170 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > LA MARGINE DE VIS Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Încă mai rătăcesc printre-ntrebări Nu se deschide nici o poartă-n cer Iar luna nu e nici un giuvaier Și totu-i doar minciună, efemer... Nimic din lumea asta nu mai vreau Cuvintele mă dor și răni îmi fac Mă plec pân'la pământ, noroi să beau Cu brațe zdrențuite de copac... Și cine-s eu de-acum și
LA MARGINE DE VIS de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356126_a_357455]
-
am așezat șapte și iar șapte cățui, și în scobitura lor am pus crini de baltă, cedru și mirt. Zeii au simțit mireasma desfătătoare, și s-au strâns ca muștele în jurul jertfelnicului. De îndată ce a sosit Marea Zeiță', a ridicat minunatele giuvaieruri pe care Anu i le făcuse la dorința ei, și a strigat: - "O, zei, care sunteți aici, pe cât de încredințată sunt că nu voi uita acest lapisiazuli atârnat la gâtul meu, pe atât de încredințată sunt că-mi voi aminti
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
rămână luminoși pentru eternitate și nicio umbră să nu treacă peste ei, te voi apăra cu scutul sufletului meu și te voi lua cu mine în nemurire, te voi uni în vecie cu mine și îmi voi face din tine giuvaierul infinității, peste timp, peste spațiu, peste gânduri și lumină. Simți oare gustul iubirii? Simți cum inima mi se prelinge de dragoste aproape nepământeană? Nu știu și nici nu voi cunoaște rugina, nu mă voi plictisi de buzele tale dulci, de
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
sufletul meu de poet, iubitor Dar teamă-mi e că n-or fi-nțelese Și că nu știi ce-nseamnă al dragostei dor. Ți-aș spune că eu nu scriu romanțe Deși am poate câteva nescrise Despre muritorii care dau giuvaiere Pe pietrele grobe, murdare și-ncinse. Ți-aș spune că lumea e căzută-n confuzii Transformă iubirea-n dorință deșartă Trăind bucuria unei perdante iluzii Dând veșnicia pe-o clipă fugară. Ți-aș spune, iubite, că iubirea e una Nu
NETĂCERI ÎN CUNUNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368147_a_369476]
-
La anii trecuți fără rod...fără rost... Și parcă-aș schimba acolo ceva Din drumul parcurs care e viața mea... Aș strânge buchete de vise și dor Și aripi deschise spre astre să zbor... Iubirea aș ține-o ca sfânt giuvaier Și-aș face din ea o cale spre cer... Aș strânge din flori parfum și culoare Și-aș scrie poeme cu raze de soare... Din inimă-aș face un templu divin Deschis spre iubire și fără suspin... Dar visul e
POEMELE IUBIRII 11 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353991_a_355320]
-
își plâng de milă, veștejiți. Mă plouă frunze sângerii pe creștet, când frigul toamnei se transformă-n ger. Cocori pe orizont își lasă regret, bătând din aripi răstignite-n Cer. Pe nori plumburii din bolta cernită, vântu-și pune talent de giuvaier. Pe tablou cu pădure ruginită, pictorul Toamna așterne mister. Dar peste toate, ploaia mocănească, zile și nopți nu mai contenește. Ziua Toamnei vrând s-o sărbătorească omul, speranța îi risipește. Dragostea-și pune doru-n nostalgie, de focul pasagerelor iubiri rămase
TABLOU DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353144_a_354473]
-
înainte și clipa de față e un pas către fericire dacă hotărăști în inima ta să ierți, să uiți, să iubești să fii generos cu semenii. Așadar, dragostea, bucuria, pacea, răbdarea, loialitatea merg mână în mână. E un lănțișor de giuvaiere pe care ar trebui păstrat cu sfințenie în sufletul nostru ca o comoară de mare preț, deoarece dacă le abandonezi, îl pierzi pe Dumnezeu. Dar dacă îl ai pe El în viață, nu-ți vor lipsi adevăratele valori din adâncul
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
Cu mâinile spre cer, împătimite, Vom fi -un trup și-un suflet, să ne cânte, Și unică va fi iubirea, când asfinte Luceafărul , și raza sa ne-nghite... Agale stelele ne vor suna din vise, Și din veșminte vom culege giuvaiere, Pornind dintr-un nevis și cântec Cu tine, sunt femeia care e durere; Nectarul ce frunțile noastre îl sorb E-al dragostei fruct, cu visul său orb... În noapte, iubite, te voi visa, Să-mi spui ce amar este dorul
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
fiind o floare rară și prețioasă în peisajul literaturii române de la începutul secolului al XXI-lea, după cum remarcă scriitorul Ștefan Dumitrescu încă din titlul prefeței pe care o semnează “O antologie ca o poiană smălțuită cu flori și ca un giuvaier pe masa la care mâncăm în fiecare zi.” Iubirea, acest sentiment universal, prezent în toate artele din toate timpurile, a făcut ca în carte creațiile fiecărui autor să fie precedate de o reproducere de pe o pictură celebră, având ca temă
