25,091 matches
-
învățătura, cu atât mai puțin la lb. română. Lecturile însă îi încălzesc de fiecare dată sufletul, ca atunci când se afla împreună cu vechiul, uitatul lui prieten George. Își îndreaptă umerii gârboviți, de elev surprins cu lecția neînvățată, își limpezește privirea și glasul și începe să caracterizeze personajele, așa cum le-a simțit lecturând opera, fără să pomenească părerile criticilor întrucât puțin îl interesa ce și cum au lecturat aceștia opera, ce judecăți de valoare au emis după aceea. Glasul acum nu îi mai
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
își limpezește privirea și glasul și începe să caracterizeze personajele, așa cum le-a simțit lecturând opera, fără să pomenească părerile criticilor întrucât puțin îl interesa ce și cum au lecturat aceștia opera, ce judecăți de valoare au emis după aceea. Glasul acum nu îi mai este tărăgănat ci ar vrea să-i sune a rugă de a nu fi întrerupt. Când penița stiloului se apropie de catalog, atacă alt personaj surprinzând cu o trăsătură de caracter mai puțin subliniată, astfel încât profesoara
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Dragoste > TROMBON Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TROMBON Se-anunță cu emfază și cu toane, Cu voci sonore, dar înșelătoare, Insinuate-n coruri și fanfare, Gălăgioase, deseori, tromboane. Se face glasul mai sonor, mai tare, Când se pornește dansul în saloane. Iubirile se-ascund printre coloane, Ca să-și păstreze taina, fiecare. Și melodia pare tot cea veche, Cu sunete cam fade și vetuste, Dar se prelinge blândă în ureche, Chiar dacă tonurile
TROMBON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1473700447.html [Corola-blog/BlogPost/384892_a_386221]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DOR DE MAMA Autor: Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului DOR DE MAMA Mi-e dor de tine, Mamă, ce mult aș vrea să știi...! Te regăsesc, adesea, în glasuri de copii, în zâmbete și-n cântec... și-ntr-un parfum suav de vis și nostalgii. Nimic nu poate, mamă, să îmi înlocuiască privirea Ta ce unduia seninul nici dragăstoasa șoaptă ce-mi modela, odată, în drag și-n sfiiciune
DOR DE MAMA de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1456393290.html [Corola-blog/BlogPost/373386_a_374715]
-
speranță, ce era așteptată să sosească dintr-o clipă într-alta, iar când a apărul de după un deal, într-o caleașcă de mărgăritar, trasă de iepurii veseli și săltăreți, i sa înmânat sceptrul de domnie și cu toții într-un singur glas i-au spus: - PRIMĂVARĂ, AI SOSIT!!! Referință Bibliografică: Vestitorii primăverii / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII, 25 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aron Sandru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
și să conștientizați, așa cum fac și eu, ca prin cei de lângă noi am ajuns ce suntem. „ Mulțumesc ” va rămâne mereu cea mai dragă urâre, o tăcere a cuvântului ce lasă loc nobleții ! Să mulțumiți de Paste, să-i bucurați cu glasul vostru, să petreceți că nicicând, profitând de fiecare ceas. Ei bine da, ne etalam acum clișeele interioare pentru a-i impresiona, lipsit de sens, pe cei ce nu găsesc sinceritatea urârilor noastre. Și cum simplitatea epatează în fața aglomerării, simplu, dar
SCRISOARE DESCHISA DIN PARTEA LUI FUEGO TRANSMISA TUTUROR ADMIRATORILOR SAI ! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1397824221.html [Corola-blog/BlogPost/360186_a_361515]
-
pentru că acestea mi-au plăcut tare mult în ultimi ani. “Ingineria mecanică” practicată în țară câțiva ani buni înainte de pensionare, aici în America nu mai ține să o practic, dar mi-ar place totuși - îi spuneam fiicei mele - să ascult glasul motoarelor, să le ascult “inima” cum bate și să le întrețin funcționarea. Prin intermediul unei cunoștințe ( G.G.) - regulă ce funcționează chiar si in America - am găsit un job la Compania de traching a compatriotului ( C.C. ).La interviul susținut în fața patronului CC
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bani_si_omenie_ionel_cadar_1326311223.html [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
