1,073 matches
-
Întemeia pe așanumita „formulă transcendentală a dreptului public”, după care „Toate acțiunile raportate asupra dreptului altor oameni, ale căror maxime nu se Împacă cu publicitatea, sunt nedrepte”. Publicitatea, sinceritatea politică, deschisă, netăinuirea, vizează deopotrivă: 1.dreptul de stat 2.dreptul ginților 3.dreptul internațional. Concordanța politicii cu morala este posibilă, după Kant, numai Într-o „stare federativă a statelor”, sigura compatibilă cu „libertatea acestora”. Instituirea unei astfel de Uniuni trebuie să fie baza de drept a oricărei politici, Împotriva oricărei cazuistici
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
considera că În starea de societate: „nu există drepturi naturale”, care au fost cedate În Întregime suveranului, prin pact social, ci există numai legile pozitive, impuse de suveran, care „creează dreptul”. Montesquieu a făcut clară distincția (anterioară lui) dintre: Dreptul ginților (legi privitoare la raporturile dintre popoare), Dreptul politic (legi privitoare la raporturile dintre guvernați și guvernați), Dreptul civil (legi privitoare la raporturile pe care toți cetățenii le au unii cu alții). Urmând lui Gravina, un mare jurist italian (1664-1718), Montesquieu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
familie sau de rudenie. „Legătura de sânge, anterioară, În linie maternă, constituie legătura primelor unități sociale”. Aici, se menționează „legea răzbunării (a vendetei)” sau „legea talion”ului, În perioada „gentilică” a evoluției istorice. Statul se formează, ca urmare a unirii ginților, Într-o „unitate superioară, pentru necesități temporare, apoi permanente, de conciliere sau de apărare; Statul ar fi deci, În mod esențial, o unitate supragentilică”. 2. Cea de-a doua poziție - relevă filosoful neokantian - rezidă În afirmația că „un anumit caracter
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să ceară sancțiuni europene împotriva României, fiindcă nu e în stare să-și țină infractorii acasă. Și cred că mai sînt vreo trei țări care de-abia așteaptă să facă același lucru, dacă ne reclamă la Bruxelles frații noștri de gintă latină. Ce pot face, totuși, autoritățile române împotriva compatrioților noștri cu preocupări ilegale care vor să-și exercite dreptul la liberă circulație? O persoană care se ocupă de hoții sau de proxenetism, dar care nu e în pușcărie are același
Hoții noștri și mafioții lor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9195_a_10520]
-
limba română a devenit o ființă necuprinsă, vie și nemuritoare. Înșiruire sacră de cuvinte, comoară în adâncuri înfundată, grai de miere, grai sacru părintesc, oricum ar numi-o poeții, limba română a fost de veacuri instrumentul sfânt cu care Latina gintă a devenit regină / Într-ale lumii ginte mari. Cu flori, izvoare, case, stele, cu frunze, arbori, munți, cu valuri, cu raze și iarbă s-a scris poemul limbii române. Cuvintele ei au răsărit din durerile, din bucuriile și suferințele acestui
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vie și nemuritoare. Înșiruire sacră de cuvinte, comoară în adâncuri înfundată, grai de miere, grai sacru părintesc, oricum ar numi-o poeții, limba română a fost de veacuri instrumentul sfânt cu care Latina gintă a devenit regină / Într-ale lumii ginte mari. Cu flori, izvoare, case, stele, cu frunze, arbori, munți, cu valuri, cu raze și iarbă s-a scris poemul limbii române. Cuvintele ei au răsărit din durerile, din bucuriile și suferințele acestui popor; el există în rațiunile noastre și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
largă participare internațională; acțiunea a fost dezvoltată pe trei domenii: * repetarea concursului poetic, ce a avut loc în urmă cu 100 de ani, în Franța, în organizarea Societății Felibri (cu sediul în Avignon) și câștigat de Vasile Alecsandri cu poezia "Ginta Latină"; ca și în urmă cu un veac, concursul a fost deschis pentru lucrări originale scrise în toate limbile latine; iar câștigătorul premiului I a fost (ex eco) un poet roman; * organizarea unor seminarii, cu participarea unor personalități de prestigiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dar asupra unei Franțe trăite în imediat, nu învățate din cărți. Cînd, în finalul Peregrinului..., autorul ridică încă un elogiu (al cîtelea?) aceleiași Franțe, la concluziile sale putea subscrie o întreagă generație de scriitori și de oameni politici: "O singură ginte în lume cere și merită stima și gratitudinea noastră. Aceasta este națiunea franceză, care de o jumătate de seclu își varsă sîngele și-și deșeartă punga numai pentru umanitate; e ursită de la Providență a se sacrifica intereselor universale și e
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
