404 matches
-
atingerii acestui scop. 3. Lipide 3.1. Energia eliberată de lipide nu trebuie să depășească 30% din energia totală disponibilă a produsului. 3.2. În cazul produselor menționate în art. 27 lit. a) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 4,5 g. 3.3. În cazul produselor menționate în art. 27 lit. b) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 1 g. 4. Fibre dietetice Conținutul
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
în art. 27 lit. a) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 4,5 g. 3.3. În cazul produselor menționate în art. 27 lit. b) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 1 g. 4. Fibre dietetice Conținutul de fibre dietetice din produsele menționate în art. 27 lit. a) din norme nu va fi mai mic de 10 g și nu va depăși 30 g pentru
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
grași nu trebuie să fie mai mare de 3% din conținutul total de grăsimi. 5.4. Conținutul de acid erucic nu trebuie să fie mai mare de 1% din conținutul total de grăsimi. 5.5. Acid linoleic (sub formă de gliceride = linoleați): Minim │ Maxim ───────────────────────┼─────────────────────────── 70 mg/100 kJ │ 285 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal) │ (1.200 mg/100 kcal) 5.6. Conținutul de acid alfalinolenic trebuie să fie de cel puțin 12 mg/100 kJ (50 mg/100 kcal
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
Conținutul de izomeri trans ai acizilor grași nu trebuie să depășească 3% din conținutul total de grăsimi. 4.4. Conținutul de acid erucic nu trebuie să depășească 1% din conținutul total de grăsimi. 4.5. Acid linoleic (sub formă de gliceride = linoleați): Minim │ Maxim ──────────────���───────────────────────┼───────────────────────────────────── 70 mg/100 kJ │ 285 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal) │ (1.200 mg/100 kcal) ──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────── 4.6. Conținutul de acid alfalinolenic trebuie să fie de cel puțin 12 mg/100 kJ (50 mg/100 kcal
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
100 kJ (3,3 g/100 kcal): - cantitatea de acid lauric nu va depăși 15% din conținutul total de lipide; - cantitatea de acid miristic nu va depăși 15% din conținutul total de lipide; - cantitatea de acid linoleic (sub forma de gliceride = linoleate) nu va fi mai mică de 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal) și nu va depăși 285 mg/100 kJ (1200 mg/100 kcal). 5. Minerale 5.1. Sodiu - Sărurile de sodiu se pot adăuga la alimentele
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
atingerii acestui scop. 3. Lipide 3.1. Energia eliberată de lipide nu trebuie să depășească 30% din energia totală disponibilă a produsului. 3.2. În cazul produselor menționate în art. 27 lit. a) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 4,5 g. 3.3. În cazul produselor menționate în art. 27 lit. b) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 1 g. 4. Fibre dietetice Conținutul
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
în art. 27 lit. a) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 4,5 g. 3.3. În cazul produselor menționate în art. 27 lit. b) din norme, acidul linoleic (sub forma de gliceride) nu va fi mai mic de 1 g. 4. Fibre dietetice Conținutul de fibre dietetice din produsele menționate în art. 27 lit. a) din norme nu va fi mai mic de 10 g și nu va depăși 30 g pentru
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
3.2.2.Alcoolii din structura lipidelor În structura lipidelor naturale întilnim alcooli alifatici cu sau fara azot, alcooli ciclici, mono sau polihidroxilici. 3.2.2.2. Alcoolii alifatici fără azot Glicerolul sau propantriolul este alcoolul trihidroxilic component principal al gliceridelor și al multor lipide complexe: 1 Glicerolul formează esteri cu acizii organici, cît și cu cei anorganici, cu rol metabolic foarte important.Esterii glicerolului cu acizii grași se numesc gliceride sau acilgliceroli: Prin oxidarea menajată a glicerolului se formează cele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
azot Glicerolul sau propantriolul este alcoolul trihidroxilic component principal al gliceridelor și al multor lipide complexe: 1 Glicerolul formează esteri cu acizii organici, cît și cu cei anorganici, cu rol metabolic foarte important.Esterii glicerolului cu acizii grași se numesc gliceride sau acilgliceroli: Prin oxidarea menajată a glicerolului se formează cele două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona: Alcoolii aciclici monohidroxilici fără azot intră în compoziția cerurilor (ceride) și corespund adesea acizilor grași superiori respectivi: -Alcoolul cetilic corespunde acidului palmitic (C16) -Alcoolul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Lipide simple Lipidele simple sunt componente principale ale lipidelor de rezervă, formate din trei elemente (C,H,O) și care din punctul de vedere al structurii chimice sunt esteri ai acizilor grași cu unii alcooli. După natura alcoolului constituient deosebim; gliceride, steride și ceride. 3.3.1. Gliceride (acilgliceroli) Gliceridele sunt esteri ai glicerolului cu diferiți acizi grași. 3.3.1.1.Clasificare, structură generală și denumire După cum sunt esterificate una, două, sau toate grupările hidroxilice ale glicerolului, rezultă: monogliceride (monoacilgliceroli
