1,074 matches
-
lui Alexandr și Maria (fiica lui Biriuc Mihail, născut la 20.11.1924 în localitatea Rezina, și Zinovia), născut la data de 5 iunie 1985 în localitatea Donețc, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ginta Latină nr. 3, bl. 2, ap. 41. (3.562/2004) 14. Bojenco Maria, fiica lui Biriuc Mihail (născut la 20.11.1924 în localitatea Otac, județul Orhei) și Zinovia, născută la data de 14 mai 1957 în localitatea Vorotet, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
Maria, fiica lui Biriuc Mihail (născut la 20.11.1924 în localitatea Otac, județul Orhei) și Zinovia, născută la data de 14 mai 1957 în localitatea Vorotet, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ginta Latină nr. 3, bl. 2, ap. 41. (3.561/2004) 15. Bolocan Zofia, fiica lui Ignat și Floarea (fiica lui Belmega Constantin, născut la 10.11.1935 în localitatea Corcești, și Magdalena), născută la data de 9 martie 1969 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
Nicolae și Vera (fiica lui Dascăl Ion, născut la 1.01.1932 în localitatea Bălți, și Liuba), născut la data de 5 decembrie 1979 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ginta Latină nr. 15, bl. 2, ap. 37. (1.122/2004) 89. Pelin Vera, fiica lui Dascal Ion (născut la 1.01.1932 în localitatea Bălți) și Liuba, născută la data de 15 septembrie 1956 în localitatea Pelinia, județul Rîșcani, Republica Moldova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
Dacia nr. 60, bl. 5, ap. 163. (4.185/2006) 3. Bahov Victoria, fiica lui Alexandru și Brazdari-Bahov Axenia, născută la data de 24 februarie 1991 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 5, bl. A, ap. 58. (563/2005) 4. Barbăscumpă Galina, fiica lui Vasile și Vera, născută la data de 10 februarie 1984 în localitatea Mărculești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Florești, satul Mărculești, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215342_a_216671]
-
Republica Moldova, orașul Orhei, str. V. Mahu nr. 9. (920/2006) 19. Brazdari-Bahov Axenia, fiica lui Brăzdari Ion și Ana, născută la data de 20 septembrie 1951 în localitatea Pererita, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 5, bl. A, ap. 58. (563/2005) 20. Buciucci Andrei, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 29 iunie 1962 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Decebal nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215342_a_216671]
-
orașul Bender, str. Severnîi nr. 69, ap. 4. (798/2006) 118. Iosif Natalia, fiica lui Valentir Vasile și Nina, născută la data de 1 februarie 1981 în localitatea Scoreni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 3, ap. 100. (2.318/2005) Copii minori: Iosif Maxim, născut la data de 24 octombrie 2003. 119. Iosif Victor, fiul lui Vasile și Parascovia, născut la data de 14 octombrie 1971 în localitatea Step-Soci, Republica Moldova, cetățean moldovean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215342_a_216671]
-
Republica Moldova, orașul Bender, str. B. Vostnaia nr. 39. (2.721/2006) 169. Pascal Tudor, fiul lui Ștefan și Ecaterina, născut la data de 23 aprilie 1953 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 1, ap. 14. (2.093/2004) 170. Pătrașcu Lina, fiica lui Veaceslav și Tatiana, născută la data de 3 ianuarie 1986 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bălți, str. Lesecico nr. 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215342_a_216671]
-
domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Fălești, satul Risipeni. (1.128/2009) 193. Sapojnic Sergiu, fiul lui Ion și Galina, născut la data de 8 iulie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 23, ap. 114. (2.350/2006) 194. Săculțeanu Igor, fiul lui Vasile și Ecaterina, născut la data de 6 octombrie 1988 în localitatea Logănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Hîncești, satul Logănești. (1.123
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215342_a_216671]
-
De când îi știm, românii au fost mereu nemulțumiți și nerecunoscători. Întreaga istorie al acestui popor este dovada faptică, vizibilă, că mereu locuitorii acestor plaiuri mioritice voiau mai mult, indiferent de cine le era voievod, rege, șef de trib, șef de gintă, șef mason făcut la masa verde, șef de... mama dracului. Vlad Țepeș îi trăgea pe unii în țeapă și - pentru Dumnezeu ! - vă rog să mă credeți, cei trași în țeapă nu erau defel mulțumiți de lentoarea cu care erau înțepați
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1441918644.html [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