ELENA TRIFAN ÎNSEMNĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340463_a_341792]
-
rană... CRAINIC 1 : Timpu-i scurs dar nu pierdut să vedem cum s-a născut Domnul nostru minunat care ne-a eliberat: INTERPRET 1 : ( cântă un colind) Și-am zis Ler și flori de ger stelele sclipesc pe cer fiecare-n giuvaier dintr-un unic colier. INTERPRET 2 : Și-am zis Ler și flori de nea dintre stele doar o Stea dinspre Răsărit sclipește pe Mesia îl vestește. INTERPRET 3 : Și-am zis Lef și flori de dor după cel Mântuitor. PRIMA
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Mine - zice Domnul oștirilor -; și mă voi întoarce și Eu la voi... Întoarceți-vă de la faptele voastre rele!...” (Zaharia 1/3, 4-b). În continuarea călătoriei, am poposit pe Valea Prahovei, locul unei părți din copilăria mea, acolo unde se află giuvaierul Bucegilor noștri, unde munții, pădurile și râul Prahova își etalează frumusețea și-ți dau curajul revenirii la matcă. La Sinaia, mi-am mângâiat privirea pe frumusețile de pe Valea Furnica, de la Peleș, Pelișor, Cota 1400, dar mi s-a înnegurat privirea
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
fapte murdare și ticăloase din iadul smolit al inimii lor scoase. Lasă-ți sufletul să înflorească în Bucuria Mântuirii, în armonie și fericire! „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul prin bine”, căci Dumnezeu ți-a pus un giuvaier viu, plin de bucurie, în templul tău de pământ, ca să ai un scut si să nu vopsești peste rugină, ci să-ți păstrezi sufletul mereu în lumină... Ai uitat, că și tu ești creat un unicat, ca să fii deplin mulțumit
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
mîndru, diafan. Să-mi zîmbești cu a ta gură cu dinți mici de porțelan. Peste purpura încinsă, tu să pari o diadema Iar în păr de aur moale, să porți a iubirii stema Vei fi splendida comoara, vei fi falnic giuvaier Tu, stăpîna mea și-a morții, si a stelelor din cer ... Adrian Grigoraș 1987 Referință Bibliografica: Crăiasa De Cristal / Adrian Grigoraș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul ÎI, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Adrian Grigoraș
CRAIASA DE CRISTAL de ADRIAN GRIGORAŞ în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343537_a_344866]
-
mea și apoi ai dispărut fără urmă lăsându-mă pradă pasiunii și disperării. Nu mă căiesc de greșeala mea de azi, căci altfel ochii mei nu ar fi avut bucuria de a privi iarăși, cel mai desăvârșit și de preț giuvaier dintre toate bogățiile ce aparțin măritului rege David. - Ooh, lingușitorule! Cine ești tu, care îndrăznești să-ți ridici ochii către însăși fiica regelui? Nu te temi oare, de mânia măritului suveran? - Permite-mi să închin omagiul meu frumuseții tale neasemuite
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
bârfitor trădător ne dă chipul prin vopsele: „nu trudi nu iubi să nu crezi în nicio Floare! sibarit sodomit iar minciuna-ți - demâncare!” otravă pe tavă: tot sfințim măscărici și vindem cuvinte pe doi firfirici... „ascultă exultă când geme Golgòta! giuvaier canțonier să-ți fie cocòta!” ...ferește-ne Doamne de profeții schilozi - sfințește iar gura cu mir de rapsozi! VIS NEROD să mergi pe păduri - peste munți - până-n lună să faci a răzbate în aștri - iar - strună: cavalèrii de jar - amânând
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
o imensă groapă și nu putea să mai iasă. Îl așteptai cu sufletul la gură lângă umbrele crucilor din cimitir. Veni la mine gâfâind: - Bă, ia privește, să fiu al dracului, am descoperit o comoară! Îmi întinse un pumn de giuvaieruri care străluceau fantastic în diferite culori sub lumina pală a lunii. - Unde le-ai găsit? - În groapa în care-am căzut! S-a rupt un lemn cu mine și-am alunecat peste ele... Tăcurăm și împărțirăm marfa. A doua zi
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
mea, se-mbrăcă ușor cu o rochie de vară cu toate florile câmpului pe ea, voalată și decoltată, și plecarăm pe un colnic aproape de sat. Frumusețea ei mă robise, voiam să-i intru în grații și luasem la mine toate giuvaierurile să i le fac ei cadou. Mersesem într-un ochi de pădure pe malul apei, ne așezasem jos în iarba mare și acolo am îndrăznit să-i spun: - Frida, eu te iubesc! În acea clipă am simțit cum totul stătuse
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