dar în familii mamele sunt cele care asigură continuitatea poveștilor. Ele alcătuiesc majoritatea povestașilor. Conotație diminuantă, zici? Depinde din ce unghi privești problema. Pentru mine, azi, când lumea e arhiplină de doctori și doctoranzi, e reconfortant să aparțin la o gintă meșteșugărească! - Cunoști foarte bine literaturile română și australiană, gusturile publicului de la antipozi. Ce autori români crezi că ar trezi interes în Australia? - A cunoaște literatura nu are nimic de-a face cu gusturile (sau lipsa de gust!) a publicului. De
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
mustesc melancolii, e recitirea pe care Mateiu Caragiale i-o face istoriei. De fapt, zațului rămas în urma ei, în care se dezleagă foste destine. Oameni promiși măreției, față cu neputința ce li s-a dat. Se vede că ei sînt ginta acestui ręveur bastard. Toți cîți trăiesc din amintiri ticluite, din miedul otrăvitor al lui cum ar fi fost dacă. Dacă faptele, pripite, nedrepte, neștiutoare și de potriveala planetelor, și de fair-play--ul filosofiei, nu i-ar fi împins undeva în marginea
Iluzia luptei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7557_a_8882]
-
sau prin electrocutare. Dar tot răul spre bine; cu noua directivă, dicționarul limbii române a mai căpătat un cuvînt, de la francezi, în buna tradiție a "bonjuriștilor" secolului XIX: noii bonjuriști de la Glodenii Gîndului spun acum "asomare", de la frații noștri de gintă latină, "assommer", care uite ce înseamnă: 1. a lovi (mortal), a omorî, a doborî, a ucide (cu o lovitură violentă). 2. (fig. fam.) a plictisi de moarte, a enerva, a pisa pe cineva. N-aveți decît să alegeți: ori omorîți
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
concursul Miss Blonde, care va avea loc la clubul Sin City, sâmbătă, de la ora 22.00. La acest concurs vor fi acordate premiul pentru cea mai frumoasă blondă și premiul pentru cea mai inteligentă blondă. Suntem o ramură privilegiată a gintei feminine și pe seama noastră se spun multe glume. Chiar și între noi ne spunem glume cu blonde", a declarat Olga Uskova, de la International Association of Blondes. La acest eveniment va fi prezentat și un imn, interpretat de o cântăreață brunetă
Prima ”Convenţie internaţională a blondelor” are loc la Sofia () [Corola-journal/Journalistic/71071_a_72396]
-
și antitetic) se îmbină, se întrepătrund; aceeași idee este exprimată printr-o dezvoltare a gândirii (Tertulian Langa). "Căutați-i Domnului din nou cântare cu prelung ecou cântare nouă-I tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi, - gințile a o auzi! Căci mare-i Domnul și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
marcate vizibil doar de gropile de apă indispensabile supraviețuirii în deșert. Harta imaterială poate fi reconstituită numai prin cântecele transmise din generație în generație: în același timp cult al înaintașilor, sistem de cadastru, rețea de căi ale trocului, hartă a ginților, sistem de tratate de colaborare, baza bazelor vieții, labirintul de linii fictive avea să fie și una dintre principalele cauze ale refuzului indigenilor - fatal pentru foarte mulți dintre ei - de a accepta exploatarea terenurilor de către coloniști. În mitologia reconstituită - cu
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
mult epopeea timpului ei decât parodia poemelor Antichității. În esență, pornirea țiganilor (spre ce? spre unde?) e o campanie militară. À la guerre comme à la guerre, pare să aibă bunăvoință autorul, înconjurându-se de muze și de povești de gintă, din care nu lipsește Genghiș-Han. Deodată, timpul nu mai e clar, singura constantă fiind rătăcirea. Cu trupul și cu mintea. Ce vor, însă, țiganii? Să se adune, să nu mai rătăcească. Meniți, însă, acestei urgii ale cărei semne le scoate
Campania din Egipt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5711_a_7036]
-
piept, creieri țâșnind prin urechi, capete retezate cu spada sau zdrobite cu buzduganul. Vitejia lui Roland și a tovarășilor lui este demnă de tonul epopeic al „Cântării”. Sunt și remarcabile formulări poetice: „(Charlemagne) își ascunde sub mantie neliniștea”; „Roland vede ginta blestemată, mai neagră decât cerneala și care n-are nimic alb în afara dinților”; „Înalți sunt munții și întunecoase văile, stâncile sunt bătute de furtuni și trecătorile, sinistre”. Schimbarea poziției epitetelor ritmează fraza. Câte un tablou pașnic apare surprinzător după dinamismul
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
care este unul dintre polii de greutate ai Uniunii Europene - ceva în plus față de ce știm noi? Să fie vorba despre o eroare - dar una frumoasă, să recunoaștem - a unor funcționari publici, sau de o premoniție istorică a verilor de gintă latină?”, se întreabă cei de la timpul.md.