știu, românii au fost mereu nemulțumiți și nerecunoscători. Întreaga istorie a acestui popor este dovada faptică, vizibilă, că mereu locuitorii acestor plaiuri mioritice voiau mai mult, neaoși zonali, indiferent cine le era domn, voievod, rege, șef de trib, șef de gintă, șef mason făcut la masa verde pe motive net economice de acaparare prin furt pe față, șef de... mama dracului. Vlad Țepeș îi trăgea pe unii în țeapă și - pentru Dumnezeu ! - vă rog să mă credeți, cei trași în țeapă
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468013377.html [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
acesta ar putea proveni și Romulus)“. Învățatul italian C. Tagliavini arată că numele de Roma nu poate fi derivat din cel de Romulus, cum voia o veche tradiție: opinia cea mai verosimilă este că Roma... derivă dintr-un nume de gintă etrusc (cf. Rumon, numele antic al Tibrului, după Servius; Originile limbilor neolatine, B., 1974, p. 67); Enciclopedia civilizației romane, B., 1982, p. 679 arată că, potrivit tradiției, Roma se consideră de origine etruscă, dar la p. 682 numele orașului a
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
sanscrită, da. Joshi ar colabora. Poate chiar Sahytia ar tipări numărul. Nu străin de un anume vag aer testamentar. Cum începutul revistei va fi fost profetic spre istoria religiilor, ori poetică? Mihai Eminescu: Revedere (recită Kashyap Manica); Vasile Alecsandri: Cântecul gintei latine (recită Yogindra Vadwa); George Coșbuc: Trei, Doamne, și tiți trei (recită Devesh Mohan); Mihai Eminescu: La steaua (recită Charanjit Singh); Marin Sorescu: Șah (recită Veena Rani Gupta); Ashok Beri: Gândul meu (hindi:) gândul meu sub arc de munte limpezit
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Autorului Era un perete lung Era un perete lung, cum îl atingeai, te electrocutai, dar nu mureai. Chiar dacă voiai , nu mureai. Dar un cuțit în spate tot primeai, pe gratis și fără ranchiună. Pentru că multă minte - multe păcate. Cine insultă gintele, își pierde dintele, îi bâzâie mințile, ca viermii-n șnițele. Brânza de-Olanda, nu ca-n Swazilanda, nici alandala, cum e la gala filmelor despre ecarisaj. Lord-cancelar, nu fii portar, fă-te portal la un local, își iei o nalbă
ERA UN PERETE LUNG de BORIS MEHR în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1416380302.html [Corola-blog/BlogPost/384616_a_385945]
-
pregătim! Bineînțeles că m-am mirat când am aflat că ”torrijos”, desertul preferat al spaniolilor de Paști nu e nimic altceva decât banalele noastre friganele! Ca să vezi, o fi vreo legătură gastronomică și aici, pe undeva, pe linia istorică a ginții latine? Lunea de Paște nu e sărbătoare în Spania, dar cum eu nu știam asta, când am întâlnit-o în dimineața de luni pe Maria Rosa la ușa liftului am salutat-o cu candoare entuziastă: ”¡Cristo ha resucitado!”. ”Ya lo
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1462010728.html [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
celorlalți, de lângă, care de fapt marchează absența acestora. Ce face suportabila această trecere, într-o nouă dimensiune, este dragostea. Femeia este cea care celebrează prin dragoste relația umanității cu natura, fără să fie ea cea care să stabilească apartenența la ginta. Condiția de sine stătătoare rămâne că ... Citește mai mult Într-un prezent dominat de ideea unei dezvoltări personale nelimitate, se petrec atâtea atrocități și persecuții inimaginabile datorate intolerantei religioase, care a devenit acerbă în lumea asta, condusă la vedere de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
celorlalți, de lângă, care de fapt marchează absența acestora. Ce face suportabila această trecere, într-o nouă dimensiune, este dragostea. Femeia este cea care celebrează prin dragoste relația umanității cu natura, fără să fie ea cea care să stabilească apartenența la ginta. Condiția de sine stătătoare rămâne că ... IX. ”DOWNSHIFTING”, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014. Originea termenului “downshifting” Inițial a fost denumit ’’decalaj’’și se referea la schimbarea la o treaptă inferioară de viteză, într-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
orbită de far ai uitat cum te cheamă făptura divină dobitoacele-ți sunt în frăție de rang asemănat cu pământul ești la chip că o grinda ce proptește minciună de a fi nepătat bumerang moștenirea ți-e rostul amintită de ginta te întorci către Tatăl și Părintele Fiu îți primești nouă față și cu roba cea sfântă te renaști fiu de glorii în tărâmul cel viu după toate aceste personale decese tremurând te ridici din genune și vii că orișice fiu
POEM HIERATIC XVI FIUL RIDICĂRILOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1438540665.html [Corola-blog/BlogPost/372076_a_373405]
-
