69 matches
-
ca niște viespi în mundirele lor vișinii, pompierii, de ale căror isprăvi de la '48 încă se vorbea, erau adorații damelor și puțini erau cei care nu aveau trei-patru amante dintre junele abia reîntoarse din Rusia, încărcate de blănuri, ruble și giuvaeruri, dar și de viții destule. Din când în când, cîte-o nevastă de negustor, cu ochii dați cu ristic, se desprindea din mulțime ca să-i dea vreunui ofițer un crin cu câteva cupe albe ca niște goarne sau un mănunchi de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
orbitor cleștar de stâncă, un chip încondeiat în vopselele cele mai vii și mai strălucitoare. Întins în racla de două sute de metri lungime și umplînd-o cu totul, înfășurat într-un uimitor veșmânt de serasir, țesut cu aur și presărat cu giuvaeruri, ce făcea pe corpul lui cute maiestuoase, lăsând să se vadă piepții și mânecile cămeșii de borangic, odihnea un bătrân de o frumusețe și-o măreție fără de seamăn. Parul alb ca lîna-i cădea pe umeri, amestecîndu-se cu barba ce picura
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și pe urmă se Întorcea acasă cu păreri de rău. În schimb mătușa Susana era În culmea fericirii; știa numele, prenumele și starea socială a tuturor elevilor și Își petrecea după-amiezele lăudîndu-și copiii În fața prietenelor ei, de parcă ar fi fost giuvaeruri de mare preț. Se oprea să stea de vorbă cu toate călugărițele și li-l prezenta pe soțul ei, ca să vadă că are un cămin trainic, că ea nu era ca alte femei, care pierd adresa croitoresei În fiecare an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
SĂ MEARGĂ PÎNĂ LA CAPĂT? NU DĂDEAU NICI UN SEMN DE VIAȚĂ. PAISPREZECE NOAPTEA CALDĂ ȘI ÎNNORATĂ PĂREA SĂ FI LUAT FOC. STRADA LUNGĂ, BINECUNOSCUTUL BULEVARD AL NOROCULUI STRĂLUCEA CA UN GIUVAER ÎN TIMP CE GONISH MERGEA PE EA. KILOMETRU DUPĂ KILOMETRU DE GIUVAERURI, NESTEMATE CARE SE UNEAU ȘI SE TOPEAU UNA ÎN ALTA DEPARTE DE TOT, ÎNTR-O DIRECȚIE SAU ALTA, PREFĂCÎNDU-SE ÎNTR-O LICĂRIRE ÎN CARE SE AMESTECAU TOATE CULORILE, MAI ALES ALBUL. FIRMELE ȘI PANCARTELE STRĂLUCEAU CĂTRE NEGATIST, O SPLENDOARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
același acoperiș. Djahane devorează timpul, Omar Îl degustă. Ea vrea să domine lumea, e ascultată oricând de sultană, care e ascultată oricând de sultan. Ziua, uneltește În haremul regal, interceptează mesajele care pleacă și vin, bârfele de alcov, făgăduielile de giuvaeruri, mirosul de otravă. Se aprinde, se agită, se entuziasmează. Seara, se lasă În voia fericirii de a fi iubită. Pentru Omar, viața e altceva, este plăcerea științei, știința plăcerii. Se trezește târziu, bea pe nemâncate tradiționala „dușcă de dimineață”, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
anul recut, degajase terenul din jurul orașului Osaka și pusese în mișcare construirea unui castel de o măreție fără precedent. Dar cele mai mari plăceri ale lui se găseau în locuri ca acesta, nu în camerele aurite și în turnurile cu giuvaeruri ale castelului. Îl cuprinse o neașteptată nostalgie după casa lui din Nakamura, unde mama sa îl spăla pe spate când era mic. De mult timp nu se mai simțise Hideyoshi atât de relaxat și, cu această stare în inimă, intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
le-au avut cândva. Ale tuturor celor suficient de bogați și de plini de succes încât să vrea s-o și dovedească. Porcăriile astea decorative au supraviețuit și talentului, și inteligenței, și frumuseții lor. De succesul și împlinirea pe care giuvaerurile astea trebuiau să le reprezinte s-a ales praful. Cu aceeași coafură, același machiaj, strâns lipite una de alta, poți să juri că sunt surori. Sau mamă și fiică. Înainte și după. Trecutul și viitorul. Mai urmează și altele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
este? nu știu - zice -, mai nu știu nici unde-a fost. Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în foc și aur, Pe-a lui maluri gălbui, șese, stuful crește din adânc; Flori, giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jăratic, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblînzite-n cuiburi, distind penele alese, Ciripind cu ciocu-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
suie; La ivirea-i zi se face în spelunci de cetățuie, Ca o zi ea intră mândră în palatul ei de stânci; Luna e plină de raze - sub căldura-i - argintoase, Orice stea e-o piatră scumpă - iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu luminile adânci. Umede tremur lumine pe boltirea cea albastră. Zâna Dochia cu glasu-i cheam-o pasăre măiastră, Ce sburînd prin aer vine cu-a ei pene de păun; Când acea pasăre cântă lumea rîde-n bucurie, Pe-umărul cel alb