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ale lipidelor de rezervă, formate din trei elemente (C,H,O) și care din punctul de vedere al structurii chimice sunt esteri ai acizilor grași cu unii alcooli. După natura alcoolului constituient deosebim; gliceride, steride și ceride. 3.3.1. Gliceride (acilgliceroli) Gliceridele sunt esteri ai glicerolului cu diferiți acizi grași. 3.3.1.1.Clasificare, structură generală și denumire După cum sunt esterificate una, două, sau toate grupările hidroxilice ale glicerolului, rezultă: monogliceride (monoacilgliceroli); digliceride (diacilgliceroli); trigliceride (triacilgliceroli; Gliceridele au următoarele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de rezervă, formate din trei elemente (C,H,O) și care din punctul de vedere al structurii chimice sunt esteri ai acizilor grași cu unii alcooli. După natura alcoolului constituient deosebim; gliceride, steride și ceride. 3.3.1. Gliceride (acilgliceroli) Gliceridele sunt esteri ai glicerolului cu diferiți acizi grași. 3.3.1.1.Clasificare, structură generală și denumire După cum sunt esterificate una, două, sau toate grupările hidroxilice ale glicerolului, rezultă: monogliceride (monoacilgliceroli); digliceride (diacilgliceroli); trigliceride (triacilgliceroli; Gliceridele au următoarele structuri chimice
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
3.1. Gliceride (acilgliceroli) Gliceridele sunt esteri ai glicerolului cu diferiți acizi grași. 3.3.1.1.Clasificare, structură generală și denumire După cum sunt esterificate una, două, sau toate grupările hidroxilice ale glicerolului, rezultă: monogliceride (monoacilgliceroli); digliceride (diacilgliceroli); trigliceride (triacilgliceroli; Gliceridele au următoarele structuri chimice generale ( R-COeste radicalul acidului gras denumit "acil"): Esterificarea glicerolului se poate face cu aceeași acizi grași, când se obțin di și trigliceride omogene, sau se poate face cu acizi grași diferiți, când se obțin di și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acil"): Esterificarea glicerolului se poate face cu aceeași acizi grași, când se obțin di și trigliceride omogene, sau se poate face cu acizi grași diferiți, când se obțin di și trigliceride mixte. Grăsimile naturale sunt un amestec de mai multe gliceride mixte. Gliceridele pot prezenta izomeri de poziție în funcție de poziția hidroxilului esterificat, iar cele care conțin atomi de carbon asimetrici (Cx) prezintă izomerie optică. Numărul trigliceridelor este foarte mare din cauza posibilităților multiple de combinare ale acizilor grași constituienți. Denumirea gliceridelor se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
glicerolului se poate face cu aceeași acizi grași, când se obțin di și trigliceride omogene, sau se poate face cu acizi grași diferiți, când se obțin di și trigliceride mixte. Grăsimile naturale sunt un amestec de mai multe gliceride mixte. Gliceridele pot prezenta izomeri de poziție în funcție de poziția hidroxilului esterificat, iar cele care conțin atomi de carbon asimetrici (Cx) prezintă izomerie optică. Numărul trigliceridelor este foarte mare din cauza posibilităților multiple de combinare ale acizilor grași constituienți. Denumirea gliceridelor se stabilește ținând
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
multe gliceride mixte. Gliceridele pot prezenta izomeri de poziție în funcție de poziția hidroxilului esterificat, iar cele care conțin atomi de carbon asimetrici (Cx) prezintă izomerie optică. Numărul trigliceridelor este foarte mare din cauza posibilităților multiple de combinare ale acizilor grași constituienți. Denumirea gliceridelor se stabilește ținând cont de numărul și natura acizilor grași componenți. Astfel se pot denumi gliceridele omogene: dipalmitina, tristearina, etc., sau gliceridele mixte: oleostearopalmitina, distearopalmitina, dioleostearina: Pe lângă această denumire inițială, există și o denumire mai recentă care folosește pentru resturile
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
conțin atomi de carbon asimetrici (Cx) prezintă izomerie optică. Numărul trigliceridelor este foarte mare din cauza posibilităților multiple de combinare ale acizilor grași constituienți. Denumirea gliceridelor se stabilește ținând cont de numărul și natura acizilor grași componenți. Astfel se pot denumi gliceridele omogene: dipalmitina, tristearina, etc., sau gliceridele mixte: oleostearopalmitina, distearopalmitina, dioleostearina: Pe lângă această denumire inițială, există și o denumire mai recentă care folosește pentru resturile de acizi grași terminația "oil". În exemplul dat, glicerida se mai poate denumi și astfel: -* oleoil
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prezintă izomerie optică. Numărul trigliceridelor este foarte mare din cauza posibilităților multiple de combinare ale acizilor grași constituienți. Denumirea gliceridelor se stabilește ținând cont de numărul și natura acizilor grași componenți. Astfel se pot denumi gliceridele omogene: dipalmitina, tristearina, etc., sau gliceridele mixte: oleostearopalmitina, distearopalmitina, dioleostearina: Pe lângă această denumire inițială, există și o denumire mai recentă care folosește pentru resturile de acizi grași terminația "oil". În exemplul dat, glicerida se mai poate denumi și astfel: -* oleoil * stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acizilor grași componenți. Astfel se pot denumi gliceridele omogene: dipalmitina, tristearina, etc., sau gliceridele mixte: oleostearopalmitina, distearopalmitina, dioleostearina: Pe lângă această denumire inițială, există și o denumire mai recentă care folosește pentru resturile de acizi grași terminația "oil". În exemplul dat, glicerida se mai poate denumi și astfel: -* oleoil * stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
dioleostearina: Pe lângă această denumire inițială, există și o denumire mai recentă care folosește pentru resturile de acizi grași terminația "oil". În exemplul dat, glicerida se mai poate denumi și astfel: -* oleoil * stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În exemplul dat, glicerida se mai poate denumi și astfel: -* oleoil * stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]