zone libere de comunism! Și nici unitate culturală sufletească de la Toronto pân' la Sydney, întru Marea Recuperare exploatând infrastructura intelectuală a altora. Nu ne vom exprima românește până în 2112 sau 2222 artistic și filozofic în universal, ca frații noștri de gintă latină - italieni, francezi și spanioli. A mai termina cum trebuie Biblioteca Națională „Neterminata“ sau a mai începe cu adevărat Catedrala Mântuirii Neamului „Neînceputa“ sunt nonsensuri bucureștene, mai bine s-ar băga banii în structurile de adâncime, adică în parcări subterane
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
pe zidirea columnară a Infrastructurii Intelectuale de la Nistru pân' la Tisa, după Eradicarea Corupției și Combaterea Incompetenței, întru exprimarea în universal de la Toronto pân' la Sydney, printr-o Mare Recuperare item cu item față de ce-au dat frații noștri de gintă latină - italieni, francezi și spanioli, din Antichitate până la Expresionism, așa să ne ajute Dumnezeul strămoșilor noștri! Dar e mai comod, unde suntem noi niște loaze, vrăjite de orgia palavrelor bizantine, să aruncăm blamul pe națiune și întreaga ei istorie! N-
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Acasa > Orizont > Opinii > PAULA ROMANESCU - ANUL CARAGIALE - NE ESTE ȚARA PLINĂ DE HUMOR Autor: Paula Romanescu Publicat în: Ediția nr. 430 din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Nu, nu suntem noi o gintă brează, dar când pronia ne-a blagoslovit cu un Caragiale, a făcut-o cu siguranță ca să ne pună în față o oglindă cu adâncimi de lacuri cristaline în care să ne răsfrângem chipul din adânc în splendida lui alcătuire. L-
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Paula_romanescu_anul_caragiale_ne_es_paula_romanescu_1330935173.html [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
de sorginte latină, Martirii te-au scos din ruină. Te-nalță popor și străbate, Un drum sinuos spre dreptate! Ți-e sufletul rug și tăciune, Străbunii prin ani ți-a dat nume, Te-nalță popor spre lumină, Străveche ți-e ginta latină! Îți este trupul rănit și gol Spre graniți vin corbii în stol. Te-nalță popor, ai credință Că lupta-ți va fi biruință! Copiii la piept ți adună Chemându-i spre vatra străbună. Te înalță popor vitregit Păstrând al
TE ÎNALȚĂ POPOR SPRE LUMINĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1486737620.html [Corola-blog/BlogPost/375431_a_376760]
-
să fi fost înlăturată printr-o măsură reformatoare a lui Deceneu? Pornind de la ipoteza că toți marii reformatori s-au ocupat și de viața de familie, istoricul Grigore Tocilescu preciza că prin „... reforma politico-religioasă a lui Deceneu ... obiceiurile poligamice, comune gintei thrace, nu mai domneau în Dacia... familia se deosebea prin moravuri mai curate, puritanice chiar” (Dacia înainte de romani, București, 1880, p. 371). Un alt bun cunoscător al traco-geto-dacilor, arheologul I.H. Crișan, aprecia că poligamiei „... îi va pune, într-o oarecare
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
celor ale lui Caragiale. În 1882 pleacă la Paris pentru a-și da doctoratul. Locuiește în plin Cartier Latin, aproape de Sorbona, grădina Luxemburg și de cafeneaua Cluny, punctul de întâlnire al studenților români. Se hotărăște să urmeze cursurile de Drepturile ginților, Economia politică, Dreptul natural, Istorie și Filosofie. Nu-i rămân străine nici anatomia, nici fiziologia comparată. Nu se prezintă la exemenul de doctorat. Deși nu și-a finalizat studiile își îmbogățește cultura. Zile întregi poate fi văzut la muzeul Luvru
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
corespondențe” în care descrie carnavalul tradițional și pitoresc de la jumătatea postului (Mi-Careme) sau consemnează mâhnit moartea lui Gambetta, pe care-l admira ca orator. Nu uită nici de inaugurarea monumentului lui Michelet, ”tribunul neobosit al popoarelor apăsate și îndeosebi de gintă latină”. Delavrancea se întoarce în țară în 1884, după ce vizitase Italia, cu ale sale clădiri, sculpturi celebre și peisaj fermecător. Colaborează la diverse publicații și datorită talentului se împrietenește cu Vlahuță și Caragiale. În 1894 este ales deputat de Ploiești
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
spre vărsarea în Pontus Euxinus, se închină unei singure zeități prieteni, dar numele acestui divin al lor îmi scapă acum. Câțiva care știau despre ce era vorba dădură din cap afirmativ. -E vorba despre Zalmoxis, ilustre! E zeul lor, al gintei tracilor. Și știm asta de la gladiatorii daci care luptă la Roma. -Da despre Zalmoxis e vorba, prieteni! Evreii nu sunt deci singurii care au un sigur zeu în care cred și la care se închină, mai adăugă Ponțiu Pilat făcând
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]