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zece zile și zece nopți la rând, asta nu va aduce nici un bob de orez în castronașele goale ale copiilor Granadei. Să privim adevărul în față, chiar dacă el este hidos, și să fugim de minciună, chiar dacă ea e împodobită cu giuvaeruri. Orașul nostru e mare și încă pe timp de pace nu e lucru ușor să procuri alimentele de care are nevoie. Fiecare zi care trece își ia lotul ei de victime, iar Cel-de-Sus ne va cere cândva socoteală pentru toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mândră între sâni; în jurul taliei goale, o cingătoare fină din fir de aur împletit. Nicicând ochii mei nu contemplaseră o femeie atât de bogat dezgolită. Veni să-mi șoptească la ureche: — Alte femei ar fi vândut pe preț de nimic giuvaerurile intime. Eu le păstrez. Casa și mobilele se pot vinde; dar trupul nu, și nici podoabele lui. Am strâns-o la piept. — M-am resemnat de azi-dimineață să merg din surpriză în surpriză. Piramidele, sărutarea ta, satul ăsta, vestea căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se pot vinde; dar trupul nu, și nici podoabele lui. Am strâns-o la piept. — M-am resemnat de azi-dimineață să merg din surpriză în surpriză. Piramidele, sărutarea ta, satul ăsta, vestea căsătoriei noastre, și apoi odaia asta, noaptea asta, giuvaerurile tale, trupul tău, buzele tale... Am sărutat-o pierdut. Ceea ce a scutit-o să-mi mărturisească mai departe că, în materie de surprize, nu auzisem încă decât „Bismillah...“, și că restul rugăciunii avea să urmeze. Dar asta nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Aude, din care face parte localitatea Rennes-le-Château, există un manuscris al său În care apar detalii semnificative privitoare la afacere, o descriere și o evaluare a depozitului. Este vorba despre aproape două sute de tone de aur În lingouri, relicve bisericești, giuvaeruri scumpe, podoabe regale și monede vechi, valorând in jurul a patru mii de miliarde de franci de aur. Îți dai seama cam ce Înseamnă asta? - Dacă e adevărat, s-ar putea să aibă o valoare științifică uriașă, monedele, În special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
energia erau diferite de ceea ce păreau pentru percepțiile și senzațiile corpului nostru. Dar acum era momentul să acționeze, să forțeze, să convingă. Legăturile căzură, ca și când n-ar fi existat. Se ridică în picioare și coroana, cel mai desăvârșit dintre toate giuvaerurile epocilor trecute, pluti deasupra capului său într-un ritm perfect, unic, cu mișcările lui. Czinczar spuse cu încăpățânare: - Ar fi o greșeală să ucizi un bărbat zdravăn, fie el sclav sau nu. Clane răspunse: - Zeii cer capitularea. Czinczar continuă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
o artă și o arhitectură elegante. Religia întemeiată de Buddha nu depinde de scrierile sfinte, socotite ca bază a doctrinei. Puțini clerici sau laici cunosc toate scrierile produse de tradiția lor. Ceea ce-i unește pe toți buddhiștii sunt cele „Trei Giuvaeruri” sau „Comori” (tri-ratna): încrederea senină în Buddha, în Legea Sfântă (dharma) și în Comunitate (saṃgha). Profesiunea de credință a buddhistului este următoarea: „Îmi caut adăpostul în Buddha, îmi caut adăpostul în dharma, îmi caut adăpostul în saṃgha” Buddhaṁ śaraṇaṁ gacchămi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de Apostoli. Le lasă și El ucenicilor Legea Sa, însă învie, apoi se înalță la ceruri și îi încurajează spunându-le că va fi întotdeauna cu ei. 3. Contururi religioase în istorie În comunitatea buddhistă, există trei elemente fundamentale numite „Giuvaeruri”: Buddha, Ordinul și Doctrina. Acestora le corespund în creștinism Hristos, Biserica și Evanghelia. După dispariția lui Buddha, mesajul său a fost răspândit nu doar în India, ci și în celelalte țări ale Asiei și a ajuns chiar și în Occident
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil prețios, cu giuvaeruri și panglicuțe, pentru anumite împerecheri de cuvinte ce voalau sensul ideilor. El vorbea de «vise boltite deasupra lumii», «vise mănoase ca un Egipt», «ani sbârciți», «ploaia fecundă a luptei», «posturile de emisiune ale inimilor», «bulevarde pavate cu depărtare» (...). Cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nuiele, sau cu niște nemaipomenite rânduri de scări turnante, care ar ceda la cel mai mic pas puțin cam greu. Iar apoi, frumoase mătăsuri diafane, folosite tot pe atât de cu zgârcenie cum sunt duminica la Hyde Park; broderii frumoase, giuvaeruri și mai frumoase, și nenumărate, pentru a le putea schimba zilnic. Nu s-ar putea, de exemplu, să ne închipuim o scenă susținută de niște stâlpi subțiri ca niște picioare de barză, ornamentați cu pene de păsări iar, ici colo
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
raporturile sociale. "Clasicii slujeau la satisfacerea amatorilor de identificare, scrie el în Drumul spre un teatru contemporan. Utilitatea clasicilor este prea limitată. Ei nu ne arată lumea, ci pe ei înșiși. Individualități pentru vitrină de colecționar. Citate cu valoare de giuvaeruri. Un orizont limitat, burghez. Totul cu măsură și pe măsură." Este potrivit deci pentru Brecht să introducă o "distanță" între spectator și spectacol. Conceptul de "distanțare" se naște din analiza politică a lui Brecht care denunță, în Germania prenazistă a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]