în bucătăria mică și se așeză la masă. Tatăl îl privi pe furiș de după ziarul pe care îl răsfoia. Mama, cum îl văzu, puse tacâmurile pe masă și servi cina. - Nu ai mâncat la amiază, Inu! îl certă ea cu glas blând. - Păi nu îmi era foame și am mers la o plimbare, prin pădure. - Mai fă și tu un sport care să pună și carne pe tine, adăugă tatăl, privind în continuare în ziar. Ce să mai zic de școală
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
care le făcea Dumnezeu prin mâinile lui. Atădată mergând la biserică și neaflând acolo decât slujitorii, a aprins candelele, făcliile și a început de unul singur slujba. Dar s-a întâmplat că răspunsurile diaconilor erau date de îngeri nevăzuți iar glasurile lor răsunau atât de minunat, încât oamenii au dat buzna să vadă ale cui sunt acele frumoase cântări, într-atât a cinstit Dumnezeu pe acest credincios al Său. S-a mai întâmplat că altădată la Vecernie, n-a mai ajuns
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
să domine pe alții, având preconcepțiile că sunt superioare. Când încearcă să manipuleze și descoperă că nu au nicio șansă, devin diabolice, scot zvonuri, afectând imaginea ori chiar viitorul cuiva. Recent, o cunoștință m-a întrebat, cu un cinism în glas, la ce ziar lucrez. I-am răspuns scurt și sec. Așa, jurnalistic. Ce folos avea să dau detalii despre activitatea mea unui om care nu numai că nu putea da dovadă de respect, dar nici nu putea înțelege. S-a
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
evenimentele, să vedem care este semnificația acestei sărbători și să ne însușim învățămintele cuvenite. După ce a călcat porunca lui Dumnezeu și a mâncat din pomul oprit, deși era singur, doar cu femeia sa, Adam, de frică, s-a ascuns auzind glasul lui Dumnezeu ce-l striga: “Adame, unde ești?” (Fac.3,9); de asemenea și Eva greșind, a cuprins-o frica la auzul cuvintelor divine ce i se adresau: “Pentru ce ai făcut aceasta?” (Fac. 3,13). Pentru că “era frumos la
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
-
ne întreabă ca pe Adam oarecând: “omule unde ești”, sau ca pe Eva zicând-i: “femeie ce ai făcut?” Oare nu vedem că Dumnezeu ne cheamă la pocăință și vrea să ne ierte, spunându-ne și de această dată cu glasul Său plin de iubire și bunătate: “Nu vă temeți”, ci, “Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția lui Dumnezeu” (Mt. 3,2 )?? Cred, că este timpul să ne gândim, dragii mei, că odată cu Colindele de Crăciun suntem datori să osândim
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
-
iartă-ne păcatele cele cu știință și cele cu neștiință” și astfel să facem din peștera su¬fletelor noastre, adevărat lăcaș Pruncului Iisus Hristos, Mântuitorului nostru. Iubiții mei, în “peștera din Betlehem”, în sufletele noastre, din nou se aude un glas, deschideți-vă urechile cu care v-a înzestrat Cel Atoatefăcător și folosiți-le pentru a-L auzi pe Iisus Hristos Care vă cheamă. Pe El să-L rugăm împreună să alunge frica păcatului din sufletele noastre și s-o înlocuiască
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
-
Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate oglindirea ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc la ivirea ochilor ei de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă, această artistă ar putea iniția oricând, cu sorți de izbândă un referendum de denunțare a posomorârii. Până azi nu a vădit aspirații publice altele decât ale spectacolului muzical, dar ea este, se
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
și respectate personalități ale Bacăului. Atunci când viaductele unei supărări se urzesc exasperant în făptura slabă omenească, alinarea grabnică este cerută din interior. Numai și numai atunci e simțită cel mai bune și mai bine mângâierea, ca a mâinii doctoriței, a glasului artistei Maria Șalaru. Cântecul Mariei Șalaru e conservator de idei estetice și deopotrivă reflector de lumini sensibile, spirituale. De o viață de om și de o infinitate de act artistic, Maria Șalaru făurește cu ființa, cu anii și glasul ei
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
a glasului artistei Maria Șalaru. Cântecul Mariei Șalaru e conservator de idei estetice și deopotrivă reflector de lumini sensibile, spirituale. De o viață de om și de o infinitate de act artistic, Maria Șalaru făurește cu ființa, cu anii și glasul ei aceste „ofrande” artistice pentru publicul bacăuan în primul rând, dar, incontestabil și încontinuu, pentru marele public românesc de pretutindeni. Cele mai frumoase flori ale câmpului sunt spicele grâului! Acestea-s cântecele Mariei Șalaru. Dar, cine sunt mirii și miresele
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
care m-ar rupe dacă deschid poarta. - Atunci de ce nu te latră când zbieri de-cu-seară până la miezul nopții? - Știu eu?... Probabil că-i place vocea mea. - Măi trubadurule, să știi că ai dreptate, doarme potaia că nu i se aude glasul, iar când pleci începe să urle. - Nu urlă, cere un bis... - ...A, ia privește spre balcon. - Ce este? - Eva s-a așezat în șeslong și se pregătește să-ți asculte concertul. - Din acest moment nu-i mai cânt. - Te-ai
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1370294193.html [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
vină să se culce, că tot la balcon stă și ea când tu îți faci programul muzical, ce crezi că mi-a zis? - Ce?... - Ai răbdare, să tremine zăpăcitul ăsta de cântat... că drept să-ți spun, are dulceață în glas și dorm mai liniștită când îl acult. - Păi... ar trebui să cânt și în seara asta, dacă zice că-i aduc somnul dragei tale soții. - A, nu e nevoie, astă seară nu vine acasă. E plecată la maică-sa. - Bine
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1370294193.html [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
frunză câinilor? ... Dacă nu era Ancuța, cine mă aduna de pe drumuri? - Hai noroc și să ai parte de Ancuța și ea de tine!... După vreo cinci rânduri de halbe cu spumă rasă, Nicușor este zgâlțîit puternic și când a auzit glasul Ancuței i-a trecut tot cheful. - Aici mi-erai, craiule? - ... Știi, am fost invitat de... - Un derbedeu neînsurat, așa-i? - Da, neînsurat. - Sărut mâna doamna Ancuța!.. - Domnule, dacă în clipa asta nu mergi cu mine, jur că ai să rămâi
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1370294193.html [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
crtești copilul, bețivule, dacă cheltuiești banii în cârciumă... se rățoiește și Eva la Guță. - Gata, gata cu circul!... Ospătar! Repede, patru halbe și douăzeci de mititei, au venit invitații mei, comandă Nicușor, iar războinicile doamne au spus cu tandrețe în glas. - Păi... numai voi!... De ce nu ne-ați luat și pe noi? Referință Bibliografică: LA O HALBĂ CU BERE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1370294193.html [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
sparge în bucăți fierbinți, / Semn de resemnare, de-așteptări cuminți. Șoapta adierii încă mai rezistă, / Freamătă pe-o frunză, și aceasta tristă” (Zi de vară). Vera Crăciun se înrudește în spirit cu poeta secolului trecut Magda Isanos, prin patetismul din glas și prin intensitatea trăirii. Pildă stau poemele: „Dacă mă cauți”; „Să nu mă cauți”; „Tu să mă ierți” - poeme de dragoste tremurândă, scăldată-n candoare și-n lumina ce iradiază de pe chipul sufletesc al poetei. Oare poate poemul iubirii să
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
găsește rostul fenomenelor naturale, al ploii care ajută firul de iarbă să crească, spală pământul și-l hrănește, și în felul acesta, face viața să nu se stingă. Este un gen de filozofie care se bazează pe simțuri. Poeme în glas pur. Poeme-Lumină. Poeme-Credință. Dar, mai cu seamă, Poemele Dragostei de Dumnezeu și de oameni. După îndelungi căutări, poeta și-a găsit alinarea în vers, iar acum dorește să împărtășească și altora, fructele inimii sale. Cuprinse în acest volum, spre bucuria
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
crește Sângerând ciudat sub pași Din înalt privi-voi peste Urmele ce tu le lași. De iubire crângu-i plin Și de flori înmiresmate, Am să-ți las un cer senin Și metaforele toate. Să mă strigi singurătate Peste timp cu glasul ei, Lacrimi picurând în noapte Din rănitele femei. Viața e o agonie Cerasela Jerlăianu Viața e o agonie Rătăcită-ntr-un amurg Printre flori de iasomie Ce din ramul vieții curg. Zilele coboară-n noapte, Viața-n agonia ei, Iar
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1491070234.html [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
2016, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016. Pământul meu de țară Limba mea cea de-o ființă-i, Scump tezaur, suferință. Limba mea ca o comoară, E pământul meu de țară. Limba mea cu glasul dulce, Drag cuvântul mi-l aduce. Limba mea e cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]