simple creații a credinței sau ca o prezentare spirituală a unui fapt biblic-scripturistic, ci ca pe obișnuitul cotidian, perceput mereu la nivelul experienței umane a celor ce cred. El nu mai poate fi privit nici numai atât ca unul din „giuvaierele” operei lucanice, ci mai ales ca un text fundamental pentru o teologie sacramentală, în general, și pentru o teologie euharistică, în special. Simpla binecuvântare, specifică obiceiului evreiesc la consumarea pâinii, n-ar fi putut provoca recunoașterea și cunoașterea lui Iisus
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345936_a_347265]
-
simple creații a credinței sau ca o prezentare spirituală a unui fapt biblic-scripturistic, ci ca pe obișnuitul cotidian, perceput mereu la nivelul experienței umane a celor ce cred. El nu mai poate fi privit nici numai atât ca unul din „giuvaierele” operei lucanice, ci mai ales ca un text fundamental pentru o teologie sacramentală, în general, și pentru o teologie euharistică, în special. Simpla binecuvântare, specifică obiceiului evreiesc la consumarea pâinii, n-ar fi putut provoca recunoașterea și cunoașterea lui Iisus
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
de angoasă, măcinare lăuntrică, neliniște, înfrângere , singurătare apăsătoare... acestea căpătând valențe grave, profunde - străbătute de intensitatea fiorului liric. „ Vai ,mie!, // cerșesc azur // și mistuit de sete, // mușc brazda caldă... pe țărmul unde iele - // în seva mea se scaldă!”// O, sfânt giuvaier // ți-e ruga în zadar... // și-azurul stins, // în ochi viclean de cer” ( Cerșesc azur). Din „culorile luminii” într-un elan al naivității și încrederii în orizonturi ondulatorii... împletește versuri suave, luminoase pentru a fi „Cu un pas mai aproape de
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
vise, dar alteori mă mint cu ușurință, deși sunt conștient de asta.M-aș putea asemui, spre exemplu, cu un zid de suflet peste care alunec cu propriile-mi sentimente și mă gândesc că pot face din mine chiar un giuvaier de cuvânt sau o sumă de gânduri. Răsfoind propriile pagini peste care în timp s-a așezat câteodată uitarea, lunec spre meditație și port cu mine cea mai fascinantă armă: amintirea. Căci, filă cu filă, îngălbenite de timpul nemilos, eu
POVESTEA UNUI JURNAL. MIE ÎNSUMI ŞI NIMĂNUI ALTCUIVA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348318_a_349647]
-
curcubeu). Fără nicio îndoială, cel mai utilizat cuvânt este vis(e), așternut pe coala gândurilor de peste două sute de ori. El semnifică adesea: ”frânturi de vrajă”, ”văpăi de foc”, ”gânduri derizorii”, ”fals portret”, ”zale”, ”un nume pe o cruce”, ”magii”, ”cenzuri”, ”giuvaiere”, ”picături de rai”, ”dor de primăvară”, ”îngeri”. Considerăm necesară inventarierea cuvintelor repetitive din text, nu din rațiuni pur tehnice, care, în cazul poeziei romantice, nu prezintă relevanță, ci pentru a stabili dimensiunile lirici poetei timișorene, laitmotivele care o particularizează: câmpul
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
oameni și fapte ce umblă și pier Cum viața e dată pe stânci și în gropi Sunt lunci și miresme— dealuri cărări Cascade cu pași voioși în cădere Și râuri senine se varsă-n cântări Pe palme de aer clădind giuvaiere Seninul și norii aici se-ntâlnesc Pe vârfuri de munte pe dealuri pe ape Pe muchia umbrei ideile cresc Și mai ca oriunde ceru-i aproape Nu-i joc de cuvinte ci este real Pasul ce umblă descuț în tăcere
ARDEALUL-BIJUTERIA ROMÂNIEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378789_a_380118]
-
clasificare pe specii: cântece bătrânești (balade), doine (cântece de dor), cântece haiducești (de codru), hore sau cântece de jale. El dă și o versiune franceză a baladelor (1855), căreia Mérimée îi consacră o recenzie, comentată de Sainte-Beuve. Vrând să restituie „giuvaierurilor” culese frumusețea lor originară, găsește de cuviință să intervină în texte: adaugă versuri sau chiar născocește „cântece” întregi; firește, gestul stârnește iritarea unor comentatori mai vigilenți (M. Schwartzfeld ș.a.). Dar e un merit care nu i se poate trece cu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
eroică virtute ni se cere pentru ele. LAIS (cătră BOMILKAR) Mai departe... ce urmează... BOMILKAR "... iar pentru acoperire... CHALKIDIAS Nu vrei să m-auzi? O, Lais... BOMILKAR ... [î]i° cedez cu mulțumire Ce posed, și bani, și lucruri, și oricari giuvaiere. CHALKIDIAS Oare sufletul tău mândru îndrăznește să mai spere Să-mi câștige prin aceasta înclinarea? Să voiesc Chiar a te iubi, și totuși nu mai pot să te iubesc. Dar privește împrejuru-ți. Dac-ar spune acești păreți Ce văzură pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]