Poșta Franceză, greșeală sau predicție? Pe harta UE figurează România Mare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56887_a_58212]
-
au subzistat decît planșele. De 30 de ori citată de Linné, în Fauna Svecica, facsimilată, peste aproape trei veacuri, de către René Coeckelberghs, restituită în condiții magnific pioase, Cartea Pasarilorînseamnă o răscruce, a confruntării între știință și artă. Mărturisind despre o gintă de spirite colosal înzestrate - Olaf Rudbeck cel Tînăr, ca și părintele său Rudbeck cel Bătrîn, ori marele Linnaeus -, o astfel de întreprindere e departe de a rămîne un monument exotic, sortit doar ghețurilor Septentrionului. Căci densitatea acestei izbînzi sărbătorește tocmai
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Cornea, Ioana Costa, Mihnea Moroianu, Liviu Ornea, Mihaela Paraschiv și Zoe Petre, cei care răspund întrebărilor anchetei, ne conving că Antichitatea merită un viitor. Pentru că suntem o țară latină și, cu toate astea, spune profesorul Cizek, ocupăm ultimul loc în gintă ca prezență a latinei în programele liceale și universitare. Nemaivorbind că, dincolo de interesul strict filologic, orice intelectual ar trebui să-și cunoască bine limba, ceea ce nu se poate face ignorându-i rădăcinile. Andrei Cornea deplânge, la rându-i, concentrarea pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
Kiropol va avea difuzarea pe care o merită). Gellu Naum, Mircea Ivănescu, Dimov, chiar Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Angela Marinescu, Adrian Popescu, Ion Mircea și atâția alți poeți români trebuie să fie cooptați rapid în „ușoara și înaripata gintă”, pe circuitul numeroaselor edituri internaționale care mențin, în ciuda tuturor crizelor repetate, financiare sau de valori, interesul pentru poezie al noilor generații de pe toate meridianele. Cei mai tineri poeți par să fi înțeles, ca dovadă că nu puține sunt blogurile și
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
resemneze. Unii și-au abandonat idealul, alții au sfârșit prin a detesta Partidul, altora li s-a făcut greață de politică în general: așa cum ți se poate întâmpla să ți se facă silă de Odette, sau de blonde, sau de ginta feminină în totalitatea ei. Alții, în sfârșit, au pândit momentul potrivit pentru a-și lua o improbabilă revanșă. Ce le mai rămânea de făcut? Împăcându-se cumva cu răul, și-au continuat existența în sânul unui partid detestat, așa cum continui
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
se vorbește despre apostrof, dar finalul se încheie astfel: Spre a vă da un exemplu practic pentru înfățișarea ce ar avea scrierea română după această ortografie, am onoarea a vă alătura o transcriere conformă cu regulele aici stabilite. Este Cântecul gintei latine, ce l-am transcris, cântat de acel poet și coleg al nostru, căruia natura pare a-i fi dat menirea de a înfățișa generațiunilor contimporane toată frumusețea eufonică a limbei noastre materne." Mai înainte de a relua câteva pasaje din
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
dată "modernizată" au fost tot atâtea ștergeri ale urmelor propriei voințe (auctoriale) privind tipărirea (editarea) poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul de față urmărim doar chestiunea apostrofului, alegem din Cântecul gintei latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e regină Într'ale lumei ginte mari. Ea poartă'n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sei: Ea merge'n capul altor
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
propriei voințe (auctoriale) privind tipărirea (editarea) poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul de față urmărim doar chestiunea apostrofului, alegem din Cântecul gintei latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e regină Într'ale lumei ginte mari. Ea poartă'n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sei: Ea merge'n capul altor ginte, Vărsând lumina 'n urma ei. Întrebarea se pune
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul de față urmărim doar chestiunea apostrofului, alegem din Cântecul gintei latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e regină Într'ale lumei ginte mari. Ea poartă'n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sei: Ea merge'n capul altor ginte, Vărsând lumina 'n urma ei. Întrebarea se pune de la sine: de ce merge'n, cu
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]