471 matches
-
Andrei Anastasescu Karel Glastra van Loon, unul dintre cei mai populari scriitori olandezi, s-a născut în 1962 la Amsterdam. A fost artist de cabaret, membru al unei grupări politice antimonarhiste, susținător al Partidului Socialist din Olanda, dar, înainte de toate, jurnalist și scriitor. Debutează
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
promisiune de fericire (Â une passante), reprezintă o cucerire a anului petrecut în orașul lui Baudelaire. Schițată în sonetul La Luvru, emoția devine explicită în poezia În treacăt: „Pe țărm, acolo, mică și curată,/ O casă cu ferești strălucitoare.../ In glastre rîde floare lîngă floare,/ Iar printre flori un alb profil s-arată... Stau trist la geam... Departe-n văi se pierde/ Căsuța albă cu podoaba-i verde... Și poate-acolo m-aștepta norocul!." Doar sensibilitatea lui Șt.O. Iosif fată
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
să vreau la o fereastră de la etajul întâi. Niciodată nu mai văzusem o femeie atât de frumoasă în casa lui tata-mare, casă pe care nu mio puteam imagina decât plină de unchi, mătuși, litere arabe și deale gurii. Stătea printre glastrele cu flori ca o minune la care nu te aștepți: surprinzătoare precum trandafirul care înflorește într-o dimineață, când nimeni nu mai crede, pe crenguța plină de spini. - Cine e?, am întrebat-o pe mama-mare. - Chiriașa, îmi răspunse. S-a
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
nea. Atunci, în popor, se spune :" Iată, a întinerit moș Nicolae". Este bine ca un bulgăre din această zăpadă să fie adus în casă și să fie pus într-un vas. După ce acesta se topește, apa rezultată se pune în glastrele cu flori, pentru ca membrii familie să petreacă iarna cu sănătate și spor în munca lor. Despre harul minunilor Din timpul vieții, Sfântul Nicolae a fost binecuvântat de Dumnezeu cu harul minunilor. Pentru că Ierarhul a făcut unele miracole pe mare, Sfântul
Sfântul Nicolae. Ce cadouri NU TREBUIE să dai celor dragi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57721_a_59046]
-
în plasele pescarului, crezând că sar și se joacă liberi în marea nesfârșită”, filozofi și poeți care simt că „Elena înseamnă să lupți pentru Elena”. Sângele în echilibru cu marea și aerul, pasiunea topindu-se în mirosul de busuioc al glastrei din fereastra deschisă ne dezvăluie rostul celor două lumi. Și n-ar fi de mirare dacă, pe meleaguri valahe, cititorul ar recunoaște un substrat familiar: „Vedem două cursuri, cel autohton grecesc și cel oriental: ba curg paralel, fără să se
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
nu sunt niște înfrânți. „îmi devenise atât de drag pământul” Remarcabilă rămâne dragostea Laurei pentru pământul pe care își duce zilele: „îmi devenise atât de drag pământul, încât îl aduceam uneori în palme, îl miroseam și îl puneam într-o glastră, ca să-l am mai aproape, în casă. Apoi răsădeam o floare, floare a cărei dezvoltare o urmăream cu mare grijă. Odată când aveam pământ în palme, Alec intră pe poartă, în curte, în casă și surprinzându-mă, uimit oarecum de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
comenduire. Ajunse chiar să creadă că, de data asta, episodul se va sfîrși cu bătăile în ușă, așa precum odinioară se sfîrșise cu zgomotul bocancilor șterși apăsat în dreptul pragului, și se gîndea că femeia cealaltă deschisese și nu văzuse decît glastrele de flori în bătaia ploii și strada tristă și pustie. Dar curînd prinse să deslușească voci în întuneric. Și auzi din nou pașii cunoscuți și văzu umbrele pe peretele pridvorului. Atunci își dădu seama că, după ani mulți de încercări
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
drepte căci ele sunt ca scrisorile vechi și nedeschise, prin odăile caselor-vagon soarele dă o raită mai mult din obișnuință și lumina lui se stinge pe pereți înainte de-a fi apucat să spui vreun cuvînt, pe pervazul ferestrei sub glastra cu flori se află bilete de tramvai ori o cartelă telefonică, oameni ca noi au trecut pe aici și au plecat iar aceste spații au rămas pentru o posteritate nedefinită, pentru lumina de poimîine ori pentru bezna altui lustru. Te
Iov In funicular by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/10097_a_11422]
-
trezit din somn... Evident, după ce a răsuflat ușurat că nu-i miliția, m-a felicitat călduros pentru genială idee. Când am intrat nu mai era nimic în living...nu magnetofon, nu mâncare, nu băutură, nu firimituri pe jos...până și glastra cu flori era pe masa în locul unde tronase Kashtan-ul. Casă arată exact că una în care băiatul dintr-a XI după ce-și făcuse temele se culcase devreme, ascultând sfatul părinților. Bineînțeles, când au început să coboare și ceilalți de la
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
s-a răcit, e frig, E tristă, goală și modestă Te caut cu privirea-ncet, te strig Prezența ta acolo nimic nu o atestă. Privesc fereastra-unica fereastră Ce pare un tablou, cu rama roasă O pată de culoare înveselește-o glastră Și-n ea o crizantemă roșie, frumoasă. Mă ia cu frig, fără să vreau, suspin... În gura sobei e multă cenușă. Pe patul șubred două cămăși stau Posomorând odaia, privesc lângă ușă Un ceas ce ticăie nestingherit “Tic-tac, tic-tac!”, ca
MILĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373664_a_374993]
-
atunci și ai să vezi că izvorul ei vine din dăruirile noastre Nu te mișca doar ține -mă strâns și adaugă aura ta curcubeului aprins în sufletele noastre eu te voi iubi licărind ca o flacără ce arde într-o glastră tu iubește-mă lin ca un izvor susurând la fereastră de anghel zamfir dan sonderborg marna Referință Bibliografică: ține-mă strâns / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII, 26 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ŢINE-MĂ STRÂNS de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384867_a_386196]
-
1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ni-s florile albastre, senin purtând în ele, iar cerul plin de stele dă farmec lumii noastre. Noi suntem două astre, nu două mici mărgele, grădini mari cu lalele și nu firave glastre. Speranțele ne ară din nou cu-albastre pluguri, ardem în chip de ruguri ce au albastră pară, iubire legendară, cu-azur superb în cruguri și promițând belșuguri și-o nesfârșită vară. Cine să poată stinge această bucurie ce e atât
ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384907_a_386236]
-
buze . Trupul mic , fragil , de floare , Să se -nalte prin razoare . Sunt o fragedă narcisa , Risipita printre ierburi . Cresc iubita de lumină , Îmbătata de culoare . Vino , și mă ia la tine , Mă culege și m-aseaza Lângă patul tău , în glastra , Să-ți zâmbesc nevinovată . Referință Bibliografica: M-am ascuns / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1954, Anul VI, 07 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
M-AM ASCUNS de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384917_a_386246]
-
culori de curcubeu și clipa strălucirilor din soare miresmele din vântul călător parfum din nopți iar in petale dor și-a pus de pază spini să se ferească dar noi cu răutatea omenească i-am inventat ca drept sicriu o glastră și totul doar pentru placerea noastră priviți această floare am rupt-o pentru veci din lumea ei dar n-a spus niciodată că o doare Referință Bibliografică: să nu fii floare... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956
SĂ NU FII FLOARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384938_a_386267]
-
noaptea albă dintre lacrimi găsesc doar vise rătăcite suspin printre frunzele lumii triste reverberații pășesc în gând mângâiat de roua dimineții tresare iarba în adieri de ieri,de nicăieri a amuțit tăcerea nu am simțit durerea cuvintelor ce mor. în glastre hohotiră crinii, mirați de țipătul luminii se sting gânduri, curg clipe amețite de mângâierea unui cânt. a mai rămas doar o vioară ce zace pe un țărm de mare,de zare ea cântă și cântă dar nimeni nu o ascultă
VIOARA de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385046_a_386375]
-
Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mama e cea care așteaptă, La umbra nucului, de lângă poartă Cu sufletul arzând, cu chipul tău în gând, C-o rugăciune, ce o repetă tremurând. Mama, vorbește-ades cu florile din glastră, Ca să te vadă, trecând pe sub fereastră, Tot așteptăndu-ți pașii și ușa să-i deschizi, Pe chipu-ți drag, să-și odihnească ochii suferinzi. Mama, e cea care a semănat, cu dragoste, pământul, pe care ai călcat, L-a sărutat, cu
MAMA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385066_a_386395]
-
înclinate, ce imită scrisul de mână, locul de unde este fotografia - Londra, Paris, Roma, Berlin. Flori în ghivece, așezate pe suporturi din lemn, împodobesc de asemenea, pereții, iar pe podea, înșirate unul lângă altul, se află și mai multe ghivece și glastre cu flori. De flori se ocupă madame Mia, vecina mea de palier. Ea le-a colecționat și le-a adus acolo. Grija pentru ele o ține plăcut ocupată și îi produce bucurie. Oare ce face acum, madame Mia? Iată o
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
născut din iubirile-n șoapte, ea nu vrea să se stingă, aceasta-i dorința străbună. În noaptea asta luna s-a prăbușit pe pământ pe ea a crescut iarbă albastră grădinărită de anticul cuvânt domesticit și înroșit ca mușcata din glastră. Acum să se plimbe iese cu iarba pe ea, bătută de vânt, îmbrățișând mersul grăbit din lumină, însă amețită de propriul cânt ce o dezbracă de orișice vină. VISUL OMULUI VERDE Omul verde viseză în roșu aprins la timp de
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
violată de-ale vorbitoarelor fetide abjecții!” RUGĂCIUNE HIMALAIANĂ Printre stegulețele himalaiene roșii și albastre ce lipsesc din loc în loc, se strecoară amintirile noastre îmbătrânite, ieșite din joc. Printre stegulețele himalaiene roșii și albastre galbena pasăre se ascunde ca florile-n glastre, ca marea în unde. Printre stegulețele himalaiene roșii și albastre pasărea galbenă își etalează inima curcubeică ruptă din astre, ce pentru noi vibrează. OAMENII CU CAPETE DE TEXTILE Cei doi oameni cu capete de textile unul roșu, celălalt violet, se
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
Acasa > Versuri > Visare > DESCHIZÂND FEREASTRĂ Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Deschid o fereastră, ultima se pare, și privind în zare, care-i încă-albastră fac din flori din glastră cuib, sperând că-apare, cântând a-mpăcare, pasărea măiastră. Tot ce-a stat în mine ca într-o celulă zbor de libelulă și azur devine. Aer prospăt vine cu forță destulă ca să facă nulă bezna din rutine. Simt în al meu
DESCHIZÂND FEREASTRĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382649_a_383978]
-
la vedere, care nu era altcineva decât mama doamnei Letiția Orșivschi, pe care am avut plăcerea să o cunosc imediat ce am intrat în incinta muzeului, organizat în clădirea principală, în al cărei lung pridvor am numărat cel puțin douăzeci de glastre mari, în care florile te îmbiau prin prospețime și frumusețe. Letiția Orșivschi Heiser este profesoară de artă textilă și decorativă, membră a Asociației creatorilor populari din România, singurul artist încondeietor român recunoscut la nivel internațional, membră a Asociației Internaționale a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Se-aștern nămeți pe visele noastre, Ninge cu durere și cu dor nespus, Unde-s azi tăcerile albastre? Clipele frumoase pe unde s-au dus? Viscolul durerii bate la fereastra Ochiului rănit de-atât interzis... Florile iubirii se usucă-n glastra, În care cândva dragoste au scris! Și încă mai ninge cu fulgi de tăcere, Flori de gheață plâng în suflet la noi, Chiar și amintirea că un abur piere Mâine vom uita că eram doar doi! Și uite așa s-
SFÂRȘIT DE POVESTE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384046_a_385375]
-
durerii sunt de floare: „lăcrimioara”; numele și urma contemplației sunt de floare: „iris”; numele și urma feeriei sunt de floare: „regina nopții”... Lalele, narcise, violete, zambile, margarete... toate florile explodate din fascinația culorii și plăcerea parfumului sunt catifele miraculoase pentru glastrele inimilor. Primăvara le recheamă și le adună, în mijlocul ei, la „Florii”, apoi le spulberă jur-împrejur. Cuverturi întinse de margarete vor împături câmpiile iar noi românii le vom zice „florile Principesei”. Florile Principesei noastre! Albe, crestate, pline de fluturi, margaretele sunt
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
Imagini > CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383411_a_384740]
-
iubire. Vă aștern în cale flori anume, care și ele au un nume, ce se potrivește de minune, cu al dumneavoastră nume. Aceste flori mirositoare, cu miresme și savoare, le aștern în calea d-voastră, iar pe alături flori în glastră. Vă dau răspuns la orice întrebare și-n fiecare zi vă trimit scrisoare, cu gândurile mele ce cu ardoare, vor să se îndrepte către soare. Referință Bibliografică: OFERTĂ SPRE IUBIRE / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1881, Anul
OFERTĂ SPRE IUBIRE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382938_a_384267]