electrice și aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul sau imaginile (XVI) de la 26,43% în 1999 până la 23,77% în anul 2002 (figura 7.3). Scăderea valorii coeficientului de concentrare Gini după 1999 reflectă și o tendință incipientă spre diversificare, reliefată de majorarea ponderii în totalul importurilor din UE în cazul mai multor sectoare industriale (tabelul 7.4). Acest grad crescut de diversificare în raport cu exporturile, pe lângă valențele sale pozitive certe, "reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
University of California Press, Berkeley și Los Angeles, 2002. Gioia, Ted, "The New York Trilogy", http://www.the newcanon.com /auster the new york trilogy.html Gordon, Lewis R. Și Jane Anna Gordon (ed.), A Companion to African-American Studies, Blackwell, Malden & Oxford, 2006. Gorlinski, Gini, ed., The 100 Most Influential Musicians of All Time, Britannica Educational Publishing in association with Rosen Educational Services, New York, 2010. Gray, Richard, A History of American Literature, Blackwell Publishing, Oxford, 2004. Greenberg, David, "Memo to Obama Fans: Clinton's Presidency
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
C.Colosan În analiză colecțiilor cuprinse În muzee și biblioteci, ia În considerare operele de artă, palatele și grădinile, catedralele și monumentele ce au un caracter artistic etc. Referindu-ne la conceptul de evaluare a avuției naționale a italianului Corrado Gini În lucrarea citată de noi „Avuția Națională” se arată că „Astfel, că pe lîngă platforma maritimă, rîurile ș.a., se includ și o serie de alte bunuri libere cum ar fi: frumusețea peisajelor naturii, calitatea aerului, calitatea drumurilor etc.”. Economiștii din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zărit pe la vro secție, undeva, ia zi ? — N-am călcat, domnule, în nicio secție, de când am ajuns în București. Nici nu știu pe unde e vreuna. — Băiat cuminte, a ? Da’ să-nnebunesc de nu te jtiu de undeva, da’ nu ginesc de unde. Domnule Știrbu, poate de la vreun concert, a ? V-am zis, oameni cumsecade, artiști, cu poftă de viață și de dis- tracție ca și mine. Îmi arde mie de paranghelii și chefuri, Costică ? N-am orchestra mea ? râde Știrbu